Inscriete la noutatile noastre
Livrăm gratuit în raza municipiului Chișinău comenzile ce depășesc valoarea de 500 lei.
23 Nov 2020
Hipotrepsia la animale
Hipotrepsia este un sindrom intalnit la tineretul animal, caracterizat prin subdezvoltare staturala si ponderala, hiporeactivitate de adaptare si de nutritie progresiva. Se intalneste la toate speciile de animale fiind mai frecventa la purcei, pui, vitei si miei. Hipotrepsia este o tulburare polifactoriala provocata de interventia factorilor de solicitare dar si de cauze nutritionale, biotice, endocrine etc, cu implicatii metabolice complexe de metabolism.
La purcei intervin factori cauzali fie in cursul dezvoltarii prenatale, fie in cursul dezvoltarii postnatale. In perioada vietii intrauterine intervin factori nocivi care actioneaza asupra scroafelor: subalimentatia, ratiile dezechilibrate, nutreturile toxice sau mucegaite, carentele fosfocalcice, in zinc, mangan, vitaminele A, D, E, biotina etc. Scroafele gestante cu peste 7 purcei dau uneori nastere la cativa purcei subponderali, cu o greutate sub 800 g, care sunt, prin urmare, hipotrepsici din prima zi. Postnatal, factorii cauzali pot actiona asupra purceilor sugari sau asupra purceilor intarcati. Dintre factorii implicati amintim in primul rand hipogalaxia sau agalaxia scroafelor, hipoglicemia, anemia feripriva, gastroenteropatiile neonatale si de intarcare. Daca hipotepsia se inregistreaza la mai multi purcei de la o fatare este semn ca ea are la origini o alimentatie necorespunzatoare a scroafelor si in consecinta o productie redusa de colostru sau de lapte. In general hipotrepsia purceilor din prima sau a doua saptamana de viata corespunde subnutritiei primare sau carentelor nutritionale ale scroafelor gestante. In unitatile in care alimentatia este bine controlata si asigurata, ratiile fiind suplimentate din multiple puncte de vedere si in acelasi timp administrandu-se scroafelor in ultima perioada de gestatie, pe cale parenterala vitamine si seleniu de sodiu, purceii se nasc si se dezvolta omogen daca nu intervin deficiente de microclimat sau daca purceii nu au trecut prin diaree. Purcei care sunt salvati dupa enteropatii raman permanent hipotrepsici si descoperiti din punct de vedere imunologic si subdezvoltati.
La pui intervin factori anteeclozionali reprezentati de alimentatia necorespunzatoare a pasarilor de reproductie, mai ales carenta in aminoacizi, vitamine si oligominerale. Posteclozional actioneaza microclimatul necorespunzator (temperaturi prea crescute, sau prea scazute, excesul de amoniac, umiditate etc), deficientele nutritionale si supraaglomeratia. Enteropatiile nutritionale apoi coccidioza si infectia cu ascaridia galli, micoplasmoza, candidoza, etc pot duce la instalarea hipotrepsiei la tineretul aviar.
La vitei, prenatal intervin deficiente de alimentatie a mamei, mai ales hranirea cu nutreturi mucegaite, nutreturi insilozate necorespunzator, grosiere de slaba calitate, cu deficit proteic mineral si vitaminic. Viteii se nasc cu un adevarat nanism congenital, de multe ori armonic. Din aceasta stare, foarte greu demareaza cresterea in greutate si inaltime. Postnatal, intervine alimentatia precoce cu lapte smantanit sau cu substituienti ai laptelui necorespunzatori, conditii improprii de zooigiena, afectiuni digestive cronice, ratii deficitare in proteina (mai ales iarna). Pe langa faptul ca vitelul nu poate sa-si acopere nevoile cresterii, el pierde prin diaree substantele macro si microenergetice, pe care nu le mai poate recupera intr-un timp scurt.
La miei, hipotrepsia este de foarte multe ori consecinta dezvoltarii subponderale la nastere, dependenta de gestatia dubla, alimentatia insuficienta a mamelor sub raport cantitativ si calitativ, nutreturi alterate, mucegaite, fan de proasta calitate. Dupa fatare, intervine hipogalaxia oilor, enteropatiile sau bronhopneumopatiile tineretului ovin, enemia, miodistrofia, parazitozele gastrointestinale sau pulmonale. In ingrasatoriile de tineret ovin intervin deficiente de tehnologie: front de furajare insuficient, goluri de furajare, schimbari de ratii sau de sortimente, carenta in apa, etc.
