Variola aviara (Diftero-variola)

Variola aviara este o boala infectioasa specifica galinaceelor, caracterizata prin aparitia nodulilor pe piele si a falselor membrane pe mucoasele capului. Boala este produsa de un virus din genul Avipoxvirus. Exista 5 tipuri de virusuri variolice si anume: galinar (afecteaza gainile, curcile, bibilicile, paunii si fazanii), columbar (porumbeii), de curca (patogen pentru curca si gaina), de canar (afecteaza canarii si vrabiile) si de prepelita.

Virusul din genul Avipoxvirus rezista 2-6 ani la intuneric si in cruste, 14 zile la 38°C, 5 min la100°C, 15 luni la temperatura camerei. Este distrus rapid de soda caustica 1-2%.

La variola sunt receptive pasarile domestice si salbatice (galinacee, porumbeii, canari, papagali, vrabii, ciori, bufnite, pescarusi). Cele mai receptive sunt galinaceele urmate de columbiforme si in special de tineret de 1-2 luni.

Sursele de infectie sunt pasarile bolnave sau trecute prin boala, cadavrele si organele pasarilor cu leziuni de variola, apa, furajele, asternutul, adaposturile, custile, vehiculele contaminate, insectele hematofoge (tantari, capusi - in corpul carora virusul rezista 90-100 de zile), pasarile salbatice. Infectia se realizeaza prin contact direct si indirect. Virusul patrunde in organism pe cale respiratorie, digestiva sau cutanata. Perioada de incubatie este de 3-15 zile. Boala evolueaza acut si subacut. Forma acuta este rara, se intalneste la tineretul aviar carentat in vitamine si se manifesta prin febra, abatere, zbarlirea penelor, lipsa poftei de mancare, dispnee si aparitia unor false membrane la cavitatea bucala. Evolutia este de aproximativ 7 zile si se termina prin moarte. Forma subacuta are localizari cutanate, mucoase si mixte.

Localizarea cutanata se caracterizeaza prin aparitia nodulilor pe barbite, creasta, cioc, pleoape, care la inceput sunt galbui-albiciosi si apoi devin bruni. Nodulii au marimea unui bob de linte si pot conflua formand placarde. Leziunile cutanate pot fi mici sau se pot extinde pe zone intinse ale corpului. Evolutia nodulilor este de 6-7 zile sau chiar de cateva saptamani. La curci nodulii se intalnesc in regiunea gatului, carunculilor si a margelelor. Daca nodulii sunt expusi pe o suprafata mare cutanata, pasarile nu se hranesc si slabesc.

Localizarea pe mucoase (difteroida) se manifesta prin aparitia de placi rotunde, ovale sau neregulate, de culoare rosu inchis care se necrozeaza repede si formeaza falsele membrane cenusii-galbui aderente de mucoasa digestiva si respiratorie. Daca le indepartam, locul ramane sangerand. Cea mai frecventa localizare este cea bucofaringiana. Cand leziunile difteroide cuprind laringele si traheea, pasarile mor prin asfixie, datorita dopurilor care se formeaza la aceste nivele.

Localizarea mixta se caracterizeaza prin aparitia atat a nodulilor cutanati, cat si a falselor membrane pe mucoase. Anatomopatologic in localizarea cutanata se constata prezenta nodulilor cenusii-maronii in zone fara pene sau pe tot corpul. In localizarea pe mucoase se observa prezenta falselor membrane cenusii-galbui, aderente, care prin indepartare lasa zona sangeranda.

Diagnosticul diferential se face fata de hipovitaminoza A, in care apar false membrane, care se indeparteaza usor de pe mucoase si nu lasa zona sangeranda; micoplasmoza respiratorie cu evolutie mai lenta; coriza contagioasa aviara, laringotraheita infectioasa; aspergiloza, candidoza si trichomonoza.

Profilaxia consta in achizitionarea de pasari indemne de variola aviara, evitarea contactului cu pasarile salbatice, decontaminari riguroase, asigurarea conditiilor de zooigiena, alimentatia echilibrata a pasarilor atat in principii nutritivi cat si in vitamine si elemente minerale, vaccinarea preventiva a pasarilor la varsta de 8-10 saptamani cu repetare la 7-10 zile.

In ce priveste combaterea, aceasta consta in izolarea pasarilor bolnave sau suspecte, sacrificarea celor cu forme incurabile, distrugerea cadavrelor, decontaminarea adaposturilor, tratarea pasarilor cu localizari accesibile prin indepartarea depozitelor de membrane false si badijonarea locului cu albastru de metil 1-2% sau 10% glicerina iodata. Se mai poate folosi cloramfenicol intravenos - 0,10 g/pasare sau digestiv 0,20 g/pasare. Pasarile sanatoase din efectivele contaminate, fie se trateaza preventiv cu cloramfenicol 33 mg/kg in hrana timp de 3 zile dupa care se vaccineaza , se considera ca boala a fost stinsa dupa 21 de zile de la ultimul caz de moarte, sacrificare si dupa 14 zile de la vaccinarea antivariolica de necesitate.

Sursă : www.gazetadeagricultura.info

ATENȚIE !!!

Aceste informații sunt minuțios selecționate și scrise de medici veterinari , dar nu înlocuiesc consultația sau examinarea medicală. Pentru o diagnoză exactă rugăm sa consultați un medic veterinar în persoană sau o clinică specializată .Pentru noi este foarte important ca dumneavoastră sa dețineți informații corecte și coerente, prezentate în modul cel mai simplu si pe înțeles, pentru a vă crea o idee generală în raport cu problemele cu care vă confruntați. Aici veți găsi răspunsuri ce reflectă practicile generale cu caracter de îndrumare, dar nu de diagnoză exactă !