EFECTUL ENZIMELOR FURAJERE ASUPRA PERFORMANȚELOR DE CREȘTERE ȘI A INDICILOR SANGVINI LA PUII DE CARNE

Eugeniu VOINIŢCHI
Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Abstract. The study on two groups of 15 500 chickens, divided into a control group and an experimental one,
assessed the influence of the enzyme product Avizyme 1500 (contains xylanase, protease, amylase, and pectinase)
administered in the feed from 1 to 48 days of age. Over the period of chicken growth blood samples were
collected for hematological and biochemical investigations. Weighings were performed weekly and the feed consumption
was also evaluated. Findings: reduced letality rate which amounted to 2,3% (experimental group) and
2,8% (control group). At the end of the experiment the average body weight per head was by 7% higher compared
to chickens in the control group (P<0,001). The enzyme product had a positive effect on hematopoietic function
and biochemical indices.
Key words: Broiler chickens; Prebiotics; Body weight; Biochemical indices.
Rezumat. Cercetările s-au efectuat pe două loturi a câte 15 500 pui broiler, lot martor şi experimental, cu
scopul de a stabili efectul produsului enzimatic Avyzime 1500 (conţine xilanază, protează, amilază, pectinază),
administrat în furaj de la vârsta de 1 până la 48 zile. Pe parcursul perioadei de creştere au fost prelevate probe de
sânge pentru examene hematologice şi biochimice, au fost efectuate cântăriri săptămânale şi a fost evaluat consumul
de furaje. S-a constatat reducerea procentului letalităţii, care a constituit 2,3% (lot experimental) şi 2,8%
(lot martor). La sfârşitul experimentului greutatea corporală medie pe cap de pui a fost cu 7% mai mare faţă de
puii lotului martor (P<0,001). Produsul enzimatic a avut un efect pozitiv asupra funcţiei hematopoietice şi asupra
indicilor biochimici.
Cuvinte-cheie: Pui broiler; Prebiotice; Greutate corporală; Indici biochimici.
INTRODUCERE
Alimentația este o condiție importantă pentru obţinerea unei productivităţi mari în efectivele de animale
cu creştere intensivă. Cu toate acestea, în cazul în care există o perturbare în funcţionarea tractului
gastrointestinal, chiar și o rație corect selectată și optimizată nu poate oferi animalelor standardele cerute
de energie și nutrienți (Подобед, Л.И., Околелова, Т.М. 2010, Voiniţchi, E. et. al. 2014). Totodată,
costurile furajului pentru animale reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor în creşterea animalelor
de producție. Acesta este motivul pentru care fermierii ar trebui să acorde o atenție deosebită utilizării
eficiente (absorbției) furajului (Lorenzoni, G. 2010).
În cazul bolilor cu manifestări clinice și subclinice ale tractului gastrointestinal (diaree, dispepsie), animalul
își pierde resursele interne necesare nu doar pentru creștere și dezvoltare, dar și pentru lupta împotriva
infecțiilor (Подобед, Л.И., Околелова, Т.М. 2010). Sănătatea intestinală în sine este definită ca un echilibru
dinamic de interacțiune complexă între calitatea hranei, microfloră și mucoasa intestinală, asigurând
funcționarea corectă a sistemului digestiv și lipsa de patologie. Astfel, menținerea sănătății în general necesită
un intestin sănătos, de care depind multe boli, cum ar fi disbacterioza, dar şi infecții, inflamații (Mead, G.
1997). Prevenirea la timp a gastroenteropatiilor la păsări și reducerea daunelor provocate de acestea sunt
măsuri foarte importante. După boală, scopul principal este de a restabili pe deplin funcția secretorie și funcția
de transport activ de nutrienţi prin peretele intestinal. O metodă eficientă în prevenirea gastroenteropatiilor este
utilizarea aditivilor furajeri (Подобед, Л.И, Околелова, Т.М. 2010). În ultimele decenii, utilizarea enzimelor
furajere în calitate de aditivi, în special la puii de carne, a crescut considerabil (Voinitchi, E. et. al. 2014).
