Livrăm gratuit în raza municipiului Chișinău comenzile ce depășesc valoarea de 500 lei.

Telefon

022011082

Ore de lucru

09:00 - 18:00

Telefon

022011082

0

Articole

ToateAlbine BovineCabalineCaprineCâiniIepuriOvinePisiciPorcinePăsări domesticeRozătoarePeștiPăsări și animale decorative

Creşterea în captivitate a unor specii de ţestoase acvatice în multe situaţii nu se corelează cu necesităţile de hrănire şi microclimat, conducând frecvent la dezvoltarea unei patologii care nu a fost niciodată înregistrată la exemplarele sălbatice. Cel mai frecvent sunt produse modificări metabolice care pot evolua sever sau pot favoriza alte patologii secundare. Cele mai multe cazuri, consecutive hrănirii necorespunzătoare, sunt diagnosticate cu hipovitaminoză A şi hiperparatiroidism nutriţional secundar. Ca patologii secundare determinate de dereglări metabolice

Au fost examinate 380 de probe de sânge, recoltate pe anticoagulant (EDTA), de la câinii din perimetrul județului Tulcea (zonele riverane Deltei Dunării, Delta Dunării, Lunca Dunării, zona Complexului Razelm), în perioada aprilie - iulie 2007. Probele au fost recoltate de la câini din diverse rase, masculi și femele, având diferite utilități, cu vârste cuprinse între 6 luni și 14 ani. Prezența microfilariilor în sânge a stabilit diagnosticul de dirofilarioză la un număr de 128 de cazuri, ceea ce reprezintă un procent de 33,7%, infestația fiind prezentă de la vârsta de 1 an.

Hernia incizională la câine reprezintă dehiscența suturii tu­turor straturilor anatomice ale peretelui abdominal, cu păstrarea intactă a suturii cutanate, la locul de elecție al unei laparotomii (cel mai frecvent mediană ventrală). De­his­cența suturii se poate produce în decursul primei săp­tă­mâni postoperator după intervenția abdominală sau în ca­zuri cronice poate apărea după mai multe săptămâni, luni sau, mai rar, ani. În situația în care dehiscența suturii pa­rie­tale este totală, iar organele abdominale vin în contact cu mediul extern, vorbim despre eviscerație.

Hipotiroidismul este o tulburare a glandei tiroide, care este organul glandular în formă de fluture, localizat la nivelul gâtului, imediat sub laringe. Această glandă este responsabilă pentru producerea și secretarea hormonului tiroidian (tiroxina), care influențează aproape toate sistemele organismului. Tiroxina este hormonul responsabil, în primul rând, de reglarea ratei metabolice a mai multor țesuturi diferite din organismul animal. În hipotiroidism nu se produce o cantitate suficientă de tiroxină, ceea ce determină o încetinire a metabolismului acelor țesuturi.

Bolile aparatului urinar reprezintă un grup de afecțiuni în care terapia antibacteriană poate fi nejustificată, incorect recomandată, efectuată incorect (subdozată, supradozată, administrată pe o perioadă prea scurtă sau prea lungă). Rezultatul acestor manopere conduce la instaurarea unui tratament inadecvat, ale cărui consecințe conduc la ineficiență terapeutică, repetarea sau prelungirea tratamentului, un management clinic defectuos, dar și consecințe juridice. Astfel, recomandările în instituirea antibioterapiei

Dintre sindroamele diagnosticate la speciile de psitacine PDD (proventricular dilatation disease sau proventricular dilatation syndrome), entitatea morbidă este cea care încă generează multe dispute între specialişti, atât ca diagnostic şi patogeneză, cât şi ca terapie sau posibilităţi de intervenţie medicală optime. PDD a fost descrisă de specialişti încă de acum peste 40 de ani, primind diferite denumiri: ganglioneurită mienterică, MWD - Macaw wasting disease -, boala fiind diagnosticată prima dată la juvenilii acestei specii

Reglarea eozinocitemiei se face de către sistemul nervos şi numeroşi hormoni, unii cu acţiune diferită, în funcţie de cantitate, de condiţii fiziologice sau de alţi factori (foliculina, tiroxina, mineralocorticoizii), majoritatea cu acţiune eozinocitopenizantă: glucocorticoizii, ACTH-ul (acţionează tot prin eliberarea de corticoizi), adrenalina, insulina, testosteronul ş.a.; acţiune eozinocitopenizantă exercită şi heparina din mastocite sau din leucocitele bazofile, celule care influenţează leucocitele eozinofile şi prin heparină şi alte produse eliberate prin degranularea lor, sub stimularea IgE

Epilepsia este o afecțiune neurologică funcțională, caracterizată prin crize convulsive tonico-clonice generalizate sau localizate, cu caracter brusc și recidivant. Epilepsia poate să fie primară și secundară. Cea primară (sau idiopatică) are cauze necunoscute, iar cea secundară poate să fie determinată de cauze intracraniene sau extracraniene (metabolice sau toxice).Epilepsia idiopatică nu se poate diagnostica față de cea secundară decât prin excludere. Se vor îndepărta toate cauzele posibile pentru cea secundară.

Sindromul Cushing (hiperadrenocorticismul) presupune o secreţie excesivă de cortizol, putând fi hipofizo-dependent (frecvent procese neoplazice de tipul microadenoamelor și mai rar adenocarcinoame) sau corticodependent, din cauza unor tumori primare la nivelul corticosuprarenalei, mai rar hiperplaziei bilaterale. Mai poate fi provocat de leziuni diencefalice sau de administrări prelungite de glucocorticoizi (hiperadrenocorticism iatrogenic).
În caz de tumori corticosuprarenale (maligne sau benig­ne) se instituie hiperglicemie prin neoglucogeneză crescută

În timpul dezvoltării embrionare, arcurile brahiale embrionare, în număr de șase, conectează aorta dorsală și ventrală. Acestea suferă modificări prin involuție sau progresie, având ca rezultat sistemul cardiovascular definitiv. Primele două arcuri dorsale involuează devreme în dezvoltarea embrionară, în timp ce arcurile din aorta ventrală formează arterele carotide externe. Între al treilea și al patrulea arc brahial al aortei ventrale se formează artera carotidă comună, iar între cele de pe partea dorsală, aorta involuează

NEWSLETTER

Inscriete la noutatile noastre

<