CZU 338.439.5 (478)

ESTIMAREA AVANTAJELOR COMERCIALE COMPARATIVE ALE PRODUSELOR AGROALIMENTARE DIN REPUBLICA MOLDOVA PE PIEŢELE DIN ŢĂRILE UNIUNII EUROPENE

Liliana CIMPOIEŞ, Olimpiu GHERMAN Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Abstract. The aim of this paper is to estimate the competitive advantages and disadvantages of Moldova’s trade with agri-food products on the EU markets. Thus, we analyze macroeconomic indicators of the agricultural sector development, changes in the structure of agri-food trade and the pattern trade flows. For this purpose secondary statistical data were used, provided by the National Bureau ofStatistics during 2001-2014, for the 24 groups of agri-food products analyzed according to HS 2007. To estimate the advantages/disadvantages of Moldova’s agri-food products on EU markets the RTAindex was calculated. The obtained resultsindicate which agri-food products are competitive, which have relative advantages and that have a potential to increase its competitiveness.

Key words: Agriculturalsector;Republic of Moldova; Macroeconomic indicators; Agri-food products;Trade; Competitiveness; Relative Trade Advantage.

Rezumat. Scopul lucrării constă în estimarea avantajelor şi dezavantajelor competitive ale Republicii Moldova în comerţul cu produse agroalimentare cu ţările Uniunii Europene. Au fost analizaţi principalii indicatori macroeconomici ai dezvoltării sectorului agricol al Republicii Moldova, modificările în structura comerţului cu produse agroalimentare, şifluxurile comerciale respective. În această cercetare au fost utilizate informaţiile statistice secundare oferite de către Biroul Naţional de Statistică pentru perioada anilor 2001-2014, fiind analizate cele 24 de grupe de produse agroalimentare conform nomenclatorului mărfurilor HS 2007. Pentru estimarea avantajelor/ dezavantajelor comerciale ale produselor agroalimentare pe pieţele UE a fost calculat indicele avantajul comercial relativ (RTA). Rezultatele respective indică care dintre produsele agroalimentare sunt competitive, care nu au avantaje relative şi care au un potenţial pentru sporirea competitivităţii.

Cuvinte-cheie: Sector agricol; Republica Moldova; Indicatori macroeconomici; Produse agroalimentare; Comerţ; Competitivitate;Avantaj comercialrelativ.

INTRODUCERE

În Republica Moldova, dar şi în alte ţări din Europa de Est, procesul de tranziţie a condusla modificări majore în cadrulschimburilor comerciale, în particular în cadrul comerţului cu produse agroalimentare, care reprezintă ponderea cea mai înaltă în exporturile ţării. Cauza acestor transformăristă în nivelul de dezvoltare economică şisocială, însă o parte importantă a procesului de transformare o are şi liberalizarea schimburilor comerciale.

Mai mulţi cercetători apreciază nivelul de integrare a ţărilor din EuropaCentrală şi de Est în economia mondială (Bojnec, S., Ferto, I. 2007; Bojnec, S., Hartmann, M. 2004, Bergschimidt, A., Hartmann, M. 1998),stabilind nivelul competitivităţii unuisectorsau a unei ţări. În alte lucrărisunt analizate modalităţile de obţinere a acestor rezultate prin utilizarea avantajelor diviziunii muncii pe sectoare sau ţări ori prin prisma succesului/eşecului procesului de tranziţie de care au fost generate (Levkovych, I., Hockmann, H. 2007; Luka, O., Levkovych, I. 2004).

Scopul acestei lucrări este estimarea avantajelor/dezavantajelor comerţului cu produse agroalimentare moldoveneşti pe pieţele Uniunii Europene (UE). Pentru aceasta au fost analizate fluxurile comerciale în comerţul cu produse agroalimentare cu UE şi modificările ce au avut loc, precum şi analiza rezultatelor indicatorului avantajul comercial relativ (RTA).

