Livrăm gratuit în raza municipiului Chișinău comenzile ce depășesc valoarea de 500 lei.

08:00 - 17:00 022011082

Ore de lucru

08:00 - 17:00

Telefon

022011082

0

DETECŢIA TITRELOR DE ANTICORPI POSTVACCINALI ÎMPOTRIVA BRONŞITEI INFECŢIOASE ÎN CONDIŢII EXPERIMENTALE

03 Aug 2020

DETECŢIA TITRELOR DE ANTICORPI POSTVACCINALI ÎMPOTRIVA BRONŞITEI INFECŢIOASE ÎN CONDIŢII EXPERIMENTALE

NATALIA OSADCI, N. STARCIUC, T. SPĂTARU,
RITA GOLBAN, R. ANTOCI, S. BUGNEAC
Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Abstract: The article includes the serological investigation of maternal and post vaccination level of specific
antibody titers against infectious avian bronchitis, Newcastle disease and bursal disease virus. For the vaccination
there were used the following strains: “H-120, B1”, “4/91”, “LaSota” and “Ornibur”, which were administrated
with drinking water and by spraying method. The level of antibody titers was established using the ELISA test.
The level of antibody titers varied between the limits 1: 20.5893 and 1: 2904.25.
Key words: Antibody titers, Disease virus, ELISA test, Strain vaccine.

INTRODUCERE

Bronşita infecţioasă este o boală contagioasă care afectează atît puii de găină, cît şi găinile adulte.
Boala se caracterizează prin difuzibilitate în tot efectivul de păsări în 24 de ore şi prin afectarea
aparatului respirator la tineret şi reproducător la adulte. Infecţia cu virusul bronşitei infecţioase are o
mare importanţă economică, în special prin scăderea producţiei de ouă (Elena Potecea, 2002;
T. Perianu, 2005).
În baza simptomelor clinice este dificil de a diagnostica boala. Diagnosticul poate fi confirmat doar în
urma examenului de laborator, care cuprinde izolarea virusului pe embrioni de găină sau pe culturi din
trahee. Poate fi, de asemenea, asociat cu investigaţii prin metoda amplificării în lanţ prin polimerază, testul
de hemaglutinare inhibită sau testul imuno-enzimatic (ELISA). Utilizarea rezultatelor serologice, obţinute
cu ajutorul testului ELISA, se practică cu succes pentru un şir de infecţii inclusiv şi bronşita infecţioasă.
Investigaţiile serologice devin un instrument principal pentru aprecierea răspunsului imun postvaccinal şi
pentru confirmarea diagnosticului (Manuel terrestre de LМ OIE, 2005; Bart van Leerdam et al. 2009).
Virusul bronşitei infecţioase este cunoscut ca un virus ce are o gamă limitată de tulpini rezistente şi
care poate fi uşor diminuat sub acţiunea vaccinurilor vii atenuate. Vaccinurile alternative împotriva
tulpinilor virale nou emergente pot îmbunătăţi controlul asupra infecţiei (Meir R. et al., 2012),
Scopul acestui studiu a fost de a stabili prezenţa titrelor de anticorpi postvaccinali specifici către
virusul bronşitei infecţioase aviare în serul sangvin al puilor de găină în condiţii experimentale, în efectivele
de pui care au fost vaccinate cu diferite tulpini vaccinale.