Începând cu anul 1980, enzimele furajere reprezintă un rol important la îmbunătățirea eficienței producţiei de
carne și de ouă prin schimbarea profilului nutrițional la ingredientele din hrana animalelor. Enzimele furajere
permit asimilarea mai eficientă a nutrienților și astfel are loc îmbunătățirea conversiei furajere. În plus, aceste
microorganisme contribuie la reducerea impactului negativ al producției animale asupra mediului, anume
prin reducerea producției de deșeuri de origine animală (Bedford, M. 2010).
Pentru sectorul zootehnic din Republica Moldova, enzimele reprezintă un domeniu relativ nou, deşi există
cercetări efectuate la noi privind utilizarea enzimelor furajere în ţara noastră (Voinițchi, E. et al. 2014).
(135-141)
Obiectivul acestei lucrări este studierea indicilor bioproductivi și a parametrilor sangvini la puii broiler
sub influenţa enzimei furajere Avizyme 1500 şi prezentarea rezultatelor obţinute.
MATERIALE ŞI METODE
Cercetările s-au efectuat pe pui broiler din hibridul COB 500 pe parcursul a 48 de zile. Puii au fost
crescuţi la sol, pe aşternut permanent, în cadrul unei ferme de păsări comerciale din raionul Anenii Noi.
Puii au fost examinaţi clinic şi divizaţi în două loturi similare a câte 15 500 de capete fiecare – lotul
martor şi lotul experimental, – fiind întreţinuţi în două hale de producţie identice. În alimentaţia puilor
din ambele loturi s-a utilizat nutreţ combinat standard. În funcţie de vârstă, s-a modelat nivelul energetic
(cu limitele de 302-316 Kcal/100g) şi cel proteic (23%-19,3%). Raţia puilor broiler a fost constituită din
porumb, grâu, şrot de soia (brazilian, cu 44% proteină), macuc de soia (39% proteină), făină de pește
(72% proteină), calcar (36% Ca), ulei de floarea-soarelui, Noak PD2 (acidifiant furajer), Toxi-Tect-A
(inhibitor de micotoxine), premix vitamino-mineral.

Furajarea și adăparea s-au făcut la discreţie. În primele zile de viaţă (1-5 zile), în scop profilactic,
la ambele loturi s-a administrat un antibiotic cu enrofloxacină 20% ca substanţă activă în apa de băut,
conform dozei din instrucţiune. Ulterior s-a efectuat vitaminizarea puilor cu un complex vitaminos
(Aminoreef). Puii din lotul experimental, din ziua 1 şi pe toată perioada de creştere, au primit odată cu
mâncarea produsul Avizyme 1500 (Danisco Animal Nutrition, Finlanda). Doza recomandată a acestui
produs pentru păsări (pui broiler, găini ouătoare) este de 1 kg/tonă furaj finit. Compoziţia Avizyme 1500
este următoarea: xilanază 300 U/g, protează 4000 U/g, amilază 400 U/g, pectinază 25 U/g. Este un produs
destinat rețetelor furajere bazate pe porumb şi soia. Vaccinările au fost efectuate conform planului
strategic al întreprinderii (Bronşita infecţioasă, Boala de Gumboro şi La Sota). După 48 de zile puii
au fost sacrificați. În perioada de creştere, pentru examenele prevăzute în obiective la vârsta de 42 de
zile, au fost prelevate probe de sânge din vena axială cu ajutorul unui ac de la seringă. Au fost efectuate
examene hematologice și biochimice. Cântăririle au fost efectuate periodic, o dată pe săptămână, până
la sfârşitul ciclului de producţie, pentru aprecierea sporului mediu zilnic, sporului mediu săptămânal,
evaluarea consumului de furaje.
