Livrăm gratuit în raza municipiului Chișinău comenzile ce depășesc valoarea de 500 lei.

Telefon

022011082

Ore de lucru

09:00 - 18:00

Telefon

022011082

0

Sfaturi Utile ale Medicului Veterinar

ToateAlbine BovineCabalineCaprineCâiniIepuriOvinePisiciPorcinePăsări domesticeRozătoarePeștiPăsări și animale decorative

Vitamina A, este considerata ca vitamina epitelioprotectoare si anti-xeroftalmica. Carenta vitaminei A se refecta asupra integritatii epiteliilor, a organelor vizuale, a sferei de reproductie si in general a rezistentei la boli. Au fost semnalate cazuri de xeroftalmie la puii de iepure de casa supusi experimental unei carente de vitamina A precum si la puii de iepuri sugari (avitaminoza spontana). In starile carentiale de hipovitaminoza A, tineretul poate prezenta manifestari paralitice ale trenului posterior, de necoordonare a miscarilor si, in perioada preagonica,

Nutretul ingerat sufera in gura modificari fizice (maruntirea, umectarea si amestecarea cu saliva, dar si modificari chimice (descompunerea amidonului in maltoza, sub actiunea amilazei si a maltozei in glucoza, sub actiunea maltazei salivare). Apoi bolul alimentar trece in stomac, cecotrofele sosesc in stomac fara a fi mestecate, regasindu-le intacte in partea fundica a acestuia.Ele pot prezenta o parte importanta a continutului gastric; astfel 16-32% din azotul total existent la un moment dat in stomac este constituit din azotul proteic bacterian


Datorita corelatiei dintre lobul anterior al hipofizei (LAH) si sistemul nervos, functiile sexuale pot fi influentate, in sensul stimularii sau inhibitiei, prin organele de simt si creier. Din acest motiv, functia centrului sexual din hipotalamus si lobul anterior al hipofizei depinde de integritatea sistemului nervos si de echilibrul metabolic, orice decalaj putand duce la scaderea activitatii sexuale sau la oprirea functiei gonadelor si in final, la disparitia instinctului sexual.

Mixomatoza clasica constituie un pericol permanent pentru iepuroaice aproape tot timpul anului, mai periculoase fiind insa verile calduroase si umede, care favorizeaza multiplicarea insectelor intepatoare, transmitatoare de virus. Distingem aici 2 forme de boala: forma clasica, cu manifestare cutanata nodulara, cu transmitere numai prin insecte hematofoge si forma respiratorie cronica cu transmitere orizontala, de la iepure la iepure, dar poate fi si ea in aceeasi masura transmisa prin insecte, ca si forma clasica. In ultimii ani, un numar de crescatori au inregistrat

Inainte de a fi disponibile pentru animal, stiintific vorbind 'metaboliza bilei', alimentele trebuie sa treaca prin bariera intestinala. Acesta este randamentul global al acestei treceri, reprezentat prin ''Coeficientul de Utilizare Digestiva'' (C.U.D). Utilizarea digestiva nu este aceeasi pentru toate elementele constituente. Astfel, lipidele sunt in general bine digerate la iepuri (90-100%) si relativ bine (60-80%), in schimb celuloza este, in general, greu utilizabila (20-40%). Individual, doi iepuri de aceiasi varsta

In ce priveste Raia sarcoptica, agentul etiologic este Sarcoptes scabiei, var cuniculi. Raia este localizata cu predilectie pe nas si labe. Leziunile apar initial pe varful nasului, gat, pe buze, barbie si labe. Iepurele isi freaca nasul de podea sau peretii custii, incercand sa scape de pruritul enervant. Nereusind, incearca sa faca aceasta cu labele. Rezultatul este aparitia unor escoriatii cutanate, intens sangerand, care mai tarziu se acopera cu cruste cenusii sau cenusii-negricioase. Daca leziunile sunt in jurul ochilor, apar asa numitele blefaride crustoase

In 24 de ore, un iepure adult cu acces liber la furaje mananca de aproximativ 90 de ori, consumand 4-5 g de fiecare data cand este hranit cu furaj combinat si de pana la 80 de ori cand este hranit traditional. Timpul consumat in total este de 1h 30´ pana la doua ore maxim. Consumul este mai frecvent noaptea decat ziua.Observand comportamentul alimentar al iepurilor se reamarca, in mijlocul zilei, perioade de repaus alimentar, caracterizate prin absenta meselor timp de 1-3 ore. Aceste repausuri sunt inregistrate la ore care pot sa varieze

Medicii veterinari in colaborare cu autoritatiile locale, cu crescatorii de animale, cu operatorii din domeniul alimentar, au actionat si vor actiona si in viitor cu competenta, profesionalism si fermitate pentru a impune respectarea legii, intervenind prin mijloace profilactice sau de combatere, in toate cazurile de aparitie a unor boli transmisibile, pentru apararea sanatatii animalelor, sa previna transmiterea de boli de la animale la om, contribuind astfel la apararea sanatatii publice, in protejarea mediului. precum si in alte prioritati economice si sociale.

Asociaţia Generală a Medicilor Vete­ri­nari din România (AGMVR) „este o or­ga­nizaţie ştiinţifică, profesională, apolitică, non-profit şi cu o îndelungată tradiţie (1919), a medicilor veterinari din România – de orice naţionalitate, apartenenţă politică şi religie, care recunosc şi aderă la statutul asociaţiei”, ce numără peste 4000 de membri. La această oră, obiectivele şi atribuţiile sunt cuprinse în Statutul adoptat la Conferinţa Naţională a AGMVR din 28 octombrie 1998. De la înfiinţare, scopul asociaţiei a fost „să contribuie la progresul

Asigurarea asistenței medicale veterinare, atât în domeniul medicinei animalelor de companie, cât și în cel al animalelor de rentă, constituie o veritabilă provocare pentru medicul veterinar specialist.
Profesia medicală veterinară a cunoscut o evoluție concordantă cu cerințele şi așteptările proprietarilor/deținătorilor de animale și cu gradul de informare al acestora.
Informarea proprietarilor privind creș­te­rea, întreținerea şi hrănirea animalelor

NEWSLETTER

Inscriete la noutatile noastre

<