IMPACTUL PREPARATULUI BIOR ASUPRA STATUSULUI CLINICO– HEMATOLOGIC LA IEPUROAICE ÎN DIFERITE STĂRI FIZIOLOGICE

Vasile MACARI, Dumitru MAŢENCU, Ana ROTARU, Sergiu DIDORUC
Universitatea Agrară de Stat din Moldova
 

Abstract. An extensive study has been conducted to highlight the impact of the bioactive remedy BioR (obtained from
Spirulina platensis) on the evolution of the basic clinical parameters: body temperature, frequency of cardiac contractions
and respiratory movements, as well as the main haematological indices during different physiological states in female rabbits.
The BioR preparation was administered twice, intramuscularly, in different doses (1.0, 1.5 and 2.0 ml/head), namely
about five days before mating, and on the fourteenth day of gestation. It was established that the tested remedy improves female
rabbits’ health, especially their haematopoietic function (the increase of haemoglobin and the number of erythrocytes,
platelets, etc.). This positive impact is reflected in the productive and reproductive parameters.
Key words: Female rabbits; BioR remedy; Spirulina platensis; Lactation; Clinical status; Haematological
status; Haematopoiesis.

Rezumat. Studiul este orientat spre evidenţierea impactului remediului bioactiv BioR (obţinut din Spirulina
platensis) în evoluţia parametrilor clinici de bază: temperatura corporală, frecvenţa contracţiilor cardiace şi
mişcărilor respiratorii, precum şi a principalilor indici hematologici în diferite stări fiziologice la iepuroaice. Produsul
BioR a fost administrat iepuroaicelor intramuscular de 2 ori: cu cca 5 zile până la montă şi la a 14-a zi de
gestaţie, în diferite doze (1,0; 1,5; 2,0 ml/cap). S-a stabilit că remediul testat ameliorează starea de sănătate a
iepuroaicelor, îndeosebi funcţia hematopoietică (creşterea hemoglobinei, a numărului de eritrocite, trombocite
etc.), impactul pozitiv fiind reflectat în parametrii productivi şi reproductivi.
Cuvinte-cheie: Iepuroaice; Remediu BioR; Spirulina platensis; Lactaţie; Status clinic; Status hematologic;
Hematopoieză.

INTRODUCERE

Zootehnia contemporană se confruntă cu două probleme stringente, pe care este imperios să le soluţioneze:
pe de o parte, necesitatea acută în produse de origine animală, pe de altă parte – necesitatea de a
furniza produse inofensive, calitative, accesibile, cu însuşiri dietetice, cum ar fi cele obţinute de la prepeliţe,
iepuri, de la alte specii solicitate de consumatori. În contextul acestor şi altor considerente sau solicitări
se întemeiază dezideratul dezvoltării rapide a zootehniei moderne (Chilimbar, S. 2011; Macari, V. et al.
2014). Concomitent, la nivel mondial, inclusiv în Republica Moldova, se atestă o dezvoltare vertiginoasă a
unei noi ramuri a zootehniei – cunicultura. Acest fenomen se explică, în special, prin proprietăţile fiziologico-
metabolice ale iepurelui privind reproducerea, viteza de creştere, condiţiile accesibile de întreţinere şi
exploatare etc. Totuşi cauza principală care îi determină pe agenţii economici să crească şi să exploateze pe
scară largă această specie de animale este beneficiul ce rezultă din această afacere sau îndeletnicire, carnea
de iepure fiind un produs foarte solicitat. Graţie proprietăţilor gustative şi dietetice, acest produs este recomandat
copiilor, bolnavilor, oamenilor în etate etc. (Bura, M. 2006; Maţencu, D., Macari, V., Rotaru, A. et
al. 2017). În acelaşi timp, trebuie să menţionăm că creşterea şi exploatarea iepurilor în condiţii intensive şi
nu numai poate fi compromisă de impactul factorilor stresogeni, care neapărat se reflectă asupra sănătăţii
şi potenţialului productiv, în special asupra procesului de reproducţie.
Din păcate, proprietarii de animale, în special agenţii economici din acest domeniu, pentru creşterea
profitului, apelează la promotori de creştere care, în majoritatea cazurilor, influenţează negativ calitatea
produsului finit şi, respectiv, sănătatea omului.
Preocupaţi de aceste aspecte, oamenii de ştiinţă din domeniul biotehnologiei, biologiei, medicinii
veterinare, zootehniei cercetează posibilităţi de elaborare, testare şi implementare a remediilor biologic
active inofensive pentru animale, om şi mediu (Macari, V. et al. 2014; Putin, V. 2014; Rotaru, A. 2016;
Rudic, V. 2007). În ultimul timp mai intens se exploatează ideea axată pe remediile biologic active de
origine vegetală (Galip, N., Seyidoolu, N. 2012; Macari, V. et al. 2014; Rudic, V. et al. 2007). Menţionăm
că în această direcţie prioritară, atât pentru ştiinţă, cât şi pentru practica zoo-veterinară, se lucrează
fructuos în Republica Moldova, unde a şi fost elaborat şi testat în mai multe domenii produsul BioR
(Rudic, V. et al. 2007; Macari, V. et al. 2014; Fala, V. 2014).