La analiza statistică a datelor experimentale s-au folosit criteriile parametrice după Student. Rezultatele
sunt exprimate ca valori medii + eroarea standard. Pragul de semnificaţie prezentat: P<0,01 – 0,05.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Pe parcursul investigaţiilor, puii din ambele loturi au fost furajaţi şi întreţinuţi conform programului
stabilit. Masa corporală se măsura gravimetric, săptămânal. Din datele prezentate în tabelul 2 se observă
că evoluţia masei corporale la lotul martor şi la cel experimental în a doua săptămână de viaţă nu prezintă
diferenţe semnificative. Contrar rezultatelor obţinute de noi, Petterson D şi Aman P. (1989) raportează
că, la vârsta de 15 zile, administrarea enzimelor furajere creşte masa corporală cu 27%. La vârsta de
35 de zile se observă însă că greutatea puilor din lotul martor a constituit 1529 ±23,7 g, iar a celor din
lotul experimental – 1644±18,3 g, înregistrându-se astfel o diferenţă de circa 115 g. La sfârşitul experimentului,
puii din lotul experimental, care au primit produsul Avizyme 1500, aveau un surplus de masă
corporală egal cu 180 g. Greutatea medie/cap a fost de 2780±39g la lotul experimental şi de 2600±33g
la lotul martor, diferenţa de 7 % dintre cele două loturi fiind statistic semnificativă( P<0,001). Este de
menționat că rezultate asemănătoare cu cele ale prezentului studiu cu privire la creșterea în greutate la
administrarea enzimelor furajere au fost obținute de Mahmoud Alagawany et al. (2018) şi Defu Tang et
al. (2014), produsul utilizat fiind acelaşi. Alţi cercetători, precum Freitas D. M. (2011), Yegani M. et al.
(2013), Peric L. et al. (2011). Peek H. (2009), Rahman M. (2013), Stefanello C. (2015), Khadem A et
al., (2016), au remarcat creşterea masei corporale utilizând alte enzime furajere.

Unul dintre principalii indicatori ai eficienţei economice este rata de conversie, care, în cazul administrării
produselor enzimatice, a fost influențată pozitiv. Rata conversiei furajere la puii din lotul
experimental a fost de 1,89, comparativ cu 1,91 la lotul martor. Rezultate similare au fost raportate de
Mahmoud Alagawany et al. (2018) şi Defu Tang et al. (2014), care au utilizat produsul Avizyme 1500.
Peric L. et al. (2011), Yegani M. et al. (2013), Rahman M. (2013), Stefanello C. (2015), Khadem A et
al., (2016) au obţinut îmbunătăţirea acestui indicator utilizând alte produse enzimatice comerciale la puii
broiler. Petterson D. şi Aman P. (1989) au demonstrat că suplimentarea furajului cu produsul Avizyme
1500 poate duce la degradarea parțială a endospermei pereților celulari ai cerealelor furajere, ceeea ce
contribuie la asimilarea mai rapidă a proteinelor, amidonului și a altor nutrienți, crescând astfel aportul
de substanţe hrănitoare și îmbunătățind eficiența furajelor.
Procentul mortalităţii a constituit 2,8% (454 pui) în lotul experimental şi 2,3% (374 pui) în lotul martor.
Anterior, cercetătorii Freitas D. et al. (2011) au constatat că administrarea enzimelor nu afectează
procentul de mortalitate. Yegani M. et al. (2013) raportează că enzimele furajere au influenţat benefic
creşterea vilozităţii intestinale, iar Defu Tang et al. (2014) vorbesc despre un efect pozitiv al produselor
date asupra microflorei intestinale. În perioada 29-32 de zile, la puii din lotul martor au apărut simptomele
coccidiozei (diaree sangvinolentă), iar mortalitatea a crescut de la 7 pui/zi la 42 pui/zi. În urma
administrării produsului Diclareef, în doză 0,5 ml/l în apa de băut, simptomele au dispărut, iar mortalitatea
a revenit la nivelul de până la boală, 6 cap/zi. Şi alţi cercetători comunică rezultate asemănătoare.
Walk C. (2011) raportează că, la puii broiler care au primit produse enzimatice exogene, scorul infestării
cu coccidii a fost mai mic. La rândul său, Peek H. (2009) indică asupra faptului că stratul de mucus
aderent al duodenului, jejunului și al cecumurilor a fost semnificativ mai gros la păsările al căror furaj
a fost suplimentat cu enzime, ceea ce, în consecinţă, a redus impactul negativ al unei infecții de coccidioză
asupra creșterii în greutate la puii de carne, deși leziunile coccidiale și excreția ouăcistelor au
rămas neafectate. Totodată s-a constatat că, sub influența enzimelor, s-a redus semnificativ vâscozitatea
digestivă din intestinul puilor broiler. Khadem A. (2016) menţionează că, la administrarea xilanazei,
scade numărul de clostridii, iar Luo D.et al. (2009) relatează despre micşorarea numărului de E. Coli
sub influența enzimelor.

