PROBLEME ŞI NECESITĂŢI ÎN DIVERSIFICAREA ŞI CONSERVAREA RESURSELOR GENETICE DE SUINE

I. ROTARU
Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Abstract. In this paper are presented the results of studying pigs’ productive qualities obtained by
an out crossing. It has been established that the level of obtained production is in correlation with the
genetic potential of the pigs. The use of Landrace breed has contributed to the improvement of the
reproductive qualities of Eston bacon breed as well as to the acceleration of growing capacity at the
young pigs in the period of suckling.
Key words: Breed, Crossing, Daily average live weight gain, Multiparous.

INTRODUCERE

Diversificarea genetica existentă se micşorează foarte repede atunci, cînd un număr redus de rase sa
evidenţiat şi corespunde indicilor economici şi calitativi. În aceste condiţii menţinerea unor populaţii de
porcine bine adaptate şi consolidate ar servi ca rezervă de gene pentru obţinerea unui porc mai rezistent
faţă de rasele perfecţionate şi mai bun pentru creştere în condiţii mai puţin favorabile (I. Dinu et al.,
2002). Populaţiile din această categorie prezintă animale cu indici de producţie scăzuţi, fapt ce a determinat
reducerea numerică a acestora. Evident că este necesară acordarea compensaţiilor de stat crescătorilor,
care întreţin acest stoc genetic, foarte util pentru producerea hibrizilor în unităţile de producţie. Dr. Cristian
Legault, genetician din Franţa, afirmă că ar fi potrivit să se introducă mai multe rase naturale în cadrul
programelor pentru ameliorarea porcinelor. Cu alte cuvinte este evidentă protejarea şi conservarea
populaţiilor de suine, unde sunt necesare lucrări de păstrare a patrimoniului genetic (A. Cuc, I. Roşu et
al., 2006). În cazul animalelor cu anumite însuşiri productive reduse, cum ar fi efectivul de suine de rasa
Estonă de bacon, este benefică recurgerea la o infuzie de sînge, utilizînd în acest scop o rasă amelioratoare.

MATERIAL ŞI METODĂ

Studiul s-a efectuat pe un efectiv de scroafe în SDE „Criuleni” după următoarea schemă (tab.1).
Scopul a constituit aprecierea calităţilor reproductive ale femelelor de rasă Estonă de bacon şi a
tineretului suin, obţinut prin încrucişarea de infuzie a acestora cu vieri Landrace.

entru aprecierea calităţilor reproductive ale suinelor s-au format două loturi de scroafe de rasă
Estonă de bacon în număr de 14 şi 10 capete corespunzător. Pentru monta lotului trei de scroafe s-au
folosit vierii din rasa Landrace. Primul lot în număr de 42 capete (martor) s-a format din scroafele
folosite la reproducţie anterior. Capacitatea de reproducţie a scroafelor a fost apreciată studiind
prolificitatea, masa lotului de purcei la naştere, masa unui purcel la 21 zile şi sporul mediu zilnic în
perioada de alăptare. Prolificitatea s-a determinat prin calcularea numărului de purcei vii la naştere, iar
masa lotului de purcei la naştere prin cântărirea purceilor din lotul unei scroafe. Masa unui purcel la 21
zile s-a apreciat prin cântărirea individuală a purceilor, iar sporul mediu zilnic, folosind rezultatele
cântăririi în perioada corespunzătoare.

REZULTATE ŞI DISCUŢII
Programul de ameliorare a porcinelor trebuie să vizeze coordonarea la nivel naţional a managementului
resurselor genetice (V. Cabanov, 2005). Actualmente, important este perfecţionarea potenţialului productiv
al suinelor de diferite rase şi tipuri bine adaptate la condiţiile mediului ambiant. În continuare prezentăm
rezultatele aprecierii dezvoltării calităţilor reproductive a porcinelor de rasă Estonă de bacon, precum şi
date privind energia de creştere a tineretului suin obţinut prin încrucişarea de infuzie cu rasa Landrace.

