Deficienţe funcţionale ale sistemului polimorfonuclearelor neutrofile la animale de companie - neutropenia

 Functional deficiencies of polymorphonuclear neutrophils system in pets - neutropenia

Gabriel Gâjâilă

First published: 10 noiembrie 2016

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

 

Abstract

Neutrophils are white blood cells, phagocytic polymorphonuclear granulocytes, involved in defending the body against external aggressions caused by various pathogens. Therefore any numeric or functional deficiency of polymorphonuclear neutrophils system has adverse consequences with increased risk of infection. Neutropenia is one of the best known system polymorphonuclear neutrophils abnormalities. In veterinary pharmacovigilance neutropenia is often defined as decrease in neutrophils under 3000-4000/μL.

Keywords

neutrophils, deficiency, neutropenia

Rezumat

Neutrofilele sunt celule albe din sânge, granulocite poli­mor­fo­nucleare fagocitare, implicate în apărarea orga­nis­mu­lui împotriva agresiunilor externe cauzate de diverși agenți patogeni. Prin urmare, orice deficiență numerică sau funcțională a sistemului polimorfonuclearelor neu­tro­file are consecințe negative, cu un risc crescut de in­fec­ție. Neutropenia este una dintre cele mai cunoscute ano­malii ale sistemului polimorfonuclearelor neutrofile. În farmacovigilenţa veterinară, neutropenia este ade­sea definită ca scădere a numărului de neutrofile din sânge la valori mai mici de 3.000-4.000/μL.

Cuvinte cheie

neutrofile deficienţe neutropenie

 

Neutrofilele sunt celule albe din sânge, granulocite fagocitare polimorfonucleare care joacă un rol foarte important în sistemul imunitar înnăscut. Ele constituie tipul predominant de leucocite prezente în sistemul sanguin.

Din punct de vedere citologic, neutrofilele au un diametru de aproximativ 10-13 µm, citoplasmă pal-incoloră, ce conţine granulaţii fine roz și nucleu segmentat multilobular (2-5 lobi) violet-închis.

Neutrofilele sunt produse în măduva osoasă, de la linia de celule mieloide, alături de eozinofile și bazofile. La nivelul măduvei osoase are loc atât stimularea producerii coloniilor de granulocite, cât și maturarea neutrofilelor (formarea de neutrofile segmentate). O parte dintre neutrofilele segmentate sunt reţinute și stocate, în timp ce altele sunt eliberate în sângele periferic.

În sângele periferic există o populaţie de granulocite neutrofile circulante la nivelul vaselor de sânge, alături de o populaţie de granulocite neutrofile marginate, care aderă la endoteliul vascular. La canide, raportul între neutrofilele circulante și neutrofilele marginate este 1/1. Din sângele periferic, neutrofilele circulante trec în ţesuturi, asigurând vascularizaţia permanentă a acestora.

Rolul neutrofilelor în reacţiile de apărare nespecifice ale organismului este determinat de granulaţiile fine și distincte din citoplasma lor, umplute cu enzime capabile să ucidă și să digere microorganismele, printr-un proces numit fagocitoză. Practic, polimorfonuclearele neutrofile (PMNN) reprezintă un sistem de celule fagocitare prin intermediul căruia organismul se apără faţă de microorganismele infecţioase cu localizare extracelulară.

Numărul polimorfonuclearelor neutrofile în sângele circulant este relativ constant și reprezintă un indicator al stării de sănătate. La câine, în funcţie de rasă, vârstă și dimensiune, numărul neutrofilelor circulante este cuprins între 2.900 și 12.000/µL.

Oricare deficienţă numerică sau funcţională la nivelul sistemului de PMNN influenţează rezistenţa antiinfecţioasă a organismului.

Neutropenia este una dintre cele mai cunoscute anomalii ale sistemului polimorfonuclearelor neutrofile, caracterizată prin scăderea numărului de neutrofile din sânge, respectiv a capacităţii organismului de a se apăra. În farmacovigilenţa veterinară, neutropenia este definită pentru valori ale numărului de PMNN mai mici de 3.000-4.000/µL.

Scăderea numărului de neutrofile poate avea mai multe cauze, de la predispoziţie genetică la anumite medicamente.

În ultimii ani, neutropenia diagnosticată la animalele de companie a fost intens cercetată, cunoscându-se inclusiv genele responsabile de majoritatea neutropeniilor congenitale. Informaţiile privind celelalte tipuri de neutropenie, și în special neutropenia dobândită, sunt mai puţine.