Analizând evoluţia hematocritului şi a hemoglobinei (tab. 3), se poate observa că produsul cercetat are
un efect benefic asupra acestor indici. Hematocritul are o tendinţă de scădere de la 27,34% la puii din lotul
experimental până la 26,69% la puii din lotul martor, acest lucru datorându-se, în parte, creşterii masei celulare
în detrimentul celei plasmatice. În ambele loturi, valorile cantităţii de hemoglobină nu au înregistrat
diferențe majore la termenul de 42 de zile (P>0,05). Contrar datelor noastre, Rahman M. (2013) raportează
creşterea nivelului de hemoglobină la puii broiler la care s-au administrat produse enzimatice şi probiotice.
Valorile medii absolute ale eritrocitelor la momentul colectării constituie 2,495± 0,24 x 1012/l la puii din
lotul martor şi 2,643± 0,34 x 1012/l la puii din lotul experimental, ceea ce înseamnă cu 6 % (P>0,05) mai
mult faţă de lotul martor. Eritremia prezintă o tendinţa de creştere la puii a căror hrană a fost suplimentată
cu Avizyme 1500. De menţionat că valorile medii ale eritrocitelor corespund valorilor de referință (S.
Ghergariu et al. 2000, Falcă C. et al. 2005). Rezultate asemănătoare au fost obţinute de Rahman M. (2013)
la administrarea enzimelor şi de Voinițchi E. et al. (2013) la administrarea probioticelor. În acelaşi timp,
Ezema Chuka (2014) relatează despre un nivel eritrocitar mai mic la administrarea probioticelor.
Evoluția leucocitelor la 42 de zile a prezentat valori maxime la ambele loturi, media statistică fiind de
34,6± 3,84 x 103/mm3 pentru lotul experimental și de 32,23± 4,57 x 103/mm3 pentru cel martor, față de
valorile de referință 20-30 103/mm3 (Ghergariu, S. et al. 2000). Modificările privind statutul hematologic
la puii broiler demonstrează că indicii în cauză depind în mare măsură de aportul alimentar. Rezultate
similare au obţinut D. Zaitceva (2014) şi E. Voinițchi et al. (2013).
În tabelul 4 sunt prezentate date referitoare la indicii biochimici analizaţi. S-a constatat că la vârsta de
42 de zile nivelul de proteină totală a alcătuit 37,33± 2,58 g/l la puii din lotul experimental și 36,84±1,30
g/l la cei din lotul martor. În alte studii se comunică despre majorarea cantității de proteină totală la
puii broiler sub acțiunea unor prebiotice sau acidifianți (Voinițchi, E. 2013), sub acţiunea produsului
Avizyme 1500 (Saleh, Ahmed A. et al. 2019) sau a xilanazei (Khadem, A et al. 2016), ceea ce se poate
explica prin absorbția mai înaltă la nivelul intestinului a proteinei furajere. Dimpotrivă, Ahmed A. Saleh
et al. (2018) raportează o scădere a nivelului proteic sanguin la puii care au primit enzime furajere.

Nivelul glucozei serice a fost de 111,33 ±3,24 mg/dl la lotul martor şi de 138,5 ±2,94 mg/dl la lotul
experimental, ceea ce denotă o diferenţă semnificativă (P<0,001). Rezultate asemănătoare după utilizarea
produselor enzimatice la pui au fost obţinute şi de Ahmed A. Saleh et al. (2019), Luo D. et al. (2009)
şi Hajati H. et al. (2009).
Analiza dinamicii acidului uric (mg/l) în serul sanguin la puii broiler a înregistrat o scădere la
păsările din lotul martor – 179,33± 25,98 față de 252,67± 44,82 la cele din lotul experimental. Rezultate
asemănătoare a obţinut şi Luo D.et al (2009). Contrar acestor date, Hajati H. et al. (2009) şi Ahmed A.
