EFECTE ŞI IMPLICAŢII ALE VIRUSURILOR GRIPALE


• Tipuri de gripă şi de virusuri gripale. Gripa, numită şi influenţă, este o boală infecto-contagioasă, care afectează, mai ales, aparatul respirator. Boala poate evolua la oameni şi la diferite specii de animale, domestice (mai frecvent la păsări, la porci şi la cai) şi sălbatice. Virusurile gripale pot fi de tip A, B sau C, dar cele mai importante stări patologice, atât la om, cât şi la animale, sunt determinate de tipul A, care prezintă mai multe subtipuri, caracterizate fiecare printr-o formulă antigenică proprie.

• Virusul gripei umane - subtipul A/H1N1. Porcul face relativ uşor infecţii cu tipurile de virus gripal specific (porcin), dar şi cu virusurile umane şi aviare.

Tulpinile de virus gripal ce se izolează în prezent de la oameni bolnavi din numeroase ţări, de pe continente diferite, aparţin subtipului A/H1N1. Un subtip foarte asemănător, având tot structura A/H1N1, a mai fost izolat în anii precedenţi din cazuri obişnuite de gripă umană sezonieră.

Spre deosebire de cel sezonier, virusul pandemic este foarte patogen, se transmite direct de la om la om prin aerosoli şi conţine în materialul genetic (ARN) gene de la virusurile porcine, umane şi aviare, fiind un virus hibrid. Se presupune că reasortarea antigenică ar fi produsă în organismul porcilor, deşi nu există dovezi recente de transmitere de la porcii bolnavi la om.

• Prevenirea contaminărilor. Guvernul român a aprobat principalele măsuri pentru prevenirea şi limitarea efectelor unei posibile epidemii de gripă umană cu tulpina A/H1N1: supravegherea epidemiologică; monitorizarea călătorilor dinspre şi înspre zonele de risc; organizarea reţelelor de supraveghere, prevenirea şi terapia medicală; întărirea capacităţii de diagnostic de laborator; informarea populaţiei prin toate mijloacele posibile şi altele.

Ca urmare a creşterii numărului de cazuri de boală şi a numărului de ţări afectate, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a decis, în ziua de 27 aprilie, trecerea epidemiei de gripă din faza 3, în faza 4 de alertă pandemică, pe o scară până la 6, iar în 29 aprilie, la faza 5. Astfel s-a recunoscut fără dubiu transmiterea bolii de la om la om şi a capacităţii virusului gripal de a produce epidemii, cu focare la nivel de comunitate.

Gripa umană cu tulpină A/H1N1 nu se transmite prin consumul de carne de porc preparată termic. Prevenirea contractării bolii este posibilă în condiţiile respectării măsurilor stabilite, la care se adaugă şi alte măsuri de igienă personală (în special spălatul pe mâini, folosirea batistei personale pentru tuse şi strănut, evitarea călătoriilor în zonele afectate).

Pentru crescătorii de porci, obligatorii sunt normele sanitare veterinare specifice şi măsurile de biosecuritate, valabile, de altfel, în cazul tuturor bolilor transmisibile.

În prezent, există temerea exprimată de OMS că virusul gripei porcine, care a contaminat peste cinci mii de persoane în întreaga lume, dintre care peste 60 au decedat, ar putea dezvolta rezistenţă la antivirale, odată cu venirea sezonului rece.

• Consecinţe economice pentru industria porcului. Întrucât mai multe ţări au oprit importurile de porci şi de carne de porc din ţările afectate şi pentru că, pe ansamblu, se constată o scădere a consumului de carne de porc, pierderile economice pe care le-a produs deja gripa sunt foarte mari. SUA a pierdut în ultimele trei luni zece pieţe mari de desfacere a cărnii de porc, ceea ce a fost echivalat cu aproximativ 13,6 milioane de dolari pe săptămână.

Egiptul a decis sa sacrifice toţi porcii, în ciuda asigurărilor primite că animalele nu reprezintă sursa de contaminare a oamenilor.

A scăzut consumul de carne de porc şi mai ales a fost redus nivelul tranzacţiilor cu carne de porc.

În România, vânzările cu carne de porc s-au diminuat cu peste 20 la sută.