Cauzele neutropeniei

Principalele cauze ale reducerii numărului de neutrofile din sânge sunt:

diminuarea producţiei medulare sau disgranulopoieza;

creșterea debitului de neutrofile migrante spre ţesuturi ca urmare a intensificării utilizării neutrofilelor sau a distrugerii lor periferice;

creșterea procentului de neutrofile marginate, fenomen cunoscut și sub numele de „pseudoneutropenie”.

a. Neutropenia prin diminuarea producţiei medulare

Diminuarea producţiei sau eliberării de granulogite neutrofile ca urmare a leziunilor severe la nivelul măduvei osoase poate fi determinată de:

expunerea la substanţe mielotoxice sau mielosupresive (estrogeni, fenilbutazonă, sulfadiazină, cloramfenicol etc.). Această expunere reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori în apariţia neutropeniei pentru animalele de companie;

infiltrarea sau invazia medulară cu celule neoplazice (leucemie);

anumite boli infecţioase (parvovirusuri, maladia Carré, Ehrlichia canis).

b. Neutropenia prin creșterea consumului tisular

Acest tip de neutropenie apare atunci când debitul de neutrofile care migrează spre ţesuturi depășește capacitatea de stocare și producţie medulară. Neutrofilele mature pot fi rapid și masiv sechestrate în ţesuturile inflamate, iar în sângele circulant sunt eliberate neutrofile puţin mature (granulocite hiposegmentate). Granulocitele neutrofile pot avea aspect eterogen, prezentând vacuolizare citoplasmatică, incluziuni citoplasmatice caracteristice sau corpi Döhle.

c. Neutropenia prin creșterea neutrofilelor marginate

Această formă de neutropenie este un fenomen precoce și tranzitoriu, astfel încât este rar întâlnită la consultaţie. Ea este determinată de reacţii anafilactice sau endotoxinice care se manifestă printr-o marginaţie bruscă și masivă a granulocitelor neutrofile circulante pe endoteliul vascular. 

d. Neutropenie iatrogenă

Chiar dacă este incomplet elucidată, din punct de vedere fiziopatologic, neutropenia iatrogenă poate fi descrisă prin două mecanisme:

mecanism toxic: reducerea numărului de polimorfonucleare neutrofile este indusă de toxicitatea directă a unui medicament asupra măduvei osoase;

mecanism mediat imun printr-o reacţie de hipersensibilitate de tip II, în care anticorpii se produc în reacţii cu un medicament care se absoarbe pe membrana granulocitelor neutrofile (antibiotice, imunosupresoare, antiparazitare, anticonvulsive, antiinflamatoare). Aceste reacţii sunt imprevizibile, independente de doză și reversibile în absenţa administrării. Reintroducerea aceleiași molecule determină o recidivă într-un termen scurt.

e. Neutropenia fără mecanism cert

În această formă de neutropenie este inclusă maladia Carré (jigodie), diminuarea numărului de granulocite neutrofile observându-se mai ales în fazele acute ale bolii.

Simptomele neutropeniei

La câini, cele mai frecvente manifestări ale reducerii numărului de neutrofile din sânge sunt infecţiile. Boala se poate manifesta și prin febră inexplicabilă, diaree, dureri articulare etc. Inflamaţia este deseori supresată, rezultatul clinic fiind infecţiile bacteriene și fungice frecvent recurente, care fac dificilă abordarea terapeutică. Sunt frecvente și comune infecţiile tegumentare la nivelul urechii și al oaselor, ulceraţiile aftoase ale mucoaselor (ulceraţii gri fără puroi), gingivitele și bolile periodontale.

Diagnosticarea neutropeniei

Dereglarea funcţiei fagocitare are drept consecinţă diminuarea capacităţii de apărare a organismului și o vulnerabilitate crescută la contactul cu germeni patogeni. Mecanismul patogenic în această situaţie poate fi inclus în categoria imunodeficitelor primare manifestate fără o cauză aparentă. De cele mai multe ori, aceste imunodeficite au un substrat genetic și induc apariţia unor mutaţii genetice în care sunt implicate una sau mai multe gene.