Putem spune ca hipotrepsia este o boala de adaptare, in care factorii etiologici declanseaza din partea organismului reactii de adaptare functionala, metabolica si morfologica, care necesita si un consum energetic crescut. Solicitarea prelungita duce adesea la imposibilitatea compensarii si la disfunctii metabolice si trofice, hiporeactivitate adaptativa fata de solicitari mici, deci la aparita bolii de adaptare. Se constata ca animalele prezinta o dezvoltare subponderala, cu o stare de nutritie slaba, musculatura este redusa, flasca, iar grasimile de depozitare lipsesc. Sunt reduse in volum ficatul, rinichii, tubul digestiv, organele genitale, cordul etc. La purceii in forma congenitala, greutatea la nastere este de 500-800 g (normal 1000-1200 g), dimensiunile corporale mult reduse, manifesta somnolenta si frecvente semne clince de anemie feriptiva.
La pui se observa talie mica, paliditatea pielii, crestei si a barbitei, nanism proportionat sau disarmonic (ciocul si capul mare, picioarele lungi) greutate corporala redusa, penaj subdezvoltat, musculatura redusa in volum. La vitei in forma congenitala se constata o dezvoltare substatutara si subponderala, apetit diminuat, lipsa de vioiciune, instalarea dispepsiei cu diaree si deshidratare. La miei in forma congenitiva se constata dezvoltare subponderala, moleseala, decubit prelungit, tremuraturi musculare, mers rigid si semne de deshidratare, cei ce sunt ajutati la supt se pot recupera, dar prezinta un ritm de crestere si dezvoltare mai incetinit.
Aceasta boala are de obicei o evolutie subacuta sau cronica. Adesea hipotrepsicii ajung mai devreme sau mai tarziu la moarte sau sacrificare de necesitate datorita bolilor intercurente. Datorita valorificarii deficitare a furajelor si ritmului de dezvoltare incetinit animalele cu hipotrepsie avansata trebuie eliminate din efectiv. Ca tratament putem preciza in primul rand indepartarea cauzelor si asigurarea unei alimentatii echilibrate mai ales in proteine, vitamine si minerale precum si un microclimat corespunzator.
Medic veterinar
Dr.Galatanu Diana Monica
Sursă : www.gazetadeagricultura.info
ATENȚIE !!!
Aceste informații sunt minuțios selecționate și scrise de medici veterinari , dar nu înlocuiesc consultația sau examinarea medicală. Pentru o diagnoză exactă rugăm sa consultați un medic veterinar în persoană sau o clinică specializată .Pentru noi este foarte important ca dumneavoastră sa dețineți informații corecte și coerente, prezentate în modul cel mai simplu si pe înțeles, pentru a vă crea o idee generală în raport cu problemele cu care vă confruntați. Aici veți găsi răspunsuri ce reflectă practicile generale cu caracter de îndrumare, dar nu de diagnoză exactă !
Mar
21
Ouăle cu coajă subțire sau fragilă sunt o problemă frecventă atât în gospodăriile mici, cât și în fermele avicole. Pe lângă faptul că sunt greu de manipulat și se sparg ușor, aceste ouă pot indica dezechilibre nutriționale sau probleme de sănătate la păsări. Înțelegerea cauzelor este esențială pentru a interveni eficient și a restabili calitatea producției.
Mar
12
Creșterea puilor de găină începe cu pregătirea corectă a adăpostului. Primele săptămâni de viață sunt critice pentru dezvoltarea sistemului imunitar, digestiv și osos al puilor, iar condițiile din coteț pot influența direct rata de supraviețuire și performanțele de creștere. Din punct de vedere veterinar, un coteț pregătit corespunzător trebuie să asigure temperatură optimă, igienă, ventilație, lumină și protecție împotriva bolilor.
Mar
02
Hipoglicemia neonatală reprezintă o cauză frecventă, dar adesea insuficient recunoscută, de slăbiciune, decubit și mortalitate în primele zile de viață ale vițeilor. Deși este asociată frecvent cu aportul colostral insuficient, mecanismele implicate sunt mai complexe și includ factori metabolici, infecțioși și de management. În contextul creșterii intensive și al presiunii pentru performanță productivă, recunoașterea precoce și intervenția rapidă pot face diferența între recuperare și pierdere economică.
Jul
09
Canicula nu afectează doar oamenii, ci și animalele de companie, care sunt chiar mai sensibile la căldură decât ne imaginăm. Câinii, pisicile, iepurii, păsările exotice și rozătoarele resimt disconfortul termic intens și pot suferi de insolație, deshidratare sau șoc termic – afecțiuni cu potențial letal dacă nu sunt tratate la timp. Spre deosebire de oameni, multe animale nu transpiră eficient. De exemplu, câinii elimină excesul de căldură în special prin gâfâit și pernițele plantare, iar pisicile folosesc linsul pentru răcorire. Aceste mecanisme sunt limitate și ineficiente în condiții extreme.
Inscriete la noutatile noastre