Prin prezentul studiu ne-am propus să contribuim la cunoaşterea şi evaluarea impactului remediului
BioR asupra unor parametri ai statusului clinico-hematologic la iepuroaice în diferite stări fiziologice.

MATERIAL ŞI METODĂ

Materialul de investigare se referă la un efectiv de 28 de iepuroaice, divizate în 4 loturi, a câte 7 animale
în fiecare lot. Obiect al cercetărilor a fost remediul autohton cianobacterian BioR, obţinut din Spirulina
platensis, administrat iepuroaicelor din 3 loturi conform schemei experimentale redate în tabelul 1.
Animalele incluse în studiu au fost analoge din punct de vedere al stării fiziologice, vârstei, rasei,
greutăţii corporale, fiind cazate în acelaşi adăpost, cu aceiaşi parametri igienico-tehnologici: igiena şi
bunăstarea iepuroaicelor, adăparea, alimentaţia, microclimatul şi asistenţa veterinară. Pe durata studiului,
iepuroaicele au fost monitorizate şi examinate pentru evaluarea stării de sănătate.

La debutul investigaţiei, până la administrarea produsului testat, şi ulterior, pe parcursul studiului,
s-au determinat temperatura corporală, frecvenţa cardiacă şi numărul mişcărilor respiratorii pe minut la
câte 5 iepuroaice din fiecare lot.
Pentru investigaţii de laborator au fost prelevate probe de sânge în mai multe etape: la debutul studiului,
până la administrarea remediului BioR (cu cca 5–7 zile până la montă), de la 5 iepuroaice aleatoriu;
pe parcursul studiului, de la câte 5 animale din fiecare lot – la a 14-a zi de gestaţie, precum şi ulterior, la a
7-a şi, respectiv, la a 45-a zi de lactaţie, în eprubete standard. Probele de sânge recoltate de la iepuroaice
pentru examenul hematologic au fost citite la un analizator automat.
Evaluarea statistică a indicilor clinici şi hematologici s-a efectuat cu ajutorul criteriului parametric
t-Student cu veridicitatea mai mică de 0,05 (P<0,05).
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Datele obţinute arată că pe parcursul investigaţiei, pe o perioadă de circa 80 de zile, remediul luat în
studiu nu a provocat reacţii adverse la locul injectării sau la nivelul organismului iepurilor. Rezultatele evaluării
influenţei produsului BioR asupra parametrilor markeri ai statusului clinic sunt redate în tabelul 2.
Datele prezentate în tabelul 2 denotă faptul că, în evoluţia parametrilor clinici investigaţi, valorile
temperaturii corporale, frecvenţei respiraţiei şi, respectiv, ale pulsului se încadrează în limitele normei
fiziologice (Falcă, C., Ciorba, Gh. 2000, 2005; Ciudin, E., Marinescu, D. 1997; Danilevskiy, V.М., Kondrahin,
I. P., Korobov, A.B. et al. 1992). Rezultatele obţinute atestă omogenitatea loturilor, precum şi
sănătatea animalelor antrenate în acest studiu, în special inofensivitatea remediului BioR. Din tabel mai
rezultă că temperatura corpului înregistrează cele mai mici valori la debutul studiului. Ulterior, pe parcursul
gestaţiei şi lactaţiei, acest parametru fiziologic manifestă o tendinţă de creştere datorită acţiunii
factorilor stresanţi, dar unanim acceptaţi în aceste perioade fiziologice, care solicită intens capacităţile
fiziologo-metabolice ale femelelor. Remarcăm că la a 14-a zi de gestaţie, la animalele din lotul martor
temperatura corporală s-a majorat cu 0,3oC comparativ cu debutul cercetării, cu 0,03–0,24oC mai mult
decât la loturile experimentale. La etapele ulterioare de investigare, parametrul în cauză diferă puţin
între loturile de animale investigate.
Frecvenţa respiraţiei şi a pulsului, precum şi valoarea temperaturii corporale au o semnificaţie deosebită
în evidenţierea capacităţii de reacţie a organismului în diferite stări extremale, inclusiv la testarea
remediilor biologic active, precum şi în aprecierea stării de sănătate a animalelor (Macari, V. 2003; Putin,
V. 2014; Falcă, C., Ciorba, Gh., Kis, M. 1999; Vorobiev, A.V., Datčenko, О.О. 2011).

Din tabelul 2 se observă că, până la administrarea produsului testat, valoarea frecvenţei respiraţiei la
animale constituie 74,55 ±2,15 mişcări/min. Pe măsura avansării în gestaţie, acest indice creşte, atingând la
mijlocul gestaţiei, la lotul martor, media de 79,04±2,30 mişcări/min. La acest termen, parametrul investigat
la iepuroaicele din loturile experimentale este mai mic cu 3–4 mişcări/min faţă de lotul de referinţă. Această
tendinţă de accelerare a respiraţiei s-a menţinut şi la a 7-a zi post-partum, însă valorile s-au inversat.