MATERIAL ŞI METODĂ

În această cercetare au fost analizaţi indicatori ai comerţului inter- şi intraindustrial. Pentru aprecierea avantajelor comparative ale ţării (sau ale unui sector), Bela Balassa (1965) a elaborat metoda care indică „avantajele comparative relevate” (RCA). Această metodă este bazată pe presupunerea că avantajele comparative absolute îşi găsesc reflectarea direct în fluxurile comerciale. După Balassa, avantajele comparative manifestate indică o pondere relativ înaltă a unui produs/sector în structura exporturilor. În acelaşi timp, limitările relative sunt reflectate prin ponderile mici ale unui oarecare produs/sector. Indicele RCA, numit şi indicele Balassa, este un indicator care caracterizează raportul produsului i în volumul total de export al ţării şi ponderea acestui produs în totalul exporturilor mondiale. Acest indice este bazat pe practicile comerciale observate. Indicele RCA este definit ca:

unde: X – exportul; i – o ţară; j – un produs; t – un set de produse; n – un set de ţări.

Dacă B>1, atunci este identificat un avantaj comparativ. Abaterea standard a acestui indice asupra produselor poate fi utilizată pentru măsurarea importanţei comparative a specializării interindustriale sau a comerţului intraindustrial. O teorie alternativă a avantajelor comparative a fost dezvoltată de Vollrath (Vollrath, T. 1991), numită avantajul comercial relativ (RTA). Indicele RTA este calculat ca diferenţa dintre avantajul relativ de export (RXA) sau indicele Balassa şi avantajul relativ de import (RMA): RTA = RXA – RMA (2)

Valoarea pozitivă a RTA indică avantaje comerciale comparative,iarvalorile negative indică dezavantajele comerciale comparative. Când indicele RTA este mai mare ca zero, atunci un avantaj comparativ este observat, ceea ce indică că sectorul ţării este relativ mai competitiv în ceea ce priveşte comerţul.

Pentru estimarea indicatorilor comerţului agroalimentar au fost utilizate datele Biroului Naţional de Statistică conform nomenclatorului mărfurilor HS 2007, pentru anii 2001-2014. În această cercetare sunt analizate cele 24 de gupe de produse agroalimentare. Dintre acestea, grupele 01-15 se referă la producţia agricolă, iar grupele 16-24 – la produsele alimentare.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Sectorul agricol are o importanţă majoră pentru economia Republicii Moldova.Acestuia, împreună cu industria prelucrătoare agricolă, îirevin circa 35% din produsul intern brut, iar produsele agroalimentare sunt principalele mărfuri de export, cu o pondere de 40% în exporturile totale de mărfuri.

În urma transformărilor economice care au avut loc în ultimele decenii s-au modificat şi proporţiile dintre agricultură şi industrie, având loc o diminuare a ponderii agriculturii în produsul intern brut (de la 21,7% în anul 2001 la 12% în 2014). În acelaşi timp s-a majorat volumul producţiei agricole globale – de la 8268 mln. lei în 2001 la 23814 mln. lei în 2014 (Tab. 1).

Pe parcursul perioadei analizate au crescut fluxurile comerciale. S-au dublat exporturile de produse agroalimentare, acestea constituind 1065351 mii dolari SUA în 2014. De asemenea, s-au majorat importurile de produse agroalimentare, acestea constituind 719325 mii dolari SUA în 2014. În structura importurilor de produse agroalimentare o pondere mai înaltă revine produselor alimentare, băuturilor alcoolice şi produselor regnului vegetal (Tab. 2).

În volumul produselor agroalimentare exportate cea mai mare pondere (circa 80%) revine produselor agricole (grupele 01-15) şi doar 20% – produselor industriei prelucrătoare. Principalele produse exportate sunt produselevegetale, grăsimile şi uleiurilede origine animală, produsele alimentare. Peparcursul perioadei analizate s-au majorat considerabil exporturile, în special în ceea ce priveşte produsele regnului vegetal, unde o pondere mai înaltă revine fructelor comestibile şi nucilor,seminţelor şifructelor oleaginoase (Tab. 2).

