Alzheimer canin: cum să detectăm dacă câinele nostru suferă de această maladie!

Sindromul de disfuncție cognitivă, sau Alzheimer canin, apare la mai mult de jumătate dintre câinii care ajung la bătrânețe.

Câinii îmbătrânesc într-un ritm mai rapid decât noi, așa că suntem sortiți să asistăm la ravagiile anilor care trec asupra câinilor. Pe lângă cunoscuta osteoartrita, se adaugă frecvent problemele de rinichi, de vedere sau auz, care caracterizează acei câini care ajung la vârste înaintate. Acest lucru se evidențiază aproximativ la vârsta de cincisprezece ani la câinii de talie mare  și până la douăzeci de ani la cei de talie mică.

În orice caz, se consideră că de la vârsta de opt ani, câinii încep să simtă simptomele îmbătrânirii și deci intră într-o a treia vârstă care poate fi lungă în unele cazuri. Unii câini își trăiesc întreaga viață într-o sănătate de invidiat, mai ales mental, dar acest lucru nu este normal; Potrivit unui studiu din 2011 al Universității Ibero-Americane de Știință și Tehnologie, cu sediul în Santiago, Chile, peste 61% dintre câinii de peste cincisprezece ani suferă de așa-numitul sindrom de disfuncție cognitivă, cunoscut în mod obișnuit sub numele de Alzheimer canin.

Referirea la boala Alzheimer poate să nu fie o potrivire exactă; Definiția demenței senile canine este poate mai relevantă deoarece Sindromul de Disfuncție Cognitivă este un compendiu de tulburări neurologice și cerebrale a căror origine nu este cunoscută cu precizie și se estimează că pot fi multifactoriale. Cert este că probabilitatea ca câinele nostru odată cu vârsta să sufere de această boală este mare. Chiar și multe dintre comportamentele pe care le atribuim problemelor fizice sunt de fapt atribuite sindromului de disfuncție cognitivă.

Ce simptome prezintă un câine cu Alzheimer canin?

Mai jos sunt cele opt simptome principale care ne pot face să bănuim că câinele nostru suferă de sindromul de disfuncție cognitivă sau de Alzheimer canin:

1.Petrece mult mai mult timp dormind: este normal ca câinele cu Sindrom de Disfuncție Cognitivă să se simtă mai obosit, sau cel puțin stresat de o lume pe care nu o mai înțelege cu simțurile, așa că preferă să se refugieze în izolare și să doarmă. Doarme mai mult decât înainte, deși somnul lui este mai ușor.

2.Are o ușoară șchiopătare și dificultăți în urcarea scărilor: poate apărea o ușoară șchiopătare care nu se datorează osteoartritei, ci defecțiunilor neurologice la nivelul coloanei vertebrale. Diagnosticul trebuie pus de un medic veterinar, dar ca indiciu, vom vedea că șchiopătura nu are legătură cu durerea la întinderea foarte blândă a membrelor.

3.Este mai obscur cu alți câini: dacă era un câine sociabil sau era măcar curios să adulmece spatele vecinilor săi din parc și dintr-o dată nu arată niciun interes și mârâie sau latră sistematic la cei care vin să-l întâmpine, ar putea suferi de sindromul de disfuncție cognitivă.

4.Are mai puțină interacțiune cu oamenii: este, de asemenea, un simptom dezinteresul de oameni . De exemplu, este indiferent când cineva necunoscut  vine acasă sau este și mai puțin receptiv cu cei din membrii familiei lui.

5.Zgârie pereții: dacă vedem că zgârie pereții încăperilor în care a fost întotdeauna obișnuit să fie fără probleme, poate fi un semn fără echivoc al Sindromului de Disfuncție Cognitivă și că a devenit dezorientat și speriat. Dezorientarea este unul dintre cele mai acute și periculoase simptome ale acestei boli.

6.Urinarea sau defecația în casă: nu se întâmplă întotdeauna, dar o schimbare a obiceiurilor în acest sens, precum defecarea acasă sau urinarea fără prea mult timp între ieșiri, se poate datora Alzheimerului canin. Cu toate acestea, problemele cu rinichii nu trebuie excluse.

7.El nu răspunde la apelul nostru: poate să înceteze momentan să ne recunoască, să devină dezorientat sau să nu ne mai audă din cauza bolii.

8.Are tendința de a se pierde: în același mod, poate avea tendința să se îndepărteze de noi din cauza tuturor factorilor împreună. Aceasta este că devine dezorientat, aude și vede prost și nu ne recunoaște din cauza unei alienări temporare sau cronice. Dacă capătă obiceiul de a merge singur și de a merge mai departe decât obișnuia în mod normal, fără să știe cum să se întoarcă, ar trebui să fim suspicioși.

 

Cum să te descurci cu câinii cu Alzheimer ?

În aceste cazuri, care în mare măsură, ca orice îmbătrânire, sunt legea vieții, nu există nici un medicament specific care să inverseze procesul. Prin urmare, trebuie să ne adaptăm la noile condiții în cel mai bun mod posibil și încercând mereu să ușurăm viața prietenului nostru. Deocamdată, îi vom oferi un loc liniștit și cald, ferit de zgomot, unde ea sau el să se poată odihni.

Vom căuta o dietă potrivită care să nu îi determine să fii supraponderali și le vom scoate mereu la plimbare la ore regulate, astfel încât să te obișnuiești cu identificarea rutinelor. Plimbările sunt foarte importante pentru a-ți menține creierul cât mai oxigenat posibil și inima în stare bună de funcționare. Dar nu vor fi foarte lungi sau într-un ritm mare. Ne vom adapta în timp și pas la ceea ce ea sau el ne cere și vom încerca să trecem sau să fim mereu în aceleași locuri pentru a da referințe de care să profităm.

 

În caz de călătorie, vom evita să-l luăm, deoarece poate fi foarte stresant, dar îl vom lăsa cu oamenii pe care ea sau el îi cunoaște , care vin să-l îngrijească acasă sau de cel puțin trei ori pe zi. În caz de mutare, vom încerca să-l lăsăm cuiva în timp ce o facem, astfel încât să aterizeze în noua locuință odată ce este amenajată. Bineînțeles, primul lucru pe care îl vom face dacă bănuim că are Sindromul de Disfuncție Cognitivă este să consultăm medicul veterinar și să îi urmam instrucțiunile.