Peștii, sensibili la antidepresivele din apă

Prin apele uzate, substanțele active și metaboliții lor pot ajunge în râuri, lacuri și mediul marin. Deoarece peștii utilizează aceiași neurotransmițători – inclusiv serotonina, dopamina și noradrenalina –, expunerea la aceste substanțe poate influența funcția neuronală și, potențial, comportamentul și fiziologia lor.

Antidepresivele acționează în principal asupra transportorilor monoaminici, proteine care recuperează neurotransmițătorii din fanta sinaptică. Printre aceștia se numără SERT (transportorul serotoninei), DAT (transportorul dopaminei) și NET (transportorul noradrenalinei).

Peștii prezintă transportori pentru serotonină, dopamină și noradrenalină, însă sensibilitatea acestor proteine la antidepresivele utilizate la om nu este bine caracterizată. În plus, aceste mecanisme au fost investigate până acum la un număr limitat de specii de pești.

O echipă condusă de profesorul Shinichi Miyagawa, de la Tokyo University of Science, a analizat transportorii monoaminici la două specii de pești îndepărtate filogenetic: medaka (Oryzias latipes) și ayu (Plecoglossus altivelis).

Cercetătorii au clonat genele care codifică DAT și NET, precum și două variante ale transportorului serotoninei, SERTa și SERTb. Proteinele au fost apoi exprimate în celule umane modificate genetic și expuse la mai multe antidepresive utilizate în medicina umană.

Activitatea transportorilor a fost evaluată prin măsurarea preluării unui marker fluorescent, metodă care a permis estimarea gradului în care fiecare substanță inhibă funcția transportorului. La studiu a contribuit și profesorul Masaru Ihara, de la Kochi University.

La ambele specii, SERTa s-a dovedit constant mai sensibil la substanțele testate decât SERTb. Rezultatul este concordant cu datele genetice: transportorul SERT uman aparține liniei evolutive SERTa, în timp ce SERTb nu este prezent la mamifere și prezintă substituții în mai multe poziții implicate în interacțiunea cu substanțele active.

O observație importantă a fost diferența dintre transportorii de la pești și cei umani. În mai multe cazuri, transportorii de la pești au răspuns la concentrații mai mici decât omologii umani, uneori la concentrații de peste zece ori mai reduse.

Mai mult, unele substanțe au inhibat transportorii de la pești, deși nu sunt considerate inhibitori ai acestor proteine în farmacologia umană. Acest rezultat sugerează că profilul farmacologic observat la om nu poate fi extrapolat automat la speciile acvatice.

Relevanța pentru expunerea ambientală

Un aspect deosebit de important este suprapunerea dintre concentrațiile la care au fost observate unele efecte asupra transportorilor și concentrațiile raportate în mediul acvatic. Duloxetina, fluoxetina, citalopramul și paroxetina au inhibat SERTa de la medaka la concentrații de ordinul sutelor până la aproximativ 1.300 ng/L.

Aceste rezultate nu demonstrează, în sine, că respectivele concentrații produc efecte comportamentale sau fiziologice la pești în condiții naturale. Totuși, ele indică faptul că transportorii monoaminici reprezintă ținte moleculare relevante pentru evaluarea efectelor farmacologice ale contaminanților medicamentoși asupra organismelor acvatice.

Concluzie

Datele obținute la speciile medaka și ayu indică diferențe importante între farmacologia antidepresivelor la pești și cea descrisă la om. Sensibilitatea mai mare a unor transportori de la pești și răspunsul acestora la substanțe care nu sunt considerate inhibitori la om sugerează că evaluarea riscului ecotoxicologic al medicamentelor trebuie să țină cont de particularitățile moleculare ale speciilor acvatice.

Faptul că rezultatele au fost observate la două specii îndepărtate filogenetic susține relevanța fenomenului, dar sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili în ce măsură aceste efecte moleculare se traduc în modificări funcționale, comportamentale sau ecologice în condiții de mediu.

Referință

Characterization of fish serotonin, dopamine and norepinephrine transporters as a potential target for environmental pharmaceuticals. Environmental Science & Technology, 24 august 2026. DOI: 10.1021/acs.est.6c04982.

SURSA: https://vet-magazin.ro/stiinta/acvaristica/pestii-sunt-deosebit-sensibili-antidepresivele-apa.html