Livrăm gratuit în raza municipiului Chișinău comenzile ce depășesc valoarea de 500 lei.

Telefon

022011082

Ore de lucru

09:00 - 18:00

Telefon

022011082

0

Articole

ToateAlbine BovineCabalineCaprineCâiniIepuriOvinePisiciPorcinePăsări domesticeRozătoarePeștiPăsări și animale decorative

Neurotoxicitatea este efectul direct sau indirect al substanţelor chimice care perturbă sistemul nervos al oamenilor sau animalelor. Substanţele neurotoxice acţionează prin modificarea capacităţii sistemului nervos central (SNC) de a genera şi/sau transmite excitaţia către sistemul nervos periferic prin afectarea capacităţii de funcţionare normală a propriilor componente structurale fundamentale (neuroni, nervi, celule gliale şi sinapse) şi de sinteză a neurotransmiţătorilor. Cele mai importante coordonate de diagnostic în intoxicaţii sunt reprezentate de debutul brusc al semnelor clinice, compatibilitatea acestora şi, în special, sursa de expunere sau accesul la toxice/toxine. 

În ultimii ani există un interes tot mai crescut privitor la explorarea îndeaproape a microbiomului gastrointestinal al pacienţilor canini şi felini. Microbiomul este alcătuit din peste 500 de specii de bacterii, virusuri, miceţi şi archea. Acest articol are scopul de revizui şi prezenta cercetări recente şi descoperiri privind microbiomul digestiv şi rolurile sale într-o serie de funcţii ale organismului precum: homeostazia metabolismului, protecţia împotriva patogenilor, educarea răspunsului imunitar, sinteza şi/sau facilitarea sintezei unor nutrienţi-cheie pentru sănătate, menţinerea sănătăţii psihice, obezitatea, afecţiunile dermatologice, cardiologie, nefrologie.

La purceii sugari, în primele zile de viaţă, neoglucogeneza şi lactoza reprezintă singurele surse de carbohidraţi, ceea ce predispune la hipoglicemie, în corelaţie cu un aport necorespunzător/insuficient de colostru/lapte, fiind responsabile de apariţia acestui status patologic. Diagnosticul precoce şi un tratament susţinut pot permite o recuperare favorabilă şi rapidă a pacienţilor afectaţi.

Rahitismul este o osteopatie chimiodistrofică, hiperplazică a animalelor tinere, determinată de tulburarea metabolismului fosfocalcic, caracterizată prin lipsa de mineralizare şi deformarea oaselor, cu persistenţa cartilajului de conjugare şi îngroşarea epifizelor.

Biosecuritatea este asigurată într-o fermă de îngrăşare de porci prin implementarea unui set de măsuri organizatorice şi tehnice în vederea prevenirii introducerii, persistenţei şi răspândirii agenţilor patogeni, precum şi în scopul protejării sănătăţii animale şi publice. Această lucrare descrie principalele obiective ale biosecurităţii într-o fermă de îngrăşare a porcilor, pentru prevenirea riscului de introducere şi răspândire a pestei porcine africane.

În practica medicală veterinară şi în creşterea semiintensivă/intensivă a animalelor de fermă, preocuparea pentru bunăstarea acestora este esenţială pentru succesul comercial şi sustenabilitatea tuturor sistemelor de producţie.
Este larg acceptată şi recunoscută importanţa interrelaţiilor multiple şi complicate dintre sănătatea fizică şi performanţa productivă şi reproductivă la animale şi modul în care stresul în diferitele sale forme le poate afecta negativ.
Cele zece consecinţe dominante identificate ca fiind relevante pentru bunăstarea suinelor în timpul transportului sunt descrise şi prezentate în acest articol.

Fotosensibilizarea, cunoscută şi sub denumirea de fotodermatită, este o reacţie anormală a pielii când este expusă la lumină şi este cauzată de acumularea de substanţe fotosensibilizante în piele, rezultând o dermatită severă a pielii neprotejate de pigment.
Există trei tipuri de fotosensibilizare: (a) primară, în care substanţele chimice fotodinamice sau toxinele plantelor ajung la piele prin circulaţie, (b) porfiria congenitală, în care există un defect metabolic, congenital în metabolismul porfirinei şi (c) secundar (hepatogen), care apare când capacitatea ficatului de a excreta derivată din catabolismul clorofilei alimentare este afectată. Considerăm că patologiile hepatice sunt cele mai importante la animalele din România.

Virusul pestei porcine clasice aparține genului Pestivirus din familia Flavivirdae, este un virus ARN monocatenar, de dimen- siuni mici (40-60nm), formă sferică și prezintă capsidă. Posibilitatea de recombinare între tulpinile sale este foarte mare. Epidemiologie Este o boală infecțioasă foarte contagioasă, cu importanță la nivel mondial. Populațiile de porci din SUA, Australia, Nou Zeelandă și din majoritatea țărilor UE sunt declarate indemne. PPC a rămas endemică în Africa și Asia. Calea principală de transmitere este cea

Primele medicamentele antiinflamatorii nesteroidice (Non Steroidic Ant Inflamatory Drugs) care au fost descoperite ca având un efect sigur și puternic au fost glucocorticoizii. Acțiunea acestor substanțe include diminuarea elementelor fibroblastice și celulare vasculare ale proceselor inflamatorii, prin:- reducerea concentrației mediatorilor inflamației,- prin supresarea eliberării de enzime lizozomale,- prin contracararea vasodilatației și - prin reducerea tendinței celulelor de a migra la locul leziuniiț În acest fel, faza acută a inflamației este atenuată și nu se instituie faza cronică.

Primele medicamentele antiinflamatorii nesteroidice (Non Steroidic Ant Inflamatory Drugs) care au fost descoperite ca având un efect sigur și puternic au fost glucocorticoizii. Acțiunea acestor substanțe include diminuarea elementelor fibroblastice și celulare vasculare ale proceselor inflamatorii, prin:- reducerea concentrației mediatorilor inflamației,- prin supresarea eliberării de enzime lizozomale,- prin contracararea vasodilatației și - prin reducerea tendinței celulelor de a migra la locul leziuniiț În acest fel, faza acută a inflamației este atenuată și nu se instituie faza cronică.

NEWSLETTER

Inscriete la noutatile noastre

<