Astfel, dacă la lotul martor valoarea parametrului investigat constituie în medie 82,24±2,03 mişcări/min,
în loturile experimentale acest parametru este cu 3–7 mişcări/min mai ridicat comparativ cu lotul martor.
Această tendinţă de intensificare a respiraţiei se atestă şi la finele studiului, la a 45-a zi post-partum, diferenţa
fiind semnificativă pentru al treilea lot experimental (p<0,01) faţă de valorile lotului martor.
Din studiul datelor prezentate în tabelul 2 reiese că valorile pulsului, ca şi temperatura corporală, sunt
mai joase la debutul studiului, dar cresc către primul termen de investigare – cu 14,8% (+20 bătăi/min)
la iepurii din lotul martor, diferenţa fiind înalt concludentă (p<0,001). Concomitent, la acelaşi termen,
în loturile experimentale valoarea parametrului investigat este mai scăzută cu 1–9 contracţii cardiace,
distincţia fiind semnificativă pentru al doilea lot experimental (p<0,05) faţă de valorile de referinţă. Din
acelaşi tabel se vede că tendinţa de creştere a contracţiilor cardiace persistă şi la termenul ulterior de investigare,
fiind mai puţin pronunţată la loturile tratate cu BioR, cu 3–6 bătăi în raport cu valorile lotului
martor, rezultate ce denotă proprietăţile adaptative şi antistres ale remediului testat. Rezultate pozitive
privind îmbunătăţirea valorilor mari la porcine şi la păsări tratate cu remediul BioR sunt prezentate în
alte lucrări ştiinţifice (Macari, V. 2003; Putin, V. 2014; Macari, A., Gudumac, V. et al. 2015).
Din tabelul 2 se observă că la finele studiului, la iepuroaicele din toate loturile, parametrul investigat,
pulsul, manifestă o tendinţă univocă de diminuare. La animalele intacte din lotul martor pulsul este, în medie,
cu 2–6 bătăi mai mare decât la loturile tratate cu produsul BioR. Constatăm că rezultate similare sunt
obţinute şi de către alţi autori în cazul utilizării remediului BioR la scroafe în aceleaşi condiţii fiziologice
(Macari, V. 2003), precum şi de către noi, în cadrul unui studiu întreprins pe tineret cunicul (Macari, V.,
Iacub, N., Maţencu, D., Didoruc, S. 2013).
În opinia mai multor autori, un indicator evident şi convingător la stabilirea stării de sănătate a animalelor
şi la evaluarea impactului remediilor biologic active asupra organismului animal este statusul
hematologic, care se stabileşte prin examinarea parametrilor hematologici cu ajutorul analizatorului
hematologic (Putin, V., Macari, A. 2013; Rotaru, A. 2016; Moroz, M., Ţurcanu, Şt., Usatenco, V. 2014;
Turcu, D. et al. 2011; Glomski, C.A., Pica, A. 2011). Evoluţia indicilor hematologici la iepuroaicele
intacte şi la cele din loturile experimentale, tratate cu diferite doze de BioR, este redată în tabelul 3.

Din datele redate în tabelul 3 constatăm că valorile absolute ale eritrocitelor (RBC) în sângele iepuroaicelor
constituie, la iniţierea cercetării, în medie 4,80±0,24 x 1012/l, indice care la prima recoltare
(a 14-a zi de gestaţie) a scăzut, la lotul martor, cu 2,7%. La acelaşi termen de cercetare, valorile medii
ale RBC la animalele din loturile experimentale au depăşit cu 10,1–25,9% valorile înregistrate la lotul
martor (p<0,01 pentru lotul experimental 2). Sub influenţa remediului BioR, iepuroaicele au suportat
mai bine actul fiziologic, dar stresant – parturiţia, ipoteză confirmată prin menţinerea la un nivel înalt
al eritrocitelor în sânge. Astfel, la a 7-a zi post-partum la iepuroaicele din loturile experimentale s-a
înregistrat o superioritate a acestui parametru cu 1,19–1,92x1012/l faţă de lotul martor (p<0,001). Din
tabelul 3 mai rezultă că, la finele cercetării, cel mai scăzut nivel al RBC în sânge a fost la iepuroaicele
din lotul martor, atingând valoarea de 3,46±0,09 1012/l, cu 15,4% mai puţin faţă de nivelul precedent
la acelaşi lot (p<0,01). Totodată, la finele procesului tehnologic, atât la etapa de înţărcare, cât şi la cea
de refacere a organismului pentru noul ciclu reproductiv, acest indice este de 1,5–1,7 ori mai mare la
toate loturile experimentale comparativ cu lotul martor, existând şi diferenţe înalt concludente (tab. 3).