Reprezentând o stare primară de imunodeficit, neutropenia poate fi diagnosticată prin metode care urmăresc identificarea deficienţelor funcţionale ale neutrofilelor. Acestea pot fi deficienţe de aderenţă, deficienţe de fagocitoză, deficienţe de activitate bactericidă. În acest sens, în laborator pot fi aplicate:

tehnica de evaluare a capacităţii de migrare prin strat filtrant și sub strat de agaroză pentru aprecierea capacităţii de migrare a neutrofilelor;

tehnica de evaluare a capacităţii de înglobare a particulelor de carbon pentru aprecierea capacităţii de endocitoză;

tehnica de evaluare a capacităţii bactericide totale pentru studierea nivelului de digestie intracelulară.

 Deficienţele de aderenţă sunt cauzate de absenţa unor glicoproteine membranare implicate în migrarea extravasculară a neutrofilelor. Ele se manifestă prin infecţii bacteriene și fungice recurente.

 Maladia cronică granulomatoasă este determinată de mutaţia unei gene linkate pe cromozomul X. Este cea mai cunoscută și semnalată manifestare a deficienţei activităţii bactericide a neutrofilelor. Mecanismul intim al boli constă în dereglarea capacităţii de digestie intracelulară a neutrofilelor. Din punct de vedere numeric, în majoritatea cazurilor se constată că proporţia neutrofilelor din sângele periferic este cuprinsă în limitele normale ale speciei sau ușor crescută. La testarea funcţională, aceste celule răspund corect la evaluarea capacităţii de migraţiune, dar la testele care presupun evaluarea capacităţii de digestie intracelulară rezultatele indică disfuncţionalitate. S-a demonstrat că principalul mecanism etiopatogenetic al acestei afecţiuni este perturbarea enzimatică din mecanismul fagocitar legat de NADPH-oxidază, NADH-reductază, glutation-peroxidază și citocromul C. Boala are un determinism genetic corelat cu un caracter recesiv, legat de cromozomul X sau autozomal recesiv. La câine, boala cronică granulomatoasă a fost semnalată în special la Setterul irlandez. Semnele clinice care trădează un diagnostic prezumtiv sunt dermatitele supurative și pododermatitele rebele la tratament local.  

Au mai fost semnalate limfadenite, osteomielite și gingivite în cazuri cu evoluţie mai gravă. Examenul hematologic indică neutropenie, dar celulele nu prezintă modificări morfologice. Testele care vizează evaluarea funcţionalităţii neutrofilelor arată că neutrofilele percep stimulii chemotactici emiși de către bacteriile testate, dar capacitatea de înglobare și digestie celulară a acestor bacterii era semnificativ diminuată.

Aceste afecţiuni manifestate și diagnosticate la animalele de companie pun în evidenţă importanţa mecanismelor de fagocitoză pentru apărarea organismului faţă de infecţiile cu microorganisme oportuniste, deoarece fagocitoza contribuie decisiv la rezistenţa organismului animal la agenţii infecţioși.  

Bibliografie

1. Constantin N. - Tratat de Medicină Veterinară vol IV. cap 69.3, 70.2. Ed. Tehnică, București, 2005.
2. Gâjâilă G. – Imunologie analitică. Aspecte fundamentale și metodologice. Ed Printech, București, 2002.
3. Jain N.C., Feldman B.F., Zinkl J.G. – Normal haematology of the dog - Schalm’s veterinary hematology, 5th ed. – 2000.
4. Metclaf A.A., Gallin J.I, Nauseef W.M., Root R.K. - Laboratory manual of neutrophil function, Raven Press, New York, 1996.
5. Mischke R., Lund C., Kuhl S., Beyerbach M., Gunzel-Apel A.-R. - Referenzwerte der Leukozytenzahl und des Differentialblutbildes bei Hundesaugwelpen verschiedener Rassen – Praktischer Tierarzt, 2003.
6. Strom H., Thomsen M.K. - Effects of proinflammatory mediators on canine neutrophil chemotaxis and aggregation, Vet. Immunol. Immunopathol. 25, 209-217, 1990.
7. Trowalk-Wigh G., Hakansson I., Johannisson A., Nborrgren L., Segerstad C.H. - Leukocyte adhesion protein deficiency in Irish setter dogs, Vet. Immunol. Immunopathol. 32, 261-280, 1992.

Sursă : https://www.medichub.ro/reviste-de-specialitate/practica-veterinara-ro/deficiente-functionale-ale-sistemului-polimorfonuclearelor-neutrofile-la-animale-de-companie-neutropenia-id-453-cmsid-69