Articole

Neutrofilele sunt celule albe din sânge, granulocite poli­mor­fo­nucleare fagocitare, implicate în apărarea orga­nis­mu­lui împotriva agresiunilor externe cauzate de diverși agenți patogeni. Prin urmare, orice deficiență numerică sau funcțională a sistemului polimorfonuclearelor neu­tro­file are consecințe negative, cu un risc crescut de in­fec­ție. Neutropenia este una dintre cele mai cunoscute ano­malii ale sistemului polimorfonuclearelor neutrofile. În farmacovigilenţa veterinară, neutropenia este ade­sea definită ca scădere a numărului de neutrofile

Perturbările echilibrului hidroelectrolitic reprezintă adeseori urgențe, iar aplicarea unor măsuri terapeutice corecte depinde de înțelegerea fiziopatologiei acestor perturbări. În general, orice stare patologică severă a organismului este însoțită de perturbări hidroelectrolitice, astfel încât pentru medicul practician sunt deosebit de importante cunoașterea „scheletului ionic” al organismului, interrelațiile electroliților cu metabolismul general și cunoașterea valorilor normale ale principalilor electroliți. Concentraţia bicarbonatului în tubii renali

Investigațiile au fost făcute în urma unui studiu de supra­ve­ghere a stării de sănătate a peștilor și crustaceelor din râul Dâmbovița, studiu motivat de un subiect acut în zilele noastre: „Stabilitatea ecosistemului acvatic, rol important în menținerea și dezvoltarea faunei și florei acestuia, capacitatea limitată de autoepurare, în special la intervenția defavorabilă a factorului uman”. Psorospermium haeckeli a fost descris prima dată de către Haeckel în 1957(1). Din punct de vedere taxonomic, este incert încadrat, fiind considerat protozoar

Ofidienii încadrează, din punct de vedere taxonomic, familii și subfamilii în care sunt incluse o multitudine de specii cu patologii extrem de diferite, uneori chiar în cadrul aceluiași gen. Diferențele morfobiologice și comportamentale sunt motivele pentru care ofidienii sunt, de regulă, împărțiți în două categorii în care criteriul principal este reprezentat de comportamentul de vânătoare și hrănire: veninoși (cu venin cu compoziție principală hemolitică sau cu venin cu compoziție principală neurotoxică) și constrictori

Manifestările caracteristice comportamentului agresional pot fi exprimate sub diferite forme, având un evident corespondent lezional la nivelul structurilor nervoase superioare. Multe forme de agresiune sunt normale la unele specii, fiind apreciate drept tulburări comportamentale doar în situaţiile în care aceste manifestări sunt greşit direcţionate. Sub aspect fiziopatologic, comportamentul agresiv poate fi înnăscut, sau poate fi indus, sau modificat prin existenţa unor leziuni cerebrale, a predispoziţiei genetice, a învăţării sau a condiţionării şi socializării precoce

Prezenta lucrare aduce în prim plan performanțele comparative ale testului PCR în diagnosticul animalelor de companie, fiind bazată pe date regăsite în literatura de specialitate re­feritoare la diagnosticul parvovirozei canine. Astfel, sunt su­puse analizei și interpretării două studii efectuate anterior în care s-au utilizat ca metode de diagnostic comparativ în ceea ce privește sensibilitatea și specificitatea testele imu­no­cro­matografice (așa numitele teste rapide), alături de tehnicile viru­sologice consacrate și testul PCR.

Organele cu un aport mare de sânge, precum rinichii, ficatul, cordul și creierul, sunt mult mai sensibile la modificările presiunii sanguine. Rinichiul este un organ bine vascularizat și pretabil la evaluarea ultrasonografică Doppler color, metodă noninvazivă ce poate fi utilizată pentru estimarea rezistenței vasculare renale prin calcularea indexului de rezistență (RI) și a indexului pulsativ (PI). Scopul acestei lucrări este de a evidenția aspectele fiziologice și patologice ale rezistenței vasculare renale la câini și, de asemenea, tehnica ultrasonografică utilizată

Hiperadrenocorticismul reprezintă o boală endocrină frecvent întâlnită la dihori, ce diferă de boala întâlnită la oameni, câini și pisici. La om, câine și pisică, nivelul crescut al cortizolului este responsabil de apariția semnelor clinice, pe când la dihori semnele sunt determinate de concentrațiile crescute de steroizi sexuali (androstenedion, 17-hidroxi-progesteron, sulfat de dehidroepiandrosteron, estradiol). În timp ce peste 60% din cazurile de hiperadrenocorticism întâlnite la câine și pisică sunt determinate de tumori pituitare, la dihori, principala cauză a acestei boli este

Capacitatea de apărare a unui organism împotriva acţiunii agenţilor patogeni este dependentă de structuri şi procese biologice din sistemul imun. Evaluarea statusului imun se realizează prin tehnici de imuno­diagnostic mai mult sau mai puţin complexe, în urma cărora se obţin informaţii referitoare la funcţionarea sistemului imunitar, disfuncţiile acestuia, proprietăţile fizice, chimice şi fiziologice ale structurilor componente, analizate in vitro, in situ şi in vivo. Cunoaşterea cri­teriilor de selecţie a celei mai adecvate metode de testare

Glanda tiroidă este formată din două structuri embrionare diferite, ceea ce reflectă funcția endocrină duală a acesteia. Celulele foliculare producătoare de tiroglobulină își au originea în evaginația medială a epiteliului faringeal. Principalul produs hormonal secretat de glanda tiroidă este 3,5,3’, 5’-L-tetraiodotironina sau L-tiroxina (T4). Al doilea hormon tiroidian, 3,5,3’-L-triiodotironina (T3), este secretat în cantități mult mai mici (aproximativ 20% din cantitatea de T4 secretată).Principalul produs hormonal secretat de glanda tiroidă este 3,5,3’, 5’-L-tetraiodotironina sau L-tiroxina (T4).