Rezultate similare au obţinut şi cercetătorii care au administrat la iepuri fitopreparatul „Garmonia” (Frolov,
V.P., Korolev, E.A., Labutina, L.F. et al. 1996) sau unele microelemente în combinaţie cu remediul
„Selerol” (Kravcova, O.A. 2013).
Nivelul hemoglobinei în sânge la iepuroaicele luate în studiu are aceeaşi tendinţă de manifestare ca şi
nivelul RBC, cu diferenţe statistic semnificative. Aceste rezultate pledează în favoarea remediului BioR şi
a impactului pozitiv al acestuia asupra hematopoiezei la iepuroaice în stări de mari solicitări metabolice.
Analiza datelor experimentale (tab. 3) atestă că nivelul MCV (volumul celular mediu) este cel mai
jos până la iniţierea cercetării, constituind în medie 64,44±1,82 fl, indice care la a 14-a zi de gestaţie
manifestă o slabă tendinţă de creştere la toate loturile antrenate în studiu. Valorile indicelui hematologic
MCV obţinute în cadrul cercetării corespund, practic, valorilor specificate în literatura de specialitate
(Falcă, C., Ciorba, Gh., 2000) . Totuşi, la loturile tratate cu BioR, parametrul investigat este mai mare cu
5,4–8,5% comparativ cu lotul martor. Valori mai înalte ale parametrului dat au semnalat şi alţi savanţi la
iepurii trataţi cu remediul bioactiv Yeast Culture – cu 3,7–5,7% (Galip N., Seyidoolu N., 2012). S-a constatat
că produsul testat de noi, administrat în doze de 1,0 şi 1,5 ml/cap, a menţinut parametrul investigat
la un nivel mai înalt şi la următorul termen de cercetare, a 7-a zi post-partum (cu 1,7–4,5% mai mult faţă
de lotul martor (p<0,01 pentru lotul experimental 1).
La finele studiului, la a 3-a investigare, tendinţa de creştere a parametrului analizat a persistat la toate
loturile, nivelul mediu fiind mai înalt la lotul martor cu 17,2% – 80,64±0,31 fl (p<0,001 faţă de lotul
martor la a 2-a investigare). La acelaşi termen, la iepuroaicele tratate cu BioR acest indice a fost mai
mic cu 7,2–8,2% faţă de lotul martor (p<0,001 pentru toate loturile experimentale), fenomen pozitiv
care este în favoarea remediului BioR, evidenţiindu-i proprietăţile adaptative în perioada de restabilire
a potenţialului fiziologico-metabolic la iepuroaice, înaintea noului ciclu reproductiv. Rezultate similare
au fost semnalate la puii de carne care au beneficiat de remediul BioR (Rotaru, A. 2016). Posibilitatea
diminuării nivelului MCV în sânge la iepuri cu ajutorul altor remedii biologic active relevă şi alţi autori
(Ewuola, E.O., Jimoh, O.A., Atuma, O.V., Soipe, O.D. 2012; Ojokuku, S.A., Odesanmi, O.S., Magbagbeola,
O.A. 2011). Aspecte similare, cu referire la un nivel mai redus al MCV în sânge, au fost constatate
la iepurii crescuţi într-o zonă relativ curată, în comparaţie cu datele obţinute la iepurii crescuţi într-o
zonă intens poluată (Kašapova, R.А. 2007).
Un alt parametru investigat este valoarea hemoglobinei eritrocitare medii (MCH), ale cărui valori sunt
prezentate în tabelul 3. Analiza datelor din acest tabel relevă că nivelul MCH la debutul studiului a constituit
în medie 19,82±0,84 pg, valoare care la prima recoltare s-a majorat la lotul martor cu 6,2% faţă de
valorile iniţiale. În acelaşi timp, valorile medii ale MCH s-au majorat şi la loturile experimentale 2 şi 3
cu 2,1–5,1% faţă de lotul de referinţă. La următorul termen de investigare, a 7-a zi post-partum, valoarea
indicelui în cauză şi-a menţinut superioritatea în loturile experimentale 1 şi 2 – cu 2,3–5,8% faţă de martor
(p<0,001 pentru lotul experimental 1). Dovezi despre creşterea nivelului hemoglobinei eritrocitare medii
la tineretul cunicul raportează şi alţi autori în urma administrării remediului Yeast Culture (Galip, N., Seyidoolu,
N. 2012), a uleiului de Croton penduliflorus şi a Medroxy progesterone (intramuscular) (Ojokuku,
S.A., Odesanmi, O.S., Magbagbeola, O.A. 2011), a seminţelor de Hibiscus Sabdariffa (Nalbă africană)
(Aruna, M.B., Isidahormen, C.E., Gigiri, Y.A., Olawole, A. 2007). La finele investigaţiei, în toate loturile
tratate cu BioR, parametrul cercetat manifestă o tendinţă clară de scădere – cu 8,2–9,3% faţă de lotul martor.