Referitor la distribuţia schimburilor comerciale agroalimentare pe grupe de ţări, în ultimii ani se observă o majorare a ponderii ţărilor Uniunii Europene. Astfel, au crescut volumele exportate de produse agroalimentare pe pieţele ţărilor membre ale Uniunii Europene (UE), cea mai înaltă pondere revenind produselor regnului vegetal(247672 mii dolari SUA în 2014), urmate de produsele alimentare, băuturile alcoolice, fără alcool, oţet, tutun, care au constituit 11862 mii dolari SUA în 2014. În general, toate exporturile de produse agroalimentare către ţările UE s-au majorat începând cu anul 2009, cu excepţia exporturilor de produse ale regnului vegetal, care au înregistrat o diminuare în ultimii ani (cu excepţia anului 2014) (Tab. 3).

Pentru Republica Moldova o importantă piaţă de desfacere rămân a fi ţările CSI, care au o pondere de 45% din totalul de produse agroalimentare exportate. Din acestea, cel mai important partener comercial este Federaţia Rusă, cu o pondere de 30% la exporturi şi 10% la importuri de produse agroalimentare. Exporturile către Federaţia Rusă s-au diminuat în ultimii ani, acest lucru observându-se mai ales în ceea ce priveşte produsele regnului vegetal (52%) şi produsele alimentare, dar şi băuturile, tutunul (36%). Diminuarea exporturilor către ţările CSI (cu aproximativ 50%) a început încă din anul 2006, urmare a embargoului impus de Federaţia Rusă pentru vinurile din Republica Moldova.

Pieţele de desfacere ale UE ocupă aproximativ 50% din schimburile comerciale cu produse agroalimentare ale Republicii Moldova. O cotă importantă în exporturile de produse agroalimentare revine României, Germaniei, Marii Britanii, Italiei, Poloniei.

După anul 2005, exporturile spre UE, practic, s-au dublat. Un rol important l-a avut aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană. Totuşi unele produse agroalimentare, precum produsele alimentare, animalele vii, băuturile şi tutunul, sunt exportate de preferinţă în ţările CSI, şi mai puţin pe pieţele UE. Aceasta se datorează în principal incapacităţii de adaptare a Republicii Moldova la standardele înalte de calitate impuse de piaţa Uniunii Europene. Pentru unele produse (de exemplu, vinul şi alte băuturi alcoolice) piaţa UE este foarte competitivă, ceea ce impune dificultăţi de acces, inclusiv în ceea ce priveşte preţul şi calitatea.

Importurile de produse agroalimentare observate în această perioadă la fel s-au majorat (Tab. 3). În acest context, cea mai mare pondere în importurile de produse agroalimentare în Republica Moldova o au ţările Uniunii Europene (46%), urmate de ţările CSI (28%). Dintre ţările CSI cel mai important partener comercial al Republicii Moldova este Ucraina, urmată de Federaţia Rusă şi Belarus. Dintre ţările Uniunii Europene, principalii parteneri comerciali în importurile de produse agroalimentare sunt Germania, România, Grecia, Franţa.

Evaluarea competitivităţii produselor agroalimentare pe pieţele Uniunii Europene a fost calculată în baza indicelui Avantajelor Comerciale Relative (RTA), ca măsură a comerţului inter-industrial. Astfel, constatăm că Republica Moldova înregistrează avantaje relative în comerţul de produse agroalimentare cu UE la 7 din cele 24 grupe de produse (Tab. 4).

Cele mai înalte valori ale indicelui RTA în perioada analizată au fost înregistrate pentru categoriile de produse precum animale vii, carne şi produse comestibile, băuturi alcoolice, fără alcool şi oţeturi, plante vii şi produse de floricultură; tuberculi, rădăcini şi alte părţi similare de plante, flori retezate şi alte verdeţuri decorative floricole. Valorile negative ale RTAindică asupra existenţei unor dezavantaje comparate pentru o serie de produse precum zahăr şi produse zaharoase, cacao şi produse din cacao, grăsimi şi uleiuri de origine animală sau vegetală şi produse ale disocierii lor; grăsimi alimentare prelucrate; ceară de origine animală sau vegetală etc. În acelaşi timp, pe lângă aceste două tendinţe se mai remarcă şi valori schimbătoare ale indicelui RTA pentru un şir de produse precum cereale, seminţe şi fructe oleaginoase, fructe comestibile şi nuci, coji de citrice şi de pepeni, lapte şi produse lactate, ouă de păsări, miere naturală, produse comestibile de origine animală, nedenumite şi necuprinse în altă parte, care şi-au majorat avantajele comerciale relative pe pieţele Uniunii Europene.

