Articole

Cervical ventroflexion is a dramatic sign of generalized neuromuscular weakness in cats. The chin usually rests near the thoracic inlet, with the eyes positioned dorsally to maintain a straight-ahead gaze. Other common physi­cal examination findings are a slight protrusion of the dorsal aspects of the scapulae when weight is placed on thoracic limbs, and a stiff thoracic limb gait. A crouched, wide-based stance is often seen in pelvic limbs. Possible causes to consider for this posture are: subacute or chronic organophosphate toxicity, potassium-depletion myopathy,

Cardiomiopatia dilatativă este una dintre cele mai comune patologii cardiace întâlnite la câine. Poate fi primară, fiind denumită și idiopatică, sau secundară, aceasta fiind clasificată în funcție de etiologie în cardiomiopatie secundară cardiotoxicității, genetică, ischemică, nutrițională (în special prin carența de carnitină), metabolică sau inflamatorie. Cardiomiopatia dilatativă este reprezentată, în primul rând, prin dilatarea și alterarea funcției ventriculare stângi, sau a ambelor ventricule. Alterările structurii miocardului conduc la modificări de cinetică

Defectul de sept interventricular reprezintă un defect de structură caracterizat prin prezenţa unui orificiu la nivelul septului interventricular, care permite comunicarea liberă şi anormală între cei doi ventriculi. Este un defect cardiac destul de rar întâlnit, prezent la naştere (congenital). Sângele oxigenat ajunge înapoi la plămâni în loc să ajungă în circulaţia generală, făcând ca inima să lucreze mai mult. Un defect de sept interventricular poate să nu determine probleme, iar multe dintre acestea se închid singure.

Rabia rămâne la nivel mondial o problemă dificilă, fiind una dintre cele mai vechi zoonoze virale cunoscute de către om. Este o boală care evoluează pe toate continentele, cu excepția Antarcticii și se estimează faptul că în jur de 70.000 de oameni mor anual, în special în Asia, Africa și America Latină. Toate speciile de animale homeoterme sunt susceptibile la infecția cu virusul rabic, dar numai câteva dintre acestea reprezentă un rezervor important al bolii în funcție și de regiunea geografică. Virusul se găsește în saliva animalului infectat

Tumorile glandei mamare la carnivorele de companie reprezintă, fără îndoială, o parte importantă a cazuisticii oncologice din orice clinică sau cabinet veterinar. Statisticile arată că, la canide, tumorile mamare sunt cele mai frecvente tumori, reprezentând circa 82% din totalul tumorilor aparatului genital, în timp ce, la feline, ele se situează pe locul al treilea ca frecvență și reprezintă aproximativ 76% din tumorile aparatului genital. Faptul că tumorile de glandă mamară sunt asimilate aparatului genital nu trebuie să surprindă pe nimeni

Parvoviroza este o boală foarte gravă, adeseori mortală, produsă de unul dintre cei mai mici viruşi ai familiei Parvoviridae. Parvoviroza este o gastroenterită hemoragică dată de un virus și reprezintă cea mai gravă boală a tineretului canin. Boala debutează prin diaree, care la câteva ore este însoțită de sânge și vomă. Vârsta la care un cățel se poate îmbolnăvi de parvoviroză începe de la 5 săptămâni. Forma actuală este o nouă „transformare” a acestei mutaţii, se cheamă CPV-2b, pentru care există vaccin. Virusul parvovirozei canine nu este periculos pentru om

Protocoalele de vaccinare şi utilizarea vaccinurilor moderne au avut un impact puternic asupra reducerii incidenţei bolilor infecţioase la câini şi pisici. Având în vedere că aceste îmbolnăviri nu mai reprezintă un pericol, au început să se contureze îngrijorări din ce în ce mai mari în privinţa reacţiilor adverse pe care aceste produse ocazional le pot provoca. Iniţial vaccinarea câinilor şi pisicilor se realiza după un protocol bine stabilit, dar în ultimele decenii prospectele produselor, protocoalele de vaccinare şi recomandările specialiştilor au suferit modificări major

Este o boală infecțioasă cauzată de bacteria Bartonella henselae. Majoritatea pisicilor contractează boala de la alte feline și o transmit mai departe, prin purici. Infecția se transmite și la om, atunci când pisica își zgârie stăpânul cu lăbuțele murdare. De obicei, animalele care au această maladie nu prezintă simptome clinice. Această boală poate afecta orice pisică, indiferent de rasă, vârstă sau sex. Totuși, probabilitatea de a contracta boala este mai mare în primul an de viață, la pisicile care au purici, la cele care obișnuiesc să hoinărească pe străzi sau la cele fără adăpost.

Dacă ne gândim la câine (Canis familiaris), diferenţa de talie dintre diverse rase îi face să fie de-a dreptul incomensurabili, ceea ce ar sugera că ar putea fi chiar specii diferite. Imaginaţi-vă un Dog German lătrând şi învârtindu-se în jurul unui Chihuahua; totuşi, micuţul nu răspunde cu teamă, ci cu mult calm şi, pe alocuri, implicându-se în joaca gigantului. Iată un scenariu posibil, însă nu întotdeauna real. De ce nu l-ar percepe totuşi, întotdeauna, Chihuahua pe Dog ca pe un prădător ce i-ar putea pune în pericol integritatea?

Telazioza este o nematodoză localizată la nivel ocular și produsă de speciile de viermi din genul Thelazia. Această afecțiune este întâlnită la diverse specii de animale, mai ales suine, rumegătoare, cabaline, păsări și animale carnivore, dar și la om. Alte animale la care se întâlnește această boală sunt ovinele, caprinele, căprioarele, iepurii, dromaderii și bivolii de apă. Telazioza este prezentă în țările cu climă caldă și temperată din întreaga lume. Boala are o prevalență mai scăzută în cadrul șeptelurilor unde se folosesc în mod comun ivermectina și doramectina pentru tratarea diverselor afecțiuni.