O tendinţă de diminuare a MCH în sânge la iepuri au semnalat şi alţi autori după administrarea în 3
diete experimentale a diferitor cantităţi de frunze de Moringa oleifera (Ewuola, E.O., Jimoh, O.A., Atuma,
O.V., Soipe, O.D. 2012). Acest fenomen poate fi considerat benefic, întrucât până la iniţierea cercetării valoarea
acestui indice a fost, practic, ceea mai joasă în acest studiu, ceea ce vorbeşte despre o recondiţionare
mai amplă şi adecvată a animalelor tratate cu produsul BioR de 2 ori consecutiv.
Din acelaşi tabel se constată că valorile medii ale MCHC (cantitatea de hemoglobină eritrocitară
medie) până la iniţierea studiului sunt de 30,72±0,44 g/l, parametru care la lotul martor în gestaţie manifestă
o slabă tendinţă de diminuare (cu 1,8%). Tratamentul realizat cu BioR a influenţat benefic valoarea
MCHC în loturile experimentale 1 şi 2 (cu 6,3–6,8% mai mare comparativ cu lotul de referinţă), tendinţă
benefică care persistă şi la finele studiului, când parametrul investigat, la aceleaşi loturi, este mai mare
cu 3,1–3,6% comparativ cu lotul martor, însă fără semnificaţie statistică. Valori mai ridicate ale MCHC
la tineretul cunicul, sub impactul altor remedii biologic active, au obţinut şi alţi autori (Ojokuku, S.A.,
Odesanmi, O.S., Magbagbeola, O.A. 2011; Galip, N., Aruna, M.B., Isidahormen, C.E. et al. 2007) precum,
şi la iepurii crescuţi într-o zonă relativ curată, în comparaţie cu datele obţinute la iepurii crescuţi
într-o zonă intens poluată (Kašapova, R.A. 2007).
Numărul trombocitelor (PLT) în sângele iepurilor cercetaţi a fost, înaintea administrării remediului
BioR, în medie de 369,80±18,66 x 103/ul (tab. 3). Remarcăm că la a 14-a zi de gestaţie s-a înregistrat o
diminuare pronunţată a acestui parametru la toate loturile antrenate în experiment. La acest termen de
investigare, numărul PLT la lotul martor a atins valoarea ceea mai joasă în acest studiu – de 117,40±5,72
x 103/ul (de 3,1 ori p<0,001) în raport cu valorile iniţiale. În loturile tratate cu BioR, trombocitele au
înregistrat valori mai scăzute de 1,8–2,6 ori faţă de cele din debutul studiului. De evidenţiat faptul că la
acelaşi termen, produsul BioR a stopat într-o măsură mare declinul parametrului investigat la iepuroaicele
din loturile experimentale, de 1,2–1,8 ori în comparaţie cu lotul martor, rezultatele semnalate fiind
concludente. La următorul termen de cercetare (a 7-a zi post-partum) se constată o diminuare accentuată
a parametrului PLT la lotul martor – de 2,7 ori – şi, respectiv, în loturile experimentale – de 1,5–2,7 ori
faţă de valorile înregistrate în loturile respective la termenul precedent de cercetare, diferenţele fiind
concludente. La acest termen de investigare, parametrul analizat în loturile experimentale 2 şi 3 nu
diferă de valorile lotului martor, pe când în lotul experimental 1 se atestă o superioritate semnificativă
în raport cu martorul (cu 31,5%, de 1,3 ori, p<0,01). Valori mai mari ale trombocitelor în sânge au fost
menţionate şi în cazul administrării remediului BioR la puii de carne (Rotaru, A. 2016). Rezultatele
obţinute sunt confirmate şi de lucrarea autorului R.A. Кašapova, care la iepurii crescuţi într-o zonă mai
puţin poluată, a constatat un nivel de trombocite în sânge mai mare cu 29,3% în raport cu datele obţinute
la iepurii crescuţi într-o zonă intens poluată (Кašapova, R.А. 2007).
Creşterea numerică a trombocitelor la iepuroaicele din toate loturile incluse în acest studiu este, probabil,
un fenomen benefic, asociat atât cu procesul fiziologic de parturiţie, cât şi cu cel de restabilire a
aparatului genital în termenul de după fătare, aspecte reflectate în starea de sănătate şi homeostazia trombocitelor.
Studiile efectuate de alţi autori au evidenţiat valori mai mari ale PLT la iepuroaice în raport cu
masculii (cu 18,9%), considerând acest fenomen ca o particularitate fiziologică a femelelor (Ozkan, C.,
Kaya, A., Atgii, Y. 2012).
