Măsuri de biosecuritate pentru prevenirea pestei porcine africane în fermele de îngrăşare suine

 Biosecurity measures to prevent African swine fever in pig fattening farms

Adrian Balaban, Georgeta Ştefan

First published: 21 noiembrie 2023

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/PV.42.4.2023.8838

Abstract

Biosecurity is ensured in a pig fattening farm by implementing a set of organizational and technical measures in order to prevent the introduction, persistence and spread of pathogens, as well as in order to protect animal and public health. This paper describes the main objectives of biosecurity in a pig fattening farm to prevent the risk of introducing and spreading of African swine fever.
 

Keywords

biosecurity, pig fattening farm, African swine fever (ASF)

Rezumat

Biosecuritatea este asigurată într-o fermă de îngrăşare de porci prin implementarea unui set de măsuri organizatorice şi tehnice în vederea prevenirii introducerii, persistenţei şi răspândirii agenţilor patogeni, precum şi în scopul protejării sănătăţii animale şi publice. Această lucrare descrie principalele obiective ale biosecurităţii într-o fermă de îngrăşare a porcilor, pentru prevenirea riscului de introducere şi răspândire a pestei porcine africane.
 

Cuvinte cheie

biosecuritate fermă de îngrăşare a porcilor pestă porcină africană (PPA)

Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (OIE) defineşte biosecuritatea ca fiind „un set de măsuri de management şi măsuri fizice menite să reducă riscul introducerii, apariţiei şi răspândirii bolilor la animale, al infecţiilor sau infestărilor către, de la şi în cadrul unei populaţii de animale”.

Biosecuritatea este definită ca fiind managementul riscului ca o boală sau agent patogen să fie introdus într-un efectiv de animale, să producă afectarea sănătăţii animalelor, dar şi pierderi economice, şi să fie răspândit, afectând alte populaţii de animale susceptibile. Biosecuritatea este esenţială atunci când vorbim de sănătate, în cazul acesta sănătatea efectivelor de porcine la îngrăşat reprezentând prima linie de apărare, în special în ceea ce priveşte bolile infecţioase ale porcului. Acesta este un concept ce presupune implicarea tuturor părţilor interesate în acest sector, responsabilizarea lor pentru a pune în practică măsurile preventive ce se impun, deoarece reprezintă modalitatea de bază pentru menţinerea statusului de sănătate al animalelor, a productivităţii şi, implicit, a rentabilităţii economice, fiind o cale de a reduce costurile ce se impun în situaţia în care evoluează un focar de boală. Biosecuritatea este asigurată într-o fermă de îngrăşare de porci prin implementarea unui set de măsuri organizatorice şi tehnice în vederea prevenirii introducerii, persistenţei şi răspândirii agenţilor patogeni, precum şi în scopul protejării sănătăţii animale şi publice.

Obiectivele-cheie ale planului de biosecuritate implementat în cadrul unei ferme de îngrăşare porcine sunt acelea de a preveni pătrunderea agenţilor patogeni (biosecuritatea externă), de a reduce riscul de pătrundere sau răspândire a agenţilor patogeni în efectivul de animale sau alte secţiuni ale fermei (biosecuritate internă) şi de a preveni pătrunderea sau difuzarea agenţilor patogeni existenţi în fermă către alte ferme sau alte animale neinfectate din speciile susceptibile.

La momentul actual, în condiţiile evoluţiei îngrijorătoare a focarelor de pestă porcină africană (PPA), planul de biosecuritate are drept ţintă primordială infecţia produsă de Asfivirus, dar nu exclusiv. Pesta porcină africană reprezintă, la acest moment, o ameninţare majoră pentru sectorul de creştere a porcului, inclusiv pentru întreg lanţul de procesare şi comercializare a cărnii de porc şi a produselor pe bază de carne, având în vedere că produce pierderi masive din cauza morbidităţii şi mortalităţii ridicate (95-100%) în efectivele de porci afectate. Aceste aspecte şi necesitatea aplicării unor măsuri de control ce presupun costuri ridicate fac ca această boală să aibă un impact major pentru economia ţărilor în care segmentul de creştere a suinelor este bine reprezentat.

Pesta porcină africană (boala lui Montgomery) este o boală virală contagioasă, hemoragică, ce afectează suinele domestice şi sălbatice (unica specie susceptibilă), cu evoluţie severă, cauzată de un virus ADN dublu catenar, unicul membru în familia Asfarviridae, genul Asfivirus. Acest virus nu se transmite la om, suinele fiind sigurele susceptibile la infecţie. Este un virus ce prezintă o mare diversitate genetică, fiind identificate 24 de genotipuri cu virulenţă diferită, notate I-XXIV. Dintre acestea, genotipurile I şi II sunt asociate cu focarele de pestă porcină africană. Genotipul I a fost identificat pe continentul african (vestul Africii) în 1957, ulterior în Peninsula Iberică, ca apoi să fie prezent şi în alte ţări, la sfârşitul secolului trecut. Genotipul II a început să fie identificat în Africa de Est în 2007, dar şi în regiunea Caucazului, de unde va difuza în Europa de Est şi de aici în zona centrală a continentului european, inclusiv România, în 2017. Ulterior, genotipul II a fost izolat în focarele din Asia (China şi Vietman) în 2018, ca trei ani mai târziu să fie prezent pe continentul american, în Haiti şi Republica Dominicană. Genotipul I este prezent în insula Sardinia.

