Botriocefaloza peștilor: simptome, profilaxie și tratament

Boală invazivă produsă de cestodele Bothriocephalus acheilognathi, B. opsariichthydis. Sunt susceptibile speciile de pești: crap, caras, plătica, cosac, cosaș, sânger, babușca, văduvița, mreana, somn etc, dar cel mai susceptibil este puietul de crap, cosaș, la care prevalența infestării cu acești helminți poate atinge 80-100%. 

Etiologie

Cestod de culoare alb-cremoasă cu corp alungit, cu aspect de panglică. Helminții adulți pot atinge 15-25 cm lungime și 1-4 mm lățime, iar extremitatea anterioară a acestora − scolexul în forma de inimă, are două botrii cu ajutorul cărora se fixează de mucoasa intestinală. Strobila este alcătuită dintr-o multitudine de proglote care conțin organele sistemului reproducător feminin și masculin. Helminții se dezvoltă cu participarea gazdelor intermediare reprezentate de copepodele acvatice din genul Cyclops, Mesocyclops, Acanthocyclops. Helminții adulți, paraziți intestinali la pești, elimină ouă care cu masele fecale ajung în mediul acvatic. În ou, timp de 3-7 zile, în dependență de regimul termic al apei, se dezvoltă coracidiumul cu numeroși cili și trei perechi de cârlige chitinoase, capabil să reziste în apă până la 2-3 zile (Han, 2010). Gazdele intermediare ingeră coracizii care migrează în cavitatea celomică a gazdelor și se dezvolta până la stadiul numit procercoid, ce are lungimea de 100-115 µm. Peștii ingeră ciclopii infestați cu plerocercoizi care ajungând în intestin, se fixează de peretele intestinal și devin adulți în decurs de 2-3 săptămâni.

Transmiterea și simptomele la oameni.

Omul se infecteaza prin consumul de carne de peste insuficient preparata termic (si care este infectata cu larve).Boala este raportata in tari din Europa de Est, America de Sud si de Nord, tari africane si unele tari asiatice. Preferintele culinare individuale, dar si igiena precara sunt responsabile de incidenta crescuta a bolii in aceste tari.

Botriocefaloza nu este o boala cu caracter invaziv. Pacientii pot fi frecvent asimptomatici sau pot acuza simptome sugestive pentru o anemie sau deficit de vitamina B12.

Majoritatea pacientilor sunt asimptomatici sau paucisimptomatici. Cand simptomele exista, acestea sunt nespecifice:

- dureri abdominale sau disconfort abdominal generalizat, greturi, varsaturi, fenomene dispeptice, diaree, pierderea apetitului sau dimpotriva, cresterea acestuia, insa cu o constanta pierdere in greutate;

- stare de oboseala si astenie marcata;

- prurit anal;

- parestezii ale membrelor;

- daca parazitul este foarte lung se poate ajunge la ocluzii intestinale cu manifestarile specifice ale acesteia.

Epidemiologie

Botriocefaloza este o maladie des întâlnită în gospodăriile piscicole. Acest fenomen este favorizat de transportul necontrolat al peștilor, prezența surselor de aprovizionare cu apă comune etc. Intensivitatea invaziei puietului de 10-12 zile nu este mare, dar odată cu dezvoltarea acestora și consumul intens de ciclopi intensivitatea și extensivitatea invaziei cresc (puietul de 10 zile (luna iunie) − 12%, puietul de 1 lună − 48%, puietul de 45 zile 75,5%, puietul de 2 luni (luna august) − 93-100% la o intensivitate de la 4 până la 95 paraziți la un pește). Cel mai des puietul se infestează în perioada iulie-august, când în bazinele acvatice se dezvoltă intens zooplanctonul iar peștele se hrănește intens (Lisovets, 2014). Toamna, când în bazinele acvatice sunt puține copepode, iar peștele trece la alimentarea cu combifuraj și viețuitoare bentonice, intensivitatea invaziei scade. Puietul de crap în momentul trecerii acestuia în heleșteiele pentru iernare este infestat în proporție de 35-50%. Iarna infestarea se păstrează la nivelul celei din toamnă, cu toate că se observă o descreștere a extensivității și a intensivității invaziei, fapt datorat morții helminților. Iarna crapul nu se hrănește iar dezvoltarea helmintului se stopează, respectiv o reinfestarea nu are loc.

Cauza principală a bolii o constituie peștii adulți care au rol de purtători, sau creșterea concomitentă a peștilor de diferite categorii de vârstă. Infestarea mai poate avea loc dacă în bazinele indemne de boală nimeresc pești infestați sau gazde intermediare.

Tablou clinic

Boala evoluează cronic. Peștii adulți sunt purtători asimptomatici. Peștii infestați au următoarele simptome: anemia branhiilor, mișcări molatice, abdomenul retractat sau balonat, endoftalmie. La puiet boala are o evoluție acută. Puietul se adună în grup, în apropiere de mal. Moartea puietului poate ajunge la 75% și mai mult (Skachkov, 2018). Diagnostic Diagnosticul este stabilit în baza datelor epidemiologice, tabloului clinic și a examenului parazitologic. Masele fecale vor fi examinate la microscop pentru depistarea ouălor cestodelor (Mitchell, 2003).

Simptome.