Datele obţinute la finele studiului, când femelele sunt apte pentru un nou ciclu reproductiv, confirmă
ipoteza înaintată anterior. Astfel, la acest termen, nivelul trombocitelor în sânge scade considerabil la
lotul martor – de 2,5 ori – şi numai de 1,4–2,2 ori la cele experimentale faţă de parametrii precedenţi
în loturile respective. Totodată acest indice în loturile experimentale este mai mare de 1,4–2,0 ori comparativ
cu martorul, diferenţa fiind concludentă pentru lotul experimental 3 (p<0,01). Se constată astfel
impactul pozitiv al BioR şi asupra numărului de trombocite, care au funcţii importante în organism,
durata de viaţă a PLT fiind de 7–10 zile (Nazarenko, G.I., Kiškun, А.А. 2000).
Analiza rezultatelor hematologice (tab. 3) atestă, la prima investigare, o dinamică negativă a indicelui
trombocitar MPV (volumul plachetar total) la toate loturile, diminuarea fiind mai pronunţată la lotul martor
(cu 12,1%) în raport cu valorile obţinute la debutul studiului. La loturile tratate cu BioR, nivelul MPV a fost
mai mare cu 6,3–10,1% în raport cu valorile de referinţă. La a 7-a zi post-partum, la lotul martor se atestă
o tendinţă de creştere a acestui parametru cu 3,0% faţă de rezultatele obţinute la investigarea precedentă.
La acelaşi termen de cercetare, nivelul indicelui MPV la iepuroaicele din loturile experimentale a scăzut
cu 7,1–7,7% faţă de valorile precedente. Concomitent, parametrul cercetat manifestă şi o slabă tendinţă de
diminuare la loturile experimentale faţă de lotul martor (cu 4,7% în lotul experimental 1).
La finele studiului, tendinţa de creştere a MPV persistă în toate loturile, mai pronunţată fiind în lotul
martor (cu 37,0%, p<0,001 faţă de martor la a 2-a investigare). La iepuroaicele tratate cu BioR, acest
parametru este mai mic cu 24,1–25,4% în raport cu lotul martor (p<0,001), aspect pozitiv, luându-se în
calcul faptul că valorile din loturile experimentale sunt practic similare cu valorile iniţiale.
Din datele prezentate în tabelul 3 deducem că, până la iniţierea studiului cu BioR, nivelul mediu al
RDW (distribuirea eritrocitelor după volum) este de 17,98±1,64%, parametru care la prima investigare
creşte în lotul martor cu 2,7%, pe când la loturile experimentale, dimpotrivă, scade cu 2,1–18,0% în raport
cu martorul (date fără relevanţă statistică). La al doilea termen de cercetare, în lotul martor şi în cel
experimental 1 valoarea medie a RDW scade, crescând în loturile experimentale 2 şi 3 faţă de valorile
semnalate la prima investigare în loturile respective. La această etapă, parametrul analizat a scăzut în
lotul experimental 1 cu 13,6% faţă de martor (p<0,01), pe când doza ceea mai mare de BioR a indus o
creştere a acestui indice cu 9,2% în raport cu lotul martor.
La etapa finală de cercetare, indicele investigat s-a majorat semnificativ la lotul martor în raport cu
a 2-a etapă de cercetare (p<0,001), pe când la loturile experimentale a scăzut cu 8,2-9,6% în raport cu
martorul (p<0,001). Aspecte similare sunt relatate şi în lucrările care reflectă rezultatele administrării
produsului BioR la puii broiler (Rotaru, A. 2016). O valoare mai redusă (cu 20,3%) a distribuirii eriŞtiinţa
agricolă, nr. 2 (2017) 117
Vasile Macari, Dumitru Maţencu, Ana Rotaru, Sergiu Didoruc. Impactul preparatului BioR asupra statusului... (111-118)
trocitelor după volum a fost obţinută la iepurii crescuţi într-o zonă mai puţin poluată în raport cu datele
obţinute la iepurii crescuţi într-o zonă intens poluată (Кašapova, R.А. 2007).
Administrarea preparatului BioR permite fortificarea sănătăţii iepuroaicelor, fapt reflectat printr-un
echilibru armonios între statusul clinic şi cel hematologic. Acest fapt determină starea îmbunătăţită a iepuroaicelor
în etapele ciclului reproductiv, precum şi dezvoltarea potenţialului reproductiv al acestora.
Astfel, datele studiului atestă că remediul BioR administrat iepuroaicelor la debutul ciclului reproductiv,
de 2 ori consecutiv, participă în mare măsură la îmbunătăţirea indicilor statusului clinico-hematologic
al iepuroaicelor în diverse stări fiziologice, iar rezultatele privind parametrii clinico-hematologici
sunt mai bune la loturile de animale tratate cu produsul BioR. În acelaşi timp, trebuie remarcat şi că
valorile acestor indici sunt în raport direct sau indirect cu doza de preparat administrată, fapt ce va fi luat
în consideraţie în procesul complex de selectare a dozei optime de remediu utilizat.

CONCLUZII

Preparatul cianobacterian BioR, obţinut din Spirulina platensis, administrat de 2 ori consecutiv iepuroaicelor
în diferite stări fiziologice, pe o perioadă de circa 80 de zile, are o toleranţă generală şi locală bună.