Virusul pestei porcine africane este singurul arbovirus ADN cunoscut, transmisibil prin intermediul căpuşelor (genul Ornithodoros), ce au rol de vector şi care pot păstra virusul perioade lungi de timp. Prezenţa acestor căpuşe a fost identificată doar pe continentul african. Eliminarea acestora de către suinele infectate, prin diferite secreţii şi excreţii, contribuie din plin şi face posibilă transmiterea facilă a agentului patogen. Sângele (inclusiv secreţiile sangvinolente) are cea mai mare încărcătură virală. Fiind un virus rezistent, pentru perioade lungi, în diferite produse (carne şi produse pe bază de carne netratate termic la minimum 80 de grade C), suporturi inerte, în diferite condiţii de mediu, difuzarea şi transmiterea la alte suine sunt posibile pe diverse căi.

Transmiterea virusului se face atât prin contact direct, ca urmare a contactului cu animalul infectat, cu diferite materiale biologice provenite de la animale infectate, şi/sau indirect, prin consum de resturi menajere, prin contact cu diferite suprafeţe sau obiecte contaminate (echipament de protecţie, aşternut, diferite suprafeţe şi obiecte din hală, mijloace de transport, furaje etc.).

Distribuţia geografică a infecţiei este importantă, actualmente fiind răspândită în multe din regiunile lumii, cu o distribuţie constantă din 2007, când a fost identificată în Europa de Est şi în regiunea Caucazului. Ulterior, s-a extins în 2014 în ţările Uniunii Europene, în 2018 în Asia, în 2019-2020 în Oceania şi în 2022 pe continentul american. În iulie 2017 a fost identificat primul focar de PPA în România, numărul acestora crescând constant, fiind afectate atât exploataţiile profesionale, cât şi gospodăriile populaţiei.

În contextul epidemiologic al evoluţiei focarelor de pestă porcină africană la nivel internaţional şi la nivel naţional, stabilirea unui plan de măsuri pentru prevenirea introducerii virusului PPA în fermele de îngrăşare suine este esenţială, cu atât mai mult cu cât nu sunt aplicabile măsuri de profilaxie specifică. Referitor la imunoprofilaxie, la acest moment nu este disponibil un vaccin eficient. Din acest considerent, biosecuritatea reprezintă singura metodă de protecţie împotriva acestei infecţii devastatoare în rândul populaţiei de suine, obiectivul fiind acela de a preveni, prin toate mijloacele, introducerea virusului în fermă.

Conduita de bază pentru prevenirea PPA şi reducerea riscului de introducere a virusului PPA constă în aplicarea unui plan adecvat de biosecuritate al fermei. Identificarea potenţialelor surse de infecţie şi evaluarea riscului sunt etape preliminare în vederea identificării măsurilor de prevenire şi control ce se impun, având în vedere particularităţile agentului patogen şi potenţialele surse de infecţie. Măsurile de biosecuritate externă au un rol extrem de important cu privire la introducerea şi răspândirea pestei porcine africane în efectivul de suine domestice.

Evaluarea nivelului de cunoaştere al personalului operator din fermă şi identificarea necesităţilor de instruire în acest sens sunt prioritare, fiind necesară responsabilizarea şi conştientizarea acestora cu privire la importanţa aplicării regulilor şi impactul pe care îl poate avea izbucnirea unui focar de PPA în fermă. Managerul de biosecuritate al fermei este responsabil cu organizarea, instruirea şi responsabilizarea personalului. De asemenea, este responsabil cu elaborarea măsurilor de biosecuritate şi implementarea lor.

Planul de biosecuritate elaborat de către managerul de biosecuritate al fermei este comunicat şi aprobat de către autoritatea sanitar-veterinară locală. Procedurile cuprinse în acest plan sunt obligatorii pentru întreg personalul operator din fermă, dar şi pentru terţi, înţelegând vizitatori, autorităţi şi furnizori.

Măsurile de biosecuritate aplicate în ferma de îngrăşare de porci au în vedere următoarele:

1. Asigurarea perimetrului fermei (gard perimetral, pază, acces controlat)

2. Dotările adecvate pentru adăpostirea, hrănirea şi adăparea animalelor

3. Asigurarea filtrului dublu (filtrul uscat şi filtrul sanitar)

4. Controlul aprovizionării cu furaje

5. Transportul în siguranţă al animalelor vii către şi dinspre fermă

6. Utilizarea principiilor tehnologice „all-in/all-out”.

Setul de măsuri ce sunt incluse în planul de biosecuritate are la bază trei elemente: izolare, sanitaţie şi controlul mişcărilor de animale.