Din rezultatele prezentate în tabel relevăm, că o prolificitate mai bună s-a înregistrat în lotul III
experimental - 9,14 purcei, iar una mai mică în lotul II – 7,7 purcei. Diferenţa a fost semnificativă şi
egală cu 1,44 purcei, (Bł0,99). Masa lotului de purcei la naştere în lotul III experimental s-a egalat cu
9,84 kg. Diferenţa între loturile III şi II a constituit 0,26 kg, fiind nesemnificativă, iar între loturile I şi III
s-a constatat o diferenţă semnificativă de 4,36 purcei (Bł0,999).

Datele din tabel relevă, că o prolificitate mai bună au manifestat scroafele din lotul III experimental
– 10,4 purcei, iar una mai redusă în lotul II, fapt ce demonstrează că chiar şi la scroafele mai productive,
prolificitatea a fost scăzută şi egală cu 9 purcei, rezultat ce se încadrează în clasa II de bonitare.
Aceasta se explică prin faptul, că animalele sunt adaptate la condiţiile de întreţinere autohtone şi
manifestă o rezistenţă suficientă.
Diferenţele au fost semnificative între loturi după prolificitate (Bł0,95) şi nesemnificative după
masa lotului la naştere.
Datele prezentate relevă, că masa unui purcel la 21 zile în lotul III a fost mai mare cu 0,21 kg,
comparativ cu lotul II. Diferenţa privind sporul mediu zilnic între lotul III şi II a constituit 18g, rezultat

Analizînd rezultatele obţinute putem menţiona, că o prolificitate mai mare egală cu 9,6 purcei s-a
obţinut de la scroafele montate de vierul Svenran 399. Comparativ cu scroafele montate de vierul
Svenran 133, diferenţa a constituit 1,1 purcei (Bł0,95). Rezultate mai bune a fost obţinute şi după masa
lotului de purcei la naştere care a fost de 10,2 kg. Diferenţa privind acest indice între scroafele montate
de acest vier şi cele montate de reproducătorul Figaro 115 a constituit 0,56 kg,dar putem constata
numai o tendinţă de creştere mai rapidă, deoarece diferenţa nu este semnificativă.

CONCLUZII

1. Calităţile reproductive ale suinelor din loturile experimentale diferă şi sunt în corelaţie cu genotipul
animalelor. Utilizarea vierilor de rasa Landrace pentru încrucişarea de infuzie cu rasa Estonă de bacon
a condus la obţinerea unei prolificităţi de 9,14 purcei care este cu 1,44 capete mai mare decît la rasa
ameliorată, unde s-a manifestat o productivitate sub limitele standardului. Diferenţa după masa lotului
de purcei la naştere a constituit 0,26 kg, iar după numărul de descendenţi supravieţuiţi la vîrsta de 21
zile-1,57 purcei (Bł0,99).
2. Sporul mediu zilnic a fost semnificativ mai mare la purceii obţinuţi prin încruşicarea de infuzie.
Valoarea lui s-a egalat cu 145g, diferenţa fiind de 21g (Bł0,999). Masa unui purcel la vîrsta de 21 zile
în acest lot a constituit 4,14 kg, iar diferenţa între loturile III şi II – 0,28 kg (Bł0,95).

BIBLIOGRAFIE

1. Cabanov, V. Teoria scorosti rosta svinej i ispol’zovanie ego v seleccii. Moskva, Izd. MGAVMSB, 2005, p.14-28.
2. Cuc, Aurelia, Roşu, I., Potecea, V. Creşterea porcinelor de la A la Z. AgroTehnica, Bucureşti, 2006, p. 32-39.
3. Dinu, I. et al. Suinicultură – Tratat de creştere a suinelor. Bucureşti, Editura Coral Sahivet, 2002, p. 315-316.

Data prezentării articolului – 12.04.2007