Rezultatele cercetărilor clinice efectuate demonstrează rolul semnificativ al remediului BioR, care
intervine cu un efect pozitiv în perioadele de mari solicitări metabolice ale iepuroaicelor, manifestat
printr-o rezistenţă mai înaltă şi o activitate metabolică mai accentuată a animalelor studiate.
În condiţii fiziologice, preparatul BioR influenţează pozitiv funcţia hematopoietică (creşterea hemoglobinei,
a numărului de eritrocite, trombocite etc.) a iepuroaicelor în diferite stări fiziologice, precum
şi creşterea rezistenţei nespecifice la aceste animale.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. ARUNA, M.B., ISIDAHORMEN, C.E., GIGIRI, Y.A., OLAWOLE, A. (2007). Performance and Hematological
Parameters of Rabbits Fed Graded Levels of Sorrel Seed (Hibiscus Sabdariffa) Meal as a Replacement for
Grountnut-Cate. In: Research Journal of Animal Sciences, nr. 1(3), pp. 111-113. ISSN 1993-5269.
2. BURA, M. (2006). Ghidul crescătorului de iepuri de casă. Timişoara: Eurostampa. 128 p.
3. CHILIMAR, S. (2011). Sectorul zootehnic: realizări şi perspective. In: Realizări şi Perspective în Zootehnie,
Biotehnologii şi Medicină Veterinară: simpoz. şt. cu participare intern., 6-8 oct. Maximovca, pp. 62-78. ISBN
978-9975-56-004-7.
4. CIUDIN, E., MARINESCU, D. (1997). Patologia animalelor de laborator şi tehnica experimentală. Iaşi:
Moldogrup. 223 p.
5. EWUOLA, E.O., JIMOH, O.A., ATUMA, O.V., SOIPE, O. (2012). D. Hematological and serum biochemical
response of growing rabbits fed graden levels of Moringa oleifera leaf meal. In: Proceedings 10th World Rabbit
Congress, September 3-6, Sharm El-Sheikh, Egypt, pp. 679-683.
6. FALA, V. (2014). BioR – baza optimizării proceselor de regenerare tisulară. Chişinău: Sirius. 256 p. ISBN
978-9975-57-127-2.
7. FALCĂ, C., CIORBA, Gh. (2000). Breviar de semiologie veterinară. Timişoara: Eurobit. 266 p.
8. FALCĂ, C., CIORBA, Gh. (2005). Tehnici de examinare clinică şi paraclinică la animale. Ed. a II-a. Timişoara:
MIRTON. 516 p.
9. FALCĂ, C., CIORBĂ, Gh., KIS, M. (1999). Determinarea comparativă a marilor funcţii (temperatura, puls,
respiraţie) la taurinele de rasa friză germană şi fleckwien exploatate în sistem intensiv. In: Lucrări ştiinţifice,
USAMV BT. Zootehnie şi Biotehnologii, vol. XXXII, pp. 27-32.
10. GALIP, N., SEYIDOOLU, N. (2012). Effect of Yeast Culture on Serum Lipid and Meat Lipid Values of Rabbits.
In: Journal of Animal and Veterinary Advances, vol. 11(22), pp. 4115-4120. ISSN 1680-5593.
11. GLOMSKI, C.A., PICA, A. (2011). The Avian Erythrocyte: its Phylogenetic Odyssey. Jersey: Science Publishers.
640 p. ISBN 978-1-57808-718-1.
12. MACARI, A., GUDUMAC, V., MACARI, V., PUTIN, V., PASVLICENCO, N., MANOLI, O. (2015). Impactul
remediului BioR asupra unor parametri ai sistemului prooxidant (oxidant) – antioxidant la prepeliţele
adulte. In: Studia Universitatis Moldaviae. Ştiinţe reale şi ale naturii, nr. 1(81), pp. 67-73. ISSN 1814-3237.
13. MACARI, V. (2003). Aspecte fiziologico-metabolice ale acţiunii preparatului BioR de origine algală asupra
organismului porcin: autoref. tz. doct. hab. în biologie. Chişinău, 2003. 49 p.
14. MACARI, V., IACUB, N., MAŢENCU, D., DIDORUC, S. (2013). Modificările conţinutului de bilirubină şi
118 Ştiinţa agricolă, nr. 2 (2017)
Vasile Macari, Dumitru Maţencu, Ana Rotaru, Sergiu Didoruc. Impactul preparatului BioR asupra statusului... (111-118)
fracţiilor ei în serul sangvin la tineretul cunicul sub influenţa unui produs autohton. In: Lucrări ştiinţifice, Univ.
Agrară de Stat din Moldova, vol. 35: Medicină Veterinară, pp. 20-24. ISBN 978-9975-64-247-7.
