Efectul castrării asupra bunăstării porcilor

Castrarea masculilor constă în îndepărtarea testiculelor sau inhibarea funcției testiculare. Deși prevalența castrării la porci variază în funcție de fiecare țară, în general este o practică de rutină care se realizează prin intervenție chirurgicală fără anestezie în prima săptămână de viață a purcelului. Avantajele castrării ar fi: prevenirea reproducerii nedorite în sisteme extensive, reducerea comportamentului agresiv și a rănilor și comportamentului de montare în consecință și posibilitatea fabricării de produse prelucrate de calitate superioară.

Castrarea este o practică dureroasă și stresantă.

Castrarea chirurgicală a purceilor este o practică comună. Două incizii sunt de obicei făcute în zona scrotului. Testiculele sunt eliberate de țesuturile din jur și îndepărtate prin tăierea cordonului spermatic. În timp ce ruperea este contraindicată, folosirea emasculatorului permite prinderea și închiderea cordoanelor spermatice pentru câteva secunde, limitând sângerarea.

Castrarea chirurgicală fără anestezie sau analgezie este considerată o procedură dureroasă și stresantă, demonstrabilă printr-o serie de modificări fiziologice și comportamentale care indică clar durerea și stresul. Procedura induce dureri imediate urmate de dureri cronice post-chirurgicale care pot dura 5 zile. Deși incizia scrotului presupune o durere acută, cutanată și foarte bine localizată, se pare că cea mai dureroasă fază a castrării este extracția testiculelor și tăierea cordonului spermatic, cu o durere viscerală difuză și slab localizată. .

Castrare chirurgicală cu bisturiu

În timpul castrării, mișcările fizice de a opune rezistență , frecvența cardiacă crescută și vocalizările de înaltă frecvență (>1KHz) sunt indicatori fiabili ai durerii. Într-un studiu s-a arătat că purceii castrați la vârsta de 3, 10 și 17 zile au emis un număr mai mare de vocalizări decât purceii care au fost imobilizați, dar nu castrați (castrare falsă). La rândul său, numărul de vocalizări a fost mai mare la purceii de 10 și 17 zile decât la purceii de 3 zile. Aceste date sugerează că castrarea chirurgicală fără anestezie este dureroasă la orice vârstă. După castrare, hormonii ACTH și cortizol, care sunt indicatori ai durerii și stresului, cresc de 40 de ori și, respectiv, de 3 ori peste concentrația lor inițială. Animalele castrate fără anestezie sunt mai puțin active decât cele necastrate. Mai exact, se observă o scădere netă a comportamentului de joc și a activității purceilor în glanda mamară. În plus, purceii castrați prezintă semne specifice de durere, cum ar fi întoarcerea capului spre zona afectată sau frecarea sferturilor posterioare de pământ.

Castrarea chirurgicală fără anestezie poate avea, de asemenea, efecte negative asupra creșterii, sistemului imunitar și sănătății animalului. Unele complicații post-chirurgicale pot include sângerări și umflături excesive, mai ales dacă cordoanele spermatice sunt tăiate, dar nu zdrobite.

Metodele de a minimiza stresul sau controlul durerii

În castrarea chirurgicală, se recomandă o combinație de anestezie și analgezie pentru a reduce durerea. Anestezia generală nu pare să fie aplicabilă în mod obișnuit în ferme, deoarece purceii rămân letargici și cu temperaturi scăzute ale corpului în timpul recuperării lente după anestezie și poate duce la o rată ridicată a mortalității purceilor. O alternativă bună pare să fie anestezia locală cu lidocaină injectată direct în testicule sau subcutanat în scrot. Pentru a calma durerea după intervenție chirurgicală, este necesară administrarea unui AINS (medicament antiinflamator nesteroidian). De exemplu, sa demonstrat că meloxicamul administrat înainte de castrare scade durerea postoperatorie. În plus, deoarece animalele pot prezenta durere cronică până la 5 zile, trebuie luată în considerare posibilitatea prelungirii tratamentului analgezic.

Mirosul sexual : Androsteron și Scatol

Mirosul de mistreț este un fenomen senzorial (miros și gust) al cărnii care este neplăcut pentru unii consumatori atunci când gătesc sau mănâncă carnea. Principalele molecule responsabile sunt androsterona (un feromon steroid produs în testicule) și scatol (un metabolit al aminoacidului triptofan). În timp ce scatol poate fi controlat parțial prin dietă, inhibarea androsteronului se realizează prin castrarea sau inhibarea funcției hormonului luteinizant (LH).

Alternative la castrarea chirurgicală

1. Cresterea masculilor necastrați

Creșterea masculilor necastrați este caracteristică Regatului Unit și Irlandei, țări în care porcii sunt în mod normal sacrificați înainte de a ajunge la pubertate, cu o greutate a carcasei de aproximativ 75 Kg.

2. Imunocastrarea

Prin imunocastrare (prin injectarea unui vaccin înainte de sacrificare), porcul este imunizat împotriva hormonului de eliberare a gonadotropinei (GnRH). O astfel de imunizare are ca rezultat inhibarea sintezei LH, care la rândul său inhibă secreția de testosteron și funcția și dezvoltarea testiculelor.

3. Castrarea chimică

Constă în injectarea de produse chimice (cum ar fi acid lactic sau sare de zinc) în testicule, producând o distrugere locală a țesutului testicular. În ceea ce privește bunăstarea purceilor, este dificil să tragem concluzii definitive, deoarece lipsesc studiile care să confirme măsura în care este o practică dureroasă.

4. Creșterea femelelor: selecția spermatozoizilor.

Constă în înseminarea scroafelor cu material seminal selectat, astfel încât să producă numai femele. Ar putea fi o posibilă alternativă pe viitor, deoarece selecția spermei nu este încă pregătită să fie viabilă în practică.

Legislația și perspective pe viitor în UE

În conformitate cu legislația în vigoare privind standardele minime de protecție a porcilor (Directiva 2008/120/CE), castrarea masculului se poate efectua chirurgical și fără anestezie sau analgezie la purceii în vârstă de până la 7 zile. De la acea vârstă, castrarea se va efectua prin anestezie și analgezie prelungită efectuată de un medic veterinar. În ciuda acestui fapt, și ca urmare a dovezilor științifice care indică faptul că castrarea chirurgicală înainte de șapte zile de viață este o practică dureroasă, în 2010 a fost semnată Declarația Europeană privind alternativele la castrarea porcilor. Aceasta este o declarație voluntară, care indică faptul că de la 1 ianuarie 2012, în cazul efectuării castrarii chirurgicale, se va face cu anestezie și/sau analgezie prelungită. În plus, castrarea chirurgicală trebuie abandonată înainte de 1 ianuarie 2018. Pentru a garanta acest al doilea pas, va fi necesar să se elaboreze strategii de promovarea sistemelor de producție și management care să minimizeze agresivitatea și comportamentul sexual în ansamblu masculi și să dezvolte o metodă internațională de detectare a contagiilor de mistreț în abatoare care este rapidă, rentabilă, fiabilă și ușoară.

 

Trebuie menționat că unele țări au adoptat deja unele măsuri mai restrictive. De exemplu, în 2009 Norvegia a interzis castrarea chirurgicală, iar în 2010 Elveția a interzis castrarea chirurgicală fără anestezie a porcilor tineri