Amenajarea fermei de struti

Strutul este cea mai mare specie de pasari, care se deosebeste de celelalate specii prin faptul ca poate atinge o inaltime de 2,6m si o greutate corporala de 150-160 Kg. Cresterea si exploatarea strutilor in captivitate este o preocupare veche a oamenilor, iar in ferme speciale a inceput in 1857 in Africa de Sud, China, Marea Britanie, Zimbabwe, Bostwana.

Datorita greutatii nu poate zbura, dar in schimb este foarte bun alergator, din cauza celor doua picioare puternice prevazute cu doua degete. Desi sunt grei, strutii nu se afunda in nisip, deoarece sub fiecare deget se afla cate o pernita elastica. Viteza de deplasare poate atinge 45 Km/h.

Strutul adult prezinta dimorfism sexual, are aripi rudimentare, centura pelviana este mai robusta, centura toracica este simplificata. In ceea ce priveste musculatura aceasta este foarte dezvoltata la muschii membrelor inferioare si mai putin dezvoltata la nivelul muschilor dorsali, pectorali si ai aripilor. Temperatura corporala a strutului este de 38,8-40°C. Strutul adult nu are coarde vocale, in schimb auzul este foarte dezvoltat, ceea ce le permite sa perceapa zgomote mici, emise la distante mari. Vederea este si ea dezvoltata dar nu poate percepe, pe o intindere mare, culorile sterse. Mirosul si gustul sunt imperfecte, aceasta explica faptul ca strutul inghite aproape toate obiectele pe care le intalneste in cale si in special pe cele lucitoare.

Strutii se cresc pe terenuri plate unde pot sa alerge. Locul pe care se va aplasa o ferma de struti trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

din punct de vedere microclimatic in zona nu trebuie sa fie vanturi dominante puternice, locul sa fie insorit, sa nu existe elemente poluante in mediu, sa nu fie umezeala;

terenul sa fie plat, cu o panta de inclinare de 2-3% in sens tranversal;

solul sa aiba o rezistenta mecanica mare, fara denivelari si nisipos;

suprafata de teren destinata padocului sa fie mare, sa asigure o copertina ierboasa, sa asigure scurgerea apelor pluviale pentru a nu se forma balti.

Strutii se pot creste si exploata pentru carne si pentru reproductie. Indiferent de scopul pentru care sunt crescuti, o problema deosebita o reprezinta asigurarea spatiilor de crestere. Se recomanda trei padocuri pentru fiecare lot de struti din care unul ocupat si doua sunt in repaus. Suprafata ce trebuie asigurata va fi de 75 m² pentru o familie de reproducatori adulti. Padocurile sunt separate intre ele prin garduri de plasa de sarma zincata sau mai bine plastificata, pentru a nu fi ciugulita si a evita ranirea strutului in timpul alergarilor. Toate padocurile vor fi organizate astfel incat sa lase intre ele spatii cu latimea de 1,5 m pentru transferul usor al strutilor dintr-un padoc in altul, in vederea refacerii padocurilor utilizate si supuse reconditionarii.

Forma padocurilor este recomandata a fi dreptunghiulara, deoarece se poate amenaja in interior mai usor si permite strutilor sa efectueze curse lungi, iar masculilor dansul curtenilor inainte de acuplare. Pentru a evita prinderea capului, aripilor, penelor, trebuie respectate: inaltimea de amplasare a plaselor de sarma de la pamant, dimensiunea ochilor plasei si distanta dintre pari. Astfel pentru varsta de 14-45 zile, plasele se vor ancora la sol, dimensiunea ochilor plasei 5/5 cm si distanta intre pari 1 m. La varste cuprinse intre 45-90 zile, ochiurile vor fi de 10/10 si distanta intre pari de 1,5m, iar la strutii de peste 90 zile, dimensiunile ochiurilor plasei vor fi de 15/15 cm si distanta intre pari de 2 m. Inaltimea gardului la partea superioara trebuie sa fie de 2 m.

In fiecare padoc exista cate un sopron, amplasat la unul dintre capetele padocului, pentru a proteja strutii de ploi si arsita. Tot in sopron se vor amplasa adapatorile si hranitorile. Inaltimea sopronului si a stresinii trebuie sa fie de minim 3m, pentru ca strutul sa patrunda cu capul ridicat in sopron. La distanta de 5-6m de sopron, se amenajeaza un strat cu nisip pentru curatenia corporala a strutilor si pentru odihna, iar in cazul reproducatorilor si pentru depunerea oualor. Hranitorile si adaposturile au dimensiunile de 30/60 cm, cu adancime de 15 cm.

ATENȚIE !!! Aceste informații sunt minuțios selecționate și scrise de medici veterinari , dar nu înlocuiesc consultația sau examinarea medicală. Pentru o diagnoză exactă rugăm sa consultați un medic veterinar în persoană sau o clinică specializată .Pentru noi este foarte important ca dumneavoastră sa dețineți informații corecte și coerente, prezentate în modul cel mai simplu si pe înțeles, pentru a vă crea o idee generală în raport cu problemele cu care vă confruntați. Aici veți găsi răspunsuri ce reflectă practicile generale cu caracter de îndrumare, dar nu de diagnoză exactă !