Saleh et al. (2018) raportează o scădere a acestui indice la puii în a căror alimentaţie nu au fost incluse
produse enzimatice.
Concentraţia de bilirubină totală (mmol/l) la vârsta de 42 de zile a atins un nivel de 3,51± 0,78
mmol/l în lotul experimental şi de 3,9± 0,9 mmol/l în cel martor. Concentraţia colesterolului plasmatic
s-a situat la nivelul 4,69±0,46 mmol/l la puii din lotul martor şi de 4,24±0,82 mmol/l la cei din lotul
experimental (P<0,05). Activitatea AST a constituit 198,06±0,52 u/l la lotul martor şi 210,65 ±0,626 u/l
la cel experimental ( P<0,001). Ahmed A. Saleh et. al. (2019) şi Rahman M. S. (2013) au obţinut pentru
acest indicator valori mai mari la lotul martor comparativ cu cel experimental. Nivelul ALT (u/l) a fost
de 5,14 ±0,06261 la lotul martor şi de 6,163±0,057 la cel experimental ( P<0,001). Rezultate asemănătoare
au fost raportate de Ahmed A. Saleh et al. (2019) şi Rahman M. S.(2013).
Şi metabolismul mineral a fost influențat pozitiv de administrarea enzimelor furajere. Astfel, la puii
din lotul experimental, nivelul de calciu (mg/dl) a fost de 2,605±0,333, comparativ cu 2,187±0,0937
la puii din lotul martor. Nivelul fosforului plasmatic (mg/dl) a fost menţinut la nivelul 0,63±0,11 pentru
puii din varianta martor, comparativ cu 0,68±0,31 pentru cei din lotul experimental. Cantitatea de
magneziu a fost de 1,06 ±0,21 mg/dl în lotul martor şi de 1,21 ±0,14 mg/dl în cel experimental. Fierul
plasmatic a constituit valori de 13,44±0,36 (mmol/l) la lotul martor şi de 13,76±0,22 (mmol/l) la cel experimental.
Influența pozitivă asupra metabolismului mineral a fost raportată şi de Matheus Ramalho de
Lima et. al. (2012) la administrarea enzimelor furajere, precum şi de Voinițchi E. (2013) la administrarea
unor probiotice.
CONCLUZII
Produsul enzimatic Avizyme 1500 administrat în doză de 1 kg/tonă de furaj finit pe o perioadă de 48
de zile la puii broiler a demonstrat o toleranţă generală bună şi fără reacții adverse.
Rezultatele investigaţiilor clinice realizate denotă un efect pozitiv pe parcursul perioadei 1-48 zile,
manifestat inclusiv printr-o creştere evidentă a masei corporale. Greutatea medie a alcătuit 2780±39 g la
puii din lotul experimental faţă de 2600±33 g la cei din lotul martor, ceea ce e cu 7,0% mai mult.
În condiţiile intensive de creştere, produsul enzimatic Avizyme 1500 a avut impact pozitiv asupra
funcţiei hematopoietice (Hb, Ht, numărul de eritrocite ş.a) şi asupra indicilor biochimici apreciaţi (glicemie,
ALT, AST).
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. ALAGAWANY, M., ATTIA, A., IBRAHIM, Z.A. et al. (2018). The influences of feeding broilers on graded
inclusion of sunflower meal with or without Avizyme on growth, protein and energy efficiency, carcass traits,
and nutrient digestibility. In: Turkish Journal of Veterinary and Animal Sciences, vol. 42(3), pp. 168-176.
DOI 10.3906/vet-1612-85
2. BALANESCU, S., VOINIŢCHI, E. (2015). Eficacitatea probioticelor în tratamentul gastroenteropatiilor la
puii broiler. In: Ştiinţa agricolă, nr. 1, pp. 96-100. ISSN 1857-0003.
3. BALANESCU, S., VOINIŢCHI, E. et al. (2016). Eficacitatea probioticelor în tratamentul gastroenteropatiilor
la puii broiler. In: Ştiinţa zootehnică – factor important pentru agricultura de tip european: culegere de lucrări.