MACARI, V., 15. PUTIN, V., RUDIC, V., MACARI, A., BĂLĂNESCU, S., ENCIU, V. (2014). Procedeu de ameliorare
a sănătăţii şi stimulare a productivităţii la puii de carne: recomandări. Chişinău: UASM. 35 p.
16. MAŢENCU, D., MACARI, V., ROTARU, A., DIDORUC, S., SANA, A. (2017). Influenţa unui remediu autohton
asupra statusului clinico-hematologic la iepuroaice în diverse stări fiziologice. In: Ştiinţa, educaţie,
cultură: materialele conf. şt.-practice intern, 10 febr., Comrat, vol. 1, pp. 113-115.
17. MOROZ, M., ŢURCANU, Şt., USATENCO, V. (2014). Acţiunea remediului Apifitostimulin asupra hematopoiezei
şi a indicilor eritrocitari la miei. In: Lucrări ştiinţifice, Univ. Agrară de Stat din Moldova, vol. 40:
Medicină Veterinară, pp. 89-92. ISBN 978-9975-64-263-7.
18. OJOKUKU, S.A. ODESANMI, O.S., MAGBAGBEOLA, O.A. (2011). The effects of Oral Administration
of Croton penduliflorus Seed Oil and Medroxy Progesterone Acetate on Fasting Blood Sugar, Lipid and Hematology
of Pregnant Rabbits. In: International Journal of Tropical Medicine, vol. 6 (2), pp. 35-38. ISSN
1816-3319.
19. OZKAN, C., KAYA, A., AKGIIL, Y. (2012). Normal values of hematological and some biochemical parameters
in serum and urine of New Zealand White rabbits. In: World Rabbit Sci., vol. 20, pp. 253-259.
ISSN 1257-5011.
20. PUTIN ,V. (2014). Aspecte fiziologo-metabolice ale acţiunii preparatului BioR asupra puilor-broiler. Autoref.
tezei. dr. în şt. biologie. Chişinău, 2014. 30 p.
21. PUTIN, V., MACARI, A. (2013). Impactul produsului autohton BioR şi al Catosalului asupra statusului clinico-
hematologic la puii broiler. In: Lucrări ştiinţifice ale Universităţii Agrare de Stat din Moldova, vol. 35:
Medicină Veterinară, pp. 106-110. ISBN 978-9975-64-247-7.
22. ROTARU, A. (2016). Impactul remediului BioR asupra statusului pro-antioxidant la pui broiler şi prepeliţe:
Autoref. tz. dr. în şt. medical-veterinare. Chişinău. 31 p.
23. RUDIC, V. (2007). BioR: Studii biomedicale şi clinice. Chişinău: Elena V.I. 376 p. ISBN 978-9975-9548-
8-4.
24. RUDIC, V., COJOCARI, A., CEPOI, L., CHIRIAC, T., RUDI, L., GUDUMAC, V., MACARI, V. et al. (2007).
Ficobiotehnologie – cercetări fundamentale şi realizări practice. Chişinău: Elena V.I. 365 p. ISBN 978-9975-
9892-5-1.
25. TURCU, D. et al. (2011). Studii privind parametrii hematologici la pui-broiler trataţi cu Amoxidem 50%. In:
Medicamentul Veterinar, vol. 5(1), pp. 93-97. ISSN 1843-9527.
26. ВОРОБЬЕВ, А.В., ДАТЧЕНКО, О.О. (2011). Влияние экспериментальных биопрепаратов на общее
состояние, мясную продуктивность и качество мяса кроликов. В: Достижения современной науки и
практики в области охраны здоровья животных и человека: материалы региональной науч.-практич.
межвуз. конф., Самара, c. 49-54.
27. ДАНИЛЕВСКИЙ, В.М., КОНДРАХИН, И.П., КОРОБОВ, А.В. и др. (1992). Практикум по внутренним
незаразным болезням животных. Москва: Колос. 271 с. ISBN:5-10-001974-3.
28. КАШАПОВА, Р.А. (2007). Гематологические показатели у кроликов, содержащиеся в различных
условиях загрязнения окружающей среды: автореф. дис. канд. биол. наук. Казань. 19 с.
29. КРАВЦОВА, О.А. (2013). Влияние препарата «Селерол» в комплексе с солями микроэлементов на
морфологические показатели крови и массу тела кроликов. В: Аграрный вестник Урала. 2013, № 3
(109), с. 24-26. ISSN 1997-4868.
30. НАЗАРЕНКО, Г.И., КИШКУН, А.А. (2000). Клиническая оценка результатов лабораторных
исследований. Москва: Медицина. 544 с. ISBN 5-225-04579-0.
31. ФРОЛОВ, В.П., КОРОЛЕВ, Е.А., ЛАБУТИНА, Л.Ф. и др. (1996). Биологическое действие препарата
“Гармония” на организм кроликов. В: Диагностика, профилактика и терапия незаразных болезней
животных. Казань, с. 35-39.

Data prezentării articolului: 18.09.2017
Data acceptării articolului: 20.10.2017