MATERIAL ŞI METODĂ

Probele de ser au fost recoltate de la întreprinderea avicolă de creştere a puilor broiler din Ialoveni.
La această întreprindere s-a efectuat vaccinarea puilor broiler cu diverse tulpini vaccinale şi la diferite
perioade de timp conform schemei:
La I-a zi – a fost administrat vaccinul bivalent din tulpinile vaccinale “H-120” (bronşita infecţioasă
aviară) şi “B1” (pseudopesta aviară), metoda spray;
La a 7-a şi a 11-a zi – administrarea tulpinii vaccinale “Ornibur” (bursita infecţioasă aviară), produs
în Cehia, metoda de administrare – cu apă potabilă;
La a 14-a zi – administrarea tulpinii “4/91” (bronşita infecţioasă), metoda spray;
La a 21-a zi – administrarea tulpinii “H-120” (bronşita infecţioasă), metoda spray;
La a 25-a zi –administrarea tulpinii “La Sota” (pseudopesta aviară), metoda de administrare – cu
apă potabilă.
La vîrsta puilor de 7, 10, 15, 20, 30 de zile au fost sacrificaţi cîte 5 pui, iar la vîrsta de 40 şi 45 de zile
au fost sacrificaţi cîte 4 pui de la care s-au recoltat probe de ser sangvin pentru determinarea nivelului
titrelor de anticorpi. Nivelul titrelor de anticorpi a fost apreciat prin testul imunoenzimatic (ELISA) la
Centrul Republican de Diagnostic Veterinar din Chişinău.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Rezultatele investigaţiilor serologice în scopul aprecierii titrelor de anticorpi postvaccinali, precum şi
rezultatele investigaţiilor serologice în testul ELISA a probelor de ser recoltate de la pui cu vîrste
diferite, dar vaccinaţi după aceeaşi schemă sînt prezentate în tabelul 1. Efectivul de pui a fost vaccinat
cu vaccinuri din tulpina „H-120”, care a fost administrat de două ori - la vîrsta de o zi şi la vîrsta de 21
de zile. La vîrsta de 14 zile efectivul de pui a fost vaccinat cu tulpina vaccinală „4/91”, la vîrsta de o
zi şi la a 25-a zi puii au fost vaccinaţi contra pseudopestei aviare (vaccin din tulpina La Sota). Conform
schemei efectivul de pui a fost vaccinat şi contra bursitei infecţioase aviare, cu tulpina vaccinală
„Omnibur”, la vîrsta de 7 şi 11 zile.
Toate 33 de probe examinate au fost pozitive. Titrele de anticorpi au variat de la 1: 20.5893 pînă la
1: 2904.25. De regulă, titrele optime postvaccinele variază în limitele 1:1000 şi 1:2000.
La vîrsta de 7 zile titrele de anticorpi au constituit 1:77.4548 şi 1:1153.
După administrarea vaccinului H-120” (bronşita infecţioasă aviară) şi “B1” (pseudopesta aviară),
prin metoda spray, şi a tulpinii vaccinale “Ornibur” (bursita infecţioasă), metoda de administrare – cu
apă potabilă, nivelul titrelor de anticorpi la a 15-a zi a constituit 1: 1625.8271 şi respectiv 1: 2721.1954.
Analizînd aceste rezultate, putem observa o creştere a titrelor de anticorpi.
La vîrsta de 40 şi 45 de zile nivelul titrelor de anticorpi variază în limitele 1: 745.257 şi 1: 2764.64.
Rezultatele obţinute şi analizate permit de afirmat că vaccinurile administrate efectivelor de pui au
stimulat formarea titrelor de anticorpi la un nivel satisfăcător pentru a-i proteja de contaminarea cu
virusul bronşitei infecţioase, pseudopestei aviare şi bursitei infecţioase.

CONCLUZII

1. La prima examinare a puilor (vîrsta de 7 zile) nivelul titrelor de anticorpi maternali este relativ
redus, variind în limitele 1:77.4548 şi 1:1153.
2. Administrarea vaccinurilor - bivalent „H120, B1” la vîrsta de o zi, tulpina „4/91” la vîrsta de 14
zile şi tulpina vaccinală „H-120” la vîrsta de 21 de zile a stimulat o creştere a titrelor de anticorpi ce au
variat de la 1: 20.5893 pînă la 1: 2904.25, confirmând o eficacitate imunologică înaltă.


BIBLIOGRAFIE

1. Bart van Leerdam et al. Interpretaciâ rezul´tatov ELISA dlâ virusa bronhita (IBV). Informacionnyj bûlleten´.
Vypusk 2009.
2. Elena, Potecea. Bronşita infecţioasă. Boli infecţioase ale animalelor. Universitatea Spiru Haret. Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002, p. 204-205.
3. Manuel terrestre de LM OIE. Bronchite infectieuse aviare. 2005, p. 969-981.
4. Meir, R., Krispel, S., Simanov, L. et al. Immune Responses to Mucosal Vaccination by the Recombinant S1
and N Proteins of Infectious Bronchitis Virus. Viral Immunol. 6/01/2012.
5. Perianu, T. Cornoviroze. Bronşita infecţioasă aviară. Boli infecţioase ale animalelor. Viroze, vol. II, Iaşi,
2005, p. 159-164.