Maximovca. pp. 27-32. ISBN 978-9975-56-367-3.
4. BEDFORD, M.R., PARTRIDGE, G.G. (2010). Enzymes in farm animal nutrition. 2nd ed. Cambridge, MA:
CABI. 319 p. ISBN 978-1845937201.
5. CHUKA, E. (2014). Comparative Study of the Effects of Probiotic and Commercial Enzyme on Growth Rate,
Haematology and Serum Biochemistry of Broiler Chicken. In: Food Process Technology, vol. 5(9). ISSN
2157-7110. DOI 10.4172/2157-7110.1000367.
6. FREITAS, D.M., VIEIRA, S.L., ANGEL, C.R., FAVERO, A., MAIORKA, A. (2011). Performance and nutrient
utilization of broilers fed diets supplemented with a novel mono-component protease. In: J. of Applied
Poultry Research, vol. 20(3), pp. 322-334. DOI 10.3382/japr.2010-00295.
7. GHERGARIU, S., POP, Al., KADAR, L., SPÂNU, Marina (2000). Manual de laborator clinic veterinar.
București: All. 448 p. ISBN 973-684-112-X.
8. HAJATI, H., REZAEI, M., SAYYAHZADEH, H. (2009). The Effects of Enzyme Supplementation on Performance,
Carcass Characteristics and Some Blood Parameters of Broilers Fed on Corn-Soybean Meal-Wheat Diets.
In: International Journal of Poultry Science, vol. 8(12), pp. 1199-1205. DOI 10.3923/ijps.2009.1199.1205
9. KHADEM, A., LOURENÇO, M., DELEZIE, E., et al. (2016). Does release of encapsulated nutrients have
an important role in the efficacy of xylanase in broilers? In: Poultry Science, vol. 95(5), pp. 1066-1076, DOI
10.3382/ps/pew002.
10. LORENZONI, G. (2010). Poultry Diseases Influenced by Gastrointestinal Health. Nottingham University
Press. 148 p. ISBN 978-1907284151.
11. LUO, D., YANG, F., YANG, X. et al. (2009). Effects of Xylanase on Performance, Blood Parameters, Intestinal
Morphology, Microflora and Digestive Enzyme Activities of Broilers. Fed Wheat-based Diets. In: Asian-
Australasian J. of Animal Sciences, vol. 22(9), pp. 1288-1295. DOI 10.5713/ajas.2009.90052
12. LIMA, M.R., PERAZZO COSTA, F.G., CASTRO GOULART, Cláudia et al. (2012) Nutritional reduction
of protein and usage of enzyme in the diet of light layers, In: Revista Brasileira de Zootecnia, vol. 41(9), pp.
2055-2063. DOI 10.1590/S1516-35982012000900013
13. MEAD, G.C. (1997). Bacteria in the gastrointestinal tract of birds. In: MACKIE, R., WHITE, B., ISAACSON,
R.E., ed. Gastrointestinal Microbiology. Vol. II. Gastrointestinal Microbes and Host Interactions, pp. 216-240.
ISBN 978-1-4757-0324-5.
14. PEEK, H.W., KLIS, van der, J.D. et al. (2009). Dietary protease can alleviate negative effects of a coccidiosis
infection on production performance in broiler chickens. In: Animal feed science and technology, vol.150(1-
2), pp. 151-159. DOI 10.1016/j.anifeedsci.2008.08.006
15. PERIC, L., SARTOWSKA, K., MILOSEVIC, N. et al. (2011). The effect of enzymes on the economics of
poultry meat and egg production. In: Macedonian Journal of Animal Science, vol. 1(1), pp. 113-117. ISSN
1857-6907.
16. PETTERSON, D, ÅMAN, P. (1989). Enzyme supplementation of a poultry diet containing rye and wheat. In:
British journal of nutrition, vol. 62, pp. 139-149. DOI 10.1079/bjn19890014
17. RAHMAN, M.S., MUSTARI, A., SALAUDDIN, M., RAHMAN, M.M. (2013). Effects of probiotics and
enzymes on growth performance and haematobiochemical parameters in broilers. In: J. of the Bangladesh
Agricultural University, vol. 11(1), pp. 111-118. DOI 10.3329/jbau.v11i1.18221
18. ROMERO, L.F., PLUMSTEAD, P.W. (2013). Bio-efficacy of feed proteases in poultry and their interaction
with other feed enzymes. In: 24th Australian Poultry Sci. Symp., pp. 23-30. ISSN 1034-6260.