GRIPA PORCINĂ - DENUMIRE CONTROVERSATĂ

Prof.dr. Viorel Herman: „Este impropriu să denumim boala gripă porcină, atâta timp cât la specia suină nu au fost descrise, în trecutul apropiat, focare de influenţă porcină, cu excepţia celui din Alberta (Canada), declarat în 2 mai 2009. Dat fiind faptul că până în prezent boala a afectat doar omul, este firească denumirea de influenţa (gripa) omului.

Însă, partizanii denumirii de „gripa porcului” au invocat ca şi argument faptul că în structura virusului izolat de la om (H1N1) există componente specifice virusurilor de origine aviară, porcină şi umană.

Prof.dr. Mihai Decun, membru al Grupului de experţi al ANSVSA: „La început, virusul a fost numit „al gripei porcine”, deoarece un virus asemănător a mai fost izolat în America, în anul 1976, când a apărut un focar de gripă porcină cu virusul A/H1N1, într-o bază militară din New-Jersey. Fermierii americani au protestat faţă de această denumire, care sugerează că porcii sau carnea de porc ar constitui sursa de virus, cu toate că în actuala epidemie (toate cazurile cunoscute de boală au apărut ca urmare a transmiterii interumane. Specialişti de renume internaţional au propus iniţial ca pandemia să poarte denumirea geografică, însă Mexicul a protestat de teama pierderilor economice prin afectarea turismului. În definitiv, OMS a decis ca gripa porcină să fie numită gripa A/H1N1.


PUNCTE DE VEDERE

„Dacă ar fi să aplecăm urechea la toate scenariile alarmiste, am putea crede că există o mondială care are grijă ca, la anumite intervale de timp, să ne amintim de boala vacii nebune, de gripa aviară....

Eu aş merge însă pe o altă variantă, care se bazează pe goana presei după subiecte explozive, speculând la maxim indecizia şi bâlbâiala autorităţilor medicale - umane şi veterinare - în definirea şi prezentarea unui punct de vedere clar, echilibrat şi realist.
Virusuri gripale modificate, asemănătoare celor care provoacă gripa la animalele domestice, au fost şi în mod cert vor mai fi.

Esenţial rămâne modul de mediatizare. Ori, acest aspect pare să fie „veriga slabă” a diseminării unor astfel de informaţii. Răul provocat de media fermierilor din întreaga lume este o certitudine, de aceea cred că în orice astfel de demers mediatic, discernământul şi responsabilitatea efectelor ar trebui să primeze!”


Prof.dr. Viorel Herman, prodecan Facultatea de Medicină Veterinară Timişoara

„Recenta explozie mediatică, privind evoluţia influenţei la om cu virusul Influenzavirus tip A, subtip H1N1, a făcut să circule informaţii care de care mai alarmiste, pe această temă.

Odată opinia publică sensibilizată, prin intensa mediatizare, se încearcă pe de o parte, crearea unor subiecte fierbinţi de presă, iar pe de altă parte, cu concursul tacit al forurilor profesionale de specialitate, se speră în obţinerea unor resurse importante pentru cercetarea în domeniu (medicină, biologie, genetică, industria farmaceutică etc.), resurse binevenite într-o perioadă de criză financiară globală.

Cine şi-ar asuma, de altfel, riscul de a nu finanţa astfel de investigaţii, având în vedere posibilele implicaţii asupra sănătăţii umane?!

Nu ştiu care este miza pentru care porcul a fost introdus în această combinaţie mediatică. Poate că se doreşte falimentul industriei cărnii de porc...”

GRIPA AVIARĂ FACE RAVAGII ÎN EGIPT

Egiptul, una dintre ţările cele mai afectate de gripa aviară începând cu anul 2006, a înregistrat la mijlocul acestei luni al 70-lea caz de infectare cu virusul H5N1. Ultima persoană contaminată este un băieţel în vârstă de patru ani. În această ţară, virusul a provocat până în prezent moartea a 26 de persoane, majoritatea victimelor fiind femei şi copii.

ATENȚIE !

Aceste informații sunt minuțios selecționate și scrise de medici veterinari , dar nu înlocuiesc consultația sau examinarea medicală. Pentru o diagnoză exactă rugăm sa consultați un medic veterinar în persoană sau o clinică specializată .Pentru noi este foarte important ca dumneavoastră sa dețineți informații corecte și coerente, prezentate în modul cel mai simplu si pe înțeles, pentru a vă crea o idee generală în raport cu problemele cu care vă confruntați. Aici veți găsi răspunsuri ce reflectă practicile generale cu caracter de îndrumare, dar nu de diagnoză exactă !