Procedurile de biosecuritate aferente personalului din fermă includ măsuri cu privire la:

• verificarea şi instruirea personalului nou angajat privind regulile de biosecuritate în fermă;
• accesul personalului în filtrul uscat, la intrarea în fermă;
• accesul personalului în filtrul sanitar-veterinar, la intrarea în fermă;
• accesul personalului în zona de producţie;
•  servitul mesei de către personal.

Procedurile de biosecuritate aferente accesului persoanelor terţe (autorităţi, furnizori, vizitatori) în fermă includ măsuri cu privire la:

• accesul persoanelor terţe în filtrul uscat la intrarea în fermă;
• accesul persoanelor terţe în filtrul sanitar-veterinar la intrarea în fermă;
• accesul persoanelor terţe în zona de producţie.

Procedurile de biosecuritate aferente dezinfecţiei (lumina UV şi nebulizarea) la introducerea în fermă a diferitelor substanţe, produse şi alte consumabile necesare în activitatea curentă includ măsuri cu privire la:

• introducerea în fermă a produselor de uz personal;
• introducerea în fermă a produselor de curăţenie şi papetărie;
• introducerea în fermă a produselor medicamentoase şi a dezinfectanţilor;
• introducerea în fermă a actelor;
• introducerea în fermă a apei şi cafelei;
• introducerea în fermă a prânzului pentru angajaţi (catering fermă);
• introducerea în fermă a echipamentelor de lucru;
• introducerea în fermă a sacilor de mistral, adabline şi rumeguş;
• introducerea în fermă a sculelor şi a instrumentelor de lucru.

Procedurile de biosecuritate aferente aprovizionării/livrării prin intermediul maşinilor/camioanelor care intră pe teritoriul fermei pentru diverse activităţi includ măsuri cu privire la:

• dezinfecţia maşinilor care intră în fermă;
• dezinfecţia maşinilor care livrează furajul însăcuit;
• recepţia suinelor;
• livrarea suinelor;
• recepţia furajului;
• menţinerea în stare de funcţionare a dezinfectatorului rutier;
• prepararea soluţiilor pentru dezinfecţie (vara);
• prepararea soluţiilor pentru dezinfecţie (iarna).

Procedura privind inspecţia zilnică a efectivului din fermă privind starea de sănătate include măsuri cu privire la:

• evaluarea zilnică a fiecărui compartiment, prin inspecţie;
• evaluarea consumului de furaj;
• evaluarea procentajului de mortalitate zilnic.

Procedurile de biosecuritate cu privire la managementul cadavrelor din fermă includ măsuri cu privire la:

• modul de recoltare a cadavrelor, evacuare şi transportul lor în zona dedicată (sala de necropsie);
• încărcarea în mijlocul de transport dedicat pentru transportul cadavrelor;
• dezinfecţia sălii de necropsie.

Procedura privind carantina în fermă

Procedurile de biosecuritate privind igienizarea, DDD în cadrul fermei, includ măsuri cu privire la:

• dezinfecţia filtrului uscat şi a aleilor pietonale;
• prepararea soluţiilor de dezinfecţie din dezinfectoarele pietonale;
• dezinsecţia din curtea fermei;
• dezinsecţie în spaţiile de producţie şi depozitare;
• igienizarea facilităţilor;
• întreţinerea filtrelor sanitare;
• curăţenia camerei de dezinfecţie;
• spălarea hainelor din zona gri;
• spălarea hainelor din zona curată;
• DDD în spaţiile de producţie şi depozitare.

Procedurile de biosecuritate privind controlul calităţii apelor şi al furajelor includ măsuri cu privire la:

• controlul calităţii şi salubrităţii furajelor;
• controlul potabilităţii apei.

Măsurile de biosecuritate incluse în toate aceste proceduri trebuie să fie parte a rutinei zilnice a fermei, pentru a fi eficiente, obiectivul major fiind acela de a preveni introducerea virusului pestei porcine africane. Este important a fi evaluată periodic funcţionarea acestora, prin audit intern.

În contextul epidemiologic actual al evoluţiei focarelor de pestă porcină africană, biosecuritatea este esenţială, fiind practic singura modalitate de prevenţie aplicabilă. Biosecuritatea nu este o necesitate doar pentru exploataţiile comerciale, ci trebuie să fie şi pentru exploataţiile noncomerciale (gospodăriile populaţiei) pentru a reduce riscul răspândirii virusului PPA. De asemenea, biosecuritatea nu trebuie să se rezume doar la faptul că avem proceduri, că sunt scrise undeva, ci trebuie să fie parte a conduitei tuturor celor implicaţi în activitatea de creştere a suinelor.


 

Conflict de interese: niciunul declarat  
Suport financiar: niciunul declarat
Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.


Bibliografie

Dixon LK, Sun H, Roberts H. African Swine Fever. Antivir Res. 2019;165:34–41. doi:10.1016/j.antiviral.2019.02.018. 

Samaneh A. African Swine Fever: proper biosecurity practices for all. https://www.pigprogress.net/health-nutrition/health/asf-proper-biosecurity-practices-for-all/. 

Dewulf J, van Immerseel F. Biosecurity in Animal Production and Veterinary Medicine, from principle to practice. CABI, UK, 2019.