Peștii din grupele de vârstă mai înaintate sunt purtători de helminți. Infecția lor este asimptomatică. La peștii bolnavi, se remarcă anemie branhiilor, letargie în timpul mișcării, abdomenul este încordat sau umflat, spatele este ascuțit și ochii scufundați în orbite, boala apare adesea într-o formă acută. Se acumulează în stoluri la afluxul de apă dulce, de-a lungul coastelor și mor rapid. Moartea la vârsta de 1 - 1,5 luni poate ajunge la peste 75%. Puii de crap intens infectați nu tolerează bine iernarea și mor adesea în martie sau începutul lunii aprilie.

Diagnosticul se face pe baza datelor epizootologice, clinice și a rezultatelor unui studiu helmintologic al peștilor. Pentru cercetare se prelevează cel puțin 20-25 de alevini, peștii de un an 10-15 exemplare. Excrementele sunt stoarse din anus, diluate cu apă și privite la microscop pentru a detecta ouăle de cestode. Pentru a dezvălui parazitismul latent, se face un test biologic, pentru a face acest lucru, alevinii de două săptămâni sunt plasați în peștii adulți din grupul carantinați, deoarece sunt cei mai susceptibili la botriocefaloză. După 2 - 3 săptămâni, alevinii sunt examinați și se pune un diagnostic.

Profilaxie și tratament

În gospodăriile piscicole se desfășoară un complex de măsuri sanitar-veterinare menite să combată și să prevină pătrunderea agentului cauzal, prin utilizarea preparatelor antiparazitare. În scop de tratament şi profilaxie a botriocefalozei la crap se recomandă utilizarea compoziţiei şi procedeului de deparazitare şi alimentare complimentară a acestuia descris de autorii: Toderaș I., Gologan I., Rusu Șt., Erhan D. şi colab. 2021.

Este cunoscut faptul că, în scop de deparazitare a crapului, se foloseşte preparatul antiparazitar Râbolic, care, într-un gram de preparat antiparazitar, conţine: Praziquantel-35 mg, Fenbendazol-70 mg şi Levamisol-20 mg. Conform instrucţiunii de administrare a acestui preparat, pentru deparazitare, se face un amestec de furaj cu adaos de preparat antiparazitar: 1 kg de preparat este amestecat bine cu 99 kg de furaj (rețeta trebuie să corespundă fiecărui grup de vârstă). Doza terapeutică (zilnică) de preparat antiparazitar este de 1,5% din greutatea estimată a peștelui. Ea este împărțită în 5-6 porțiuni obișnuite și administrată în anumite locuri de hrănire, în timpul zilei, la un interval de 1-2 ore.

Un alt furaj pentru alimentarea peștilor pe perioada deparazitării nu se mai folosește. Este cunoscut că preparatul Râbolic este utilizat în deparazitarea terapeutică și profilactică a crapului și cosașului infestați cu speciile de cestode, nematode și trematode: Bothriocephalus opsariichydis, Dactylogyrus extensus, D. vastator, Khawia sinensis, Diplostomum spathaceum, Diplozoon paradoxum, Gyrodactylus elegans, Posthodiplostomum cuticola, Bothriocephalus opsariichthydis, B.acheilognati, B. gowkongensis, Khavia sinensis, Caryophyllaeus fimbriceps, Sanguinicola skrjabini, Postodiplostomum cuticola, Hysteromorpha triloba, Tetracotyle spp, Skrjabillanus amuri și Philometroides lusania (etapa larvară).

Dezavantajul constă în aceea că, la moment, conform instrucţiunii de utilizare, se cunoaşte că preparatul Râbolic este recomandat de a fi utilizat doar în combaterea cestodozelor intestinale, trematodozelor şi nematodozelor la crapul comun în perioada de primăvară, când temperatura apei se află în limitele 16-22 0 C. Problema, pe care o rezolvă metoda propusă, constă în utilizarea unei compoziţii eficiente, inofensive, ieftine și simple de deparazitare şi alimentare complementară a crapului din obiectivele acvatice cu destinație piscicolă, care conţine: șrot de floarea-soarelui – 38,5%; șrot de porumb – 30%; șrot de soia – 15%; făină de lucernă – 10%; făină de carne şi oase – 5%; preparat antiparazitar Râbolic –1,5%. Acest procedeu de deparazitare şi alimentare complementară prevede administrarea, în perioada vulnerabilă a ciclului anual pentru crap: aprilie-mai (temperatura apei de 16-220C), a compoziției furajere brichetate conform compoziției propuse, dozată în dependență de masa vie (3-5% din greutatea corporală), divizată zilnic în 5-6 porțiuni, apoi administrată peștilor în anumite locuri de alimentare bine iluminate, pe parcursul zilei, la un interval de 1-2 ore, în decurs de 10 zile 
 

 

ATENȚIE !!!

Aceste informații sunt minuțios selecționate și scrise de medici veterinari , dar nu înlocuiesc consultația sau examinarea medicală. Pentru o diagnoză exactă rugăm sa consultați un medic veterinar în persoană sau o clinică specializată .Pentru noi este foarte important ca dumneavoastră sa dețineți informații corecte și coerente, prezentate în modul cel mai simplu si pe înțeles, pentru a vă crea o idee generală în raport cu problemele cu care vă confruntați. Aici veți găsi răspunsuri ce reflectă practicile generale cu caracter de îndrumare, dar nu de diagnoză exactă !