Ştiinţa agricolă, nr. 2 (2019) 141
Eugeniu VOINIŢCHI. Efectul enzimelor furajere asupra performanţelor de creştere şi a indicilor sangvini la puii de carne (135-141)
19. SALEH, A.A., EL-FAR, A.H., ABDEL-LATIF, M.A. et al. (2018). Exogenous dietary enzyme formulations
improve growth performance of broiler chickens fed a low-energy diet targeting the intestinal nutrient transporter
genes. In: PLoS One, vol. 13(5). DOI 10.1371/journal.pone.019808.
20. SALEH, A.A., KIRRELLA, A.A., ABDO, S.E. et al. (2019). Efects of Dietary Xylanase and Arabinofuranosidase
Combination on the Growth Performance, Lipid Peroxidation, Blood Constituents, and Immune Response
of Broilers Fed Low-Energy Diets. In: Animals (Basel), vol. 9(7). DOI 10.3390/ani9070467.
21. SOHAIL, S.S., BRYANT, M.M., ROLAND, D.A., APAJALAHTI, J. (2003). Influence of Avizyme 1500 on
Performance of Commercial Leghorns. In: J. of Applied Poultry Research, vol. 12, pp. 284-290. DOI 10.1093/
japr/12.3.284
22. STEFANELLO, C., VIEIRA, S.L., SANTIAGO, G.O. et al. (2015). Starch digestibility, energy utilization,
and growth performance of broilers fed corn-soybean basal diets supplemented with enzymes. In: Poultry Science,
vol. 94(10), pp. 2472-2479. DOI 10.3382/ps/pev244
23. TANG, D., HAO, S., LIU, G. et al. (2014). Effects of Maize Source and Complex Enzymes on Performance
and Nutrient Utilization of Broilers. In: Asian-Australasian J. of Animal Sciences, vol. 27(12), pp. 1755-1762.
DOI 10.5713/ajas.2014.14255
24. VIEIRA, S.L., ANGEL, C.R., MIRANDA, D.J.A. et al. 2013). Effects of a monocomponent protease on performance
and protein utilization in 1- to 26-day-of-age turkey poults. In: J. of Applied Poultry Research, vol.
22(4), pp. 680-688. DOI 10.3382/japr.2012-00558.
25. VOINIŢCHI, E., ŢOLEA, S., BALANESCU, S. (2014). Ghid privind implementarea procedurilor HACCP şi
utilizarea aditivilor furajeri la întreprinderele avicole. Chişinău. 167 p. ISBN 978-9975-4224-6-8
26. WALK, C.L., COWIESON, A.J., REMUS, J.C., NOVAK, C.L., McELROY, A.P. (2011). Effects of dietary
enzymes on performance and intestinal goblet cell number of broilers exposed to a live coccidia oocyst vaccine.
In: Poultry Science, vol. 90(1), pp. 91-98. DOI 10.3382/ps.2010-00760.
27. YEGANI, M., KORVER, D.R. (2013). Effects of corn source and exogenous enzymes on growth performance
and nutrient digestibility in broiler chickens. In: Poultry Science, vol. 92, pp. 1208-1220. DOI 10.3382/
ps.2012-02390.
28. ПОДОБЕД, Л.И., ОКОЛЕЛОВА, Т.М. (2010). Диетопрофилактика кормовых нарушений в интенсивном
птицеводстве, часть 2. Куры-несушки, водоплавающая птица, индейки). Одесса: Печатный дом. 340с.
INFORMAȚII DESPRE AUTOR
VOINIŢCHI Eugeniu https://orcid.org/0000-0003-2167-5616
asistent universitar, catedra Clinici I, Facultatea Medicină Veterinară, Universitatea Agrară de Stat
din Moldova
E-mail: voinitchi@gmail.com

Received: 02.10.2019
Accepted: 29.11.2019