Masuri pentru prevenirea antraxului la animale

Antraxul (carbunele, buba neagra sau dalac) este o boala infectioasa comuna omului si animalelor, fiind intalnita mai frecvent la paricopitate (bovine, caprine, ovine) produsa de un bacil, (Bacillus anthracis) care in mediul ambiant se transforma in spori, ca forma de supravietuire a acestui microb, care ii confera o rezistenta inalta la actiunea factorilor mediului extern (razele solare, substante dezinfectante) si care favorizeaza mentinerea focarelor telurice (teritorii cu sol contaminat cu spori) pe o perioada indelungata de zeci de ani si imbolnaviri la animale mai numeroase primavara si in anii cu precipitatii abundente.

Animalele se pot imbolnavii prin intermediul furajelor si a apei infectate, un risc major il reprezinta organele si tesuturile animalului bolnav sau care a murit de aceasta boala, inclusiv carnea, pielea, lana, oasele, coarnele, copitele.

Omul se poate contamina in timpul ingrijirii animalelor bolnave, la sacrificarea si transarea lor,la prelucrarea pielii si a lanii, sau la contactul tegumentelor cu solul contaminat.

Semnele clinice se manifesta prin hipertermie, precedata de tulburari generale, hiperemia mucoaselor, cordul pocnitor metalic, pulsul filiform, respiratia accelerata, dispneica, mersul oscilant, frisoane, hematurie, animalul cade in decubit, are contractii musculare, cu final letal. Cadavrele animalelor cu antrax se baloneaza imediat, iar la nivelul cavitatilor nazale, bucala si anala apar scurgeri sangvinolente, acestea fiind primele indicii ale antraxului.

Rapiditatea evolutiei simptomelor este in functie de forma bolii, respectiv supraacuta, acuta sau subacuta, finalizata cu moartea animalului in cateva ore sau la 3 – 6 zile de la debutul infectiei.

In cazul de suspiciune sau imbolnavire ale unui animal, proprietarul are obligatia: 

sa solicite consultarea aimalului (animalelor, dupa caz) de catre medicul veterinar;

sa nu sacrifice animalele bolnave fara permisiunea autorizata a medicului veterinar;

este interzis a fi intrebuintata in alimentatie, in scopuri tehnice, sau pentru comercializare carnea si produsele (pielea, lana, alte subproduse) provenite de la animalele bolnave;

utilizarea in activitate a hainelor de protectie (salopeta, sort, manusi, cizme etc);

gestionare corecta prin colectare, inlaturare si inactivare a deseurilor animaliere;

persoanele care au fost in contact cu animalul bolnav sau cu produsele provenite de la acesta, sa se prezine la medicul de familie pentru a solicita asistenta medicala de specialitate.

Antraxul este o boala care se poate prevenii prin masuri profilactice care includ actiuni si responsabilitati din partea proprietarilorr de animale, a autoritatiilor locale, in colaborare cu serviciile sanitare veterinare, respectiv:

Sa se comunice medicului veterinar, la data producerii, miscarile survenite in efectiv prin fatari, cumparari, vanzari, mortalitati. 

Sa permita medicului veterinar monitorizarea starii de sanatate a animalelor din proprietate si sa anunte cazurile de imbolnaviri sau de mortalitati la speciile pe care le au in exploatatie.

Sa implementeze normele de biosecuritate, normele de protectie si bunastare a animalelor din exploatatiile comerciale si exploatatiile din gospodariile populatiei.

Respectarea legislatia privind circulatia animalelor pe teritoriul local, national si in activitatea de import- export.

Sa se efectuieze curatirea mecanica, dezinfectia adaposturilor si actiuni de deratizare, cu unitati si personal de specialitate.

Implementarea legislatiei cu privire la ecarisarea teritoriului si protectia mediului, prin utilizarea spatilor de colectare a cadavrelor si a deseurilor de origine animala ce nu sunt destinate consumului uman, in scopul distrugerii la unitatea Protan.

Interzicerea taierii animalelor in scopul comercializarii carnii sau produselor rezultate pentru consum public, in alte locuri sau spatii decat cele autorizate sanitar veterinar, solicitand medicului veterinar examenul de specialitate.

Sa asigure sprijinul personalului veterinar pentru efectuarea operatiunilor de vaccinare anticarbunoasa, pentru toate cabalinele, bovinele, caprinele si ovinele, dupa implinirea varstei de o luna, in campanie organizata o data pe an, inainte ca animalele sa fie scoase la pasunat, urmata de vaccinari de complectare pentru animalele sub varsta sau care nu au fost vaccinate in campania organizata.

Educatia sanitara a populatiei, a personalului care lucreaza cu animalele si consuma produsele obtinute de la acestea prin:

informarea, ori de cate ori este cazul, cu teme din domeniile specifice privind sanatatea animalelor si siguranta alimentelor, avand ca surse mass-media sau consultari cu personal de specialitate;

achizitionarea alimentelor, in special carne, numai din spatii sau unitati inregistrate sanitar veterinar, evitand comertul ”stradal”;

evitarea consumului de produse si subproduse de origine animala necontrolate sanitar veterinar.

Dr. Pentea Ioan
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din judetul Sibiu

Sursă : www.gazetadeagricultura.info

 

ATENȚIE !!!

Aceste informații sunt minuțios selecționate și scrise de medici veterinari , dar nu înlocuiesc consultația sau examinarea medicală. Pentru o diagnoză exactă rugăm sa consultați un medic veterinar în persoană sau o clinică specializată .Pentru noi este foarte important ca dumneavoastră sa dețineți informații corecte și coerente, prezentate în modul cel mai simplu si pe înțeles, pentru a vă crea o idee generală în raport cu problemele cu care vă confruntați. Aici veți găsi răspunsuri ce reflectă practicile generale cu caracter de îndrumare, dar nu de diagnoză exactă !