Data prezentării articolului – 23.03.2012

 

Articole Similare

Dec

04

Identificarea potenţialilor agenţi patogeni în produsele alimentare şi importanţa efectuării profilului de rezistenţă la antibiotice

Identificarea agenţilor patogeni este esenţială pentru menţinerea siguranţei alimentare, ajutând la descoperirea surselor de contaminare şi la protejarea sănătăţii publice. Sursele de contaminare în alimente sunt diverse şi pot apărea pe parcursul întregului lanţ alimentar, de la producţie la distribuţie. Rezistenţa la antibiotice observată la unii agenţi patogeni reprezintă un risc semnificativ pentru sănătatea publică, subliniind nevoia unor strategii stricte pentru gestionarea utilizării antibioticelor în producţia alimentară şi importanţa efectuării profilului de rezistenţă la antimicrobiene. Măsurile preventive bazate pe evaluarea diversităţii microbiologice şi pe identificarea riscurilor pot reduce contaminarea alimentelor şi îmbunătăţi siguranţa alimentară. Monitorizarea continuă şi adaptarea practicilor din industria alimentară la noile descoperiri microbiologice sunt esenţiale pentru a menţine un lanţ alimentar sigur şi a limita riscurile microbiologice. Respectarea normelor de igienă şi calitate trebuie îmbunătăţită constant pentru a asigura conformitatea produselor alimentare cu standardele de sănătate publică şi pentru a preveni riscurile de contaminare.

Jun

11

Biosecuritatea în ferma de pui de carne – măsuri de prevenire a gripei aviare

Gripa aviară, sau influenţa aviară, infecţie produsă de virusul influenza de tip A, afectează păsările domestice şi sălbatice, fiind răspândită în întreaga lume. Infecţia evoluează asimptomatic la diferite specii de păsări acvatice, acestea fiind purtătoare şi eliminatoare de virus, având un rol major în epidemiologia acestei infecţii. Păsările domestice dezvoltă infecţii clinic manifeste, a căror evoluţie este determinată de patogenitatea tulpinii. Infecţiile cu tulpini înalt patogene (HPAI) la puii de carne evoluează clinic sever, cu rate de mortalitate ridicate. Conduita preventivă are la bază biosecuritatea. Biosecuritatea reprezintă complexul de măsuri care se impun a fi aplicate la nivelul fermei de pui de carne, având drept obiectiv reducerea riscului de a introduce tulpini de virus gripal de tip A la nivelul fermei.

Apr

24

Diagnosticul şi terapia sindroamelor neurotoxicologice la animale

Neurotoxicitatea este efectul direct sau indirect al substanţelor chimice care perturbă sistemul nervos al oamenilor sau animalelor. Substanţele neurotoxice acţionează prin modificarea capacităţii sistemului nervos central (SNC) de a genera şi/sau transmite excitaţia către sistemul nervos periferic prin afectarea capacităţii de funcţionare normală a propriilor componente structurale fundamentale (neuroni, nervi, celule gliale şi sinapse) şi de sinteză a neurotransmiţătorilor. Cele mai importante coordonate de diagnostic în intoxicaţii sunt reprezentate de debutul brusc al semnelor clinice, compatibilitatea acestora şi, în special, sursa de expunere sau accesul la toxice/toxine. 

Apr

15

Microbiomul digestiv la animalele de companie

În ultimii ani există un interes tot mai crescut privitor la explorarea îndeaproape a microbiomului gastrointestinal al pacienţilor canini şi felini. Microbiomul este alcătuit din peste 500 de specii de bacterii, virusuri, miceţi şi archea. Acest articol are scopul de revizui şi prezenta cercetări recente şi descoperiri privind microbiomul digestiv şi rolurile sale într-o serie de funcţii ale organismului precum: homeostazia metabolismului, protecţia împotriva patogenilor, educarea răspunsului imunitar, sinteza şi/sau facilitarea sintezei unor nutrienţi-cheie pentru sănătate, menţinerea sănătăţii psihice, obezitatea, afecţiunile dermatologice, cardiologie, nefrologie.

Mai multe articole
NEWSLETTER

Inscriete la noutatile noastre

<