CONCLUZII

1. Ponderea exporturilor cu produse agroalimentare înregistrează valori înalte pentru Republica Moldova, aceasta specializându-se în produse precum produse vegetale, uleiuri şi grăsimi animale sau vegetale, produse alimentare.

2. Conform rezultatelor obţinute, putem menţiona că Republica Moldova are avantaje în comerţul cu UE pentru produse precum animale vii, carne şi produse comestibile, băuturi alcoolice, fără alcool şi oţeturi, plante vii şi produse de floricultură; tuberculi, rădăcini şi alte părţi similare de plante, flori retezate şi alte verdeţuri decorative floricole. În prezent, avantajele comparative aleRepublicii Moldova în comerţul cu ţările UE nu sunt pe deplin utilizate. Aceasta se explică prin valorile scăzute sau schimbătoare ale indicelui RTApentru un şir de produse precum cereale,seminţe şi fructe oleaginoase,fructe comestibile şi nuci, coji de citrice şi de pepeni, lapte şi produse lactate, ouă de păsări, miere naturală.

3. Până în prezent s-a constatat o majorare în fluxurile comerciale cu UE, tendinţă care va fi menţinută şi majorată în viitorul apropiat, urmare a ratificării Acordului Aprofundat şi Cuprinzător de Liber Schimb cu UE, ceea ce va perimite accederea la o piaţă mai largă de desfacere. Astfel, este necesară asigurarea competitivităţii produselor agroalimentare moldoveneşti prin majorarea calităţii şi eficienţei producţiei agricole. În acest sensse impun măsuri şi reforme pentru modernizarea sectorului agroalimentar, atragerea investiţiilor, oferirea programelor de sprijin producătorilor agricoli şi întreprinderilor de prelucrare a producţiei agricole.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. BALASSA, B. (1965). Trade liberalization and “revealed” comparative advantage. In: The Manchester School of comparative advantage, vol. 33(2), pp. 99-123.

2. BERGSCHIMIDT, A., HARTMANN, M. (1998).Agriculturaltrade policies and trade relationsin transition economies. IAMO DiscussionPaper No 12, Halle (Saale): IAMO. 33 p. ISSN 1438-2172.

3. BOJNEC,S.,FERTÖ, I. (2007). Comparative advantagesin agro-food trade ofHungary, Croatia andSlovenia with the European Union. IAMO Discussion paper No 106, Halle (Saale): IAMO. 15 p. ISSN 1438-2172.

4. BOJNEC,S., HARTMANN, M. (2004).Agricultural and food trade inCentral and EasternEurope: The case ofSlovenian intra-industry trade. IAMO. DiscussionPaper No 65, Halle (Saale): IAMO. 32 p. ISSN 1438-2172.

5. LEVKOVYCH, I., HOCKMANN, H.(2007). Международная торговля и трансформационный процесс в агропродовольственном секторе Украины. IAMO. Discusion paper No 114, Halle (Saale): IAMO. 29 p. ISSN 1438-2172.

6. LUKA, O., LEVKOVYCH, I. (2004). Intra-industry trade in agricultural and food products: the case of Ukraine. IAMO. Discussion paper No 78, Halle (Saale):IAMO. ISSN 1438-2172. 7. VOLLRATH, T.L. (1991). A theoretical evaluation of alternative trade intensity measures of revealed comparative advantage. In: WeltwirtschaftlichesArchiv, vol. 127(2), pp. 265-280 [accesat: 02.06.2016]. Disponibil: http://www.jstor.org/stable/40439943

Data prezentării articolului: 01.03.2016

Data acceptării articolului: 05.04.2016