Cresterea puilor de porumbei

In cea de-a optsprezecea zi, la un interval de cateva ore, daca ouale sunt fertile, ambii pui vor iesi din oua. Parintii sunt foarte grijulii, ei nu vor lasa nici un moment puii singuri in primele 10 zile. Masculul va indeparta cojile de oua din cuib. La nastere, greutatea puiului va fi de 70% din greutatea oului, adica 12-14g.

In primele 48 de ore de viata, greutatea lor se dubleaza daca parintii sunt sanatosi si pot sa-i hraneasca bine. Cand ies din ou, puii sunt acoperiti cu un puf saracacios, galbui si au nevoie de caldura parintilor. Daca parintii sunt indepartati din cuib pentru un timp, chiar si 1-2 ore, puii mor de frig. Din cei doi frati, intotdeauna unul va fi mai bine dezvoltat decat celalalt. In primele 10 zile, unul dintre parinti va incalzi puii, iar cel de-al doilea o sa-i hraneasca. Ca si clocire, parintii vor sta cu randul pe cuib.

Pentru a fi hraniti, puii scufunda ciocul adanc in ciocul parintilor, iar acestia regurgiteaza continutul gusii lor direct in ciocul puilor. In primele 10-12 zile, puii vor fi hraniti cu hrana regurgitata de parinti. In primele 5-6 zile puii primesc un fel de lapte de gusa, o masa branzoasa, faramicioasa, care se formeaza in buzunarele laterale ale gusii, foarte dezvoltate la ambii parinti. Din ziua a 6-a pana in ziua a 12-a, cantitatea de masa laptoasa scade treptat, fiind inlocuita cu hrana solida. Parintii ciugulesc semintele din hranitori sau din natura, apoi beau apa pentru a le umezi si apoi zboara spre cuib. In perioada de crestere, puii au nevoie sa fie hraniti des pentru a se dezvolta armonios, pentru a fi vigurosi, sanatosi, pentru ca penele sa creasca repede si bine. Puii sunt hraniti pe rand. Pentru ca porumbeii parinti sa nu fie nevoiti sa caute hrana, sa intarzie si puii si sa aiba de suferit, se recomanda ca in aceste perioada sa se puna hrana la discretie in adapost sau in apropierea acestuia. O singura hranire pe zi nu poate satisface nevoile nutritionale si energetice ale puilor si parintilor care, in curand, se vor pregati pentru o noua serie de pui.

In cea de-a doua saptamana de viata, puful puilor va incepe sa fie inlocuit treptat cu pene. Acestea vor arata de acum culoarea pe care porumbelul o va avea la maturitate. Puii nu vor avea intotdeauna, intocmai coloritul parintilor sau fratilor lor. Corpul este, in parte acoperit cu pene, iar ei sunt suficienti de mari pentru a se incalzi si a ramane singuri. Dupa 8-10 zile, parintii vor incepe sa-i lase, din cand in cand singuri in cuib. Astfel, vor fi obisnuiti treptat cu temperatura din adapost. Noaptea, porumbita va incalzi puii, iar in timpul zilei doar atunci cand parintii considera ca e nevoie. Daca le e frig, atunci cand parintii vin cu hrana, puii se vor baga sub aripile calde ale acestora si se vor incalzi si hrani, dupa care porumbeii vor pleca din nou dupa hrana.

In primele zile de viata, puii vor depune excrementele in cuib, iar din cea de a 6-a zi ies cu dosul peste marginea cuibului pentru a defeca. Crescatorul poate sa le curete astfel zilnic cu o spatula, sau poate pune sub cuib hartie sau carton ce va fi inlocuit de cate ori e nevoie. Unele cuibare sunt prevazute cu sertare cu plasa sau gratar pentru a facilita curatarea. Pe masura ce cresc, puii au nevoie de hrana din ce in ce mai multa. In cea de-a 4-a zi, cel mai tarziu a 7-a zi de la nastere, se va face marcarea puilor. Cresterea este rapida si daca inele nu s-au pus in primele zile, mai tarziu, dupa prima saptamana de viata, vor fi foarte greu de introdus, poate chiar imposibil. Chiar si o zi intarziere poate ingreuna introducerea inelului. Fiecare pui va avea o fisa proprie pe care se va scrie numarul inelului si toate datele cu privire la provenienta, linia ascendenta si performantele acesteia. Marcarea se va face cu grija, fara a brusca puii si fara a forta intrarea inelului, pentru a nu-i fractura oasele piciorului. Toata perioada de imperechere putem spune: ouat-clocit-ingrijit doua serii de pui, dureaza 90-94 de zile, incepe de regula in prima luna de primavara si se incheie in plina vara.

Sursă : www.gazetadeagricultura.info

ATENȚIE !!!

Aceste informații sunt minuțios selecționate și scrise de medici veterinari , dar nu înlocuiesc consultația sau examinarea medicală. Pentru o diagnoză exactă rugăm sa consultați un medic veterinar în persoană sau o clinică specializată .Pentru noi este foarte important ca dumneavoastră sa dețineți informații corecte și coerente, prezentate în modul cel mai simplu si pe înțeles, pentru a vă crea o idee generală în raport cu problemele cu care vă confruntați. Aici veți găsi răspunsuri ce reflectă practicile generale cu caracter de îndrumare, dar nu de diagnoză exactă !