Cresterea puilor de pauni in sistem gospodaresc

Deoarece paunii se cresc in special ca pasari de ornament (desi carnea si ouale sunt comestibile), acestia nu se cresc in sistem intensiv de ordinul miilor de exemplare. Acest sistem este adoptat in mare numai pentru cresterea pasarilor de carne sau oua. Sunt doua sisteme de crestere a paunilor: sistemul de crestere extensiv sau gospodaresc (intretinere in libertate) si sistemul de crestere semiintensiv (intretinere in semilibertate, in adaposturi cu padocuri si scoaterea pe pasuni).

Ne vom acupa de cresterea lor in sistem gospodaresc. Cresterea in sistem extensiv sau gospodaresc se face cu closti sau artificial.

Pregatirea adapostului pentru primirea puilor mici se face cu 2-3 saptamani inainte de eclozionarea sau popularea cu pui proveniti de la alte crescatorii. Pregatirea consta in spalarea si dezinfectarea atat a adapostului cat si a utilajelor folosite. Spalarea se face, preferabil, cu solutie de soda caustica in concentratie de 2-3%, pentru ca asigura atat curatarea, cat si dezinfectia. Se clateste cu jet de apa rece, dupa care se lasa sa se usuce bine 1-2 saptamani si se dezinfecteaza prin varuire, dar pot fi folosite si alte substante de dezinfectare. Dupa ce adapostul este curatat si dezinfectat, se aeriseste bine si se introduce asternutul. Acesta trebuie sa fie curat, uscat sa nu provina din zone in care s-au inregistrat boli contagioase la pasarile domestice din imprejurimi. Pentru o mai buna siguranta, este bine ca dupa introducerea utilajelor si asternutului in adapost, sa se reia dezinfectia. Se aeriseste apoi bine adapostul, se confectioneaza tarcurile, iar inainte cu 24 ore de primirea puilor, se pornesc instalatiile de incalzire, pentru ca pana la venirea lor sa se ajunga la temperatura necesara. Tot cu 24 de ore inainte de populare se vor introduce in adaposturi bidoanele cu apa pentru adaparea puilor. Apa se repartizeaza in adaposturi, iar acestea se pun in tarcuri numai cu 1-2 ore inaintea sosirii puilor, la fel si tavile cu furaje care se aseaza la distante relativ mici, de exemplu, o tava, o dapatoare, de jur-imprejurul sursei de caldura, astfel incat toti puii sa aiba acces la apa si hrana fara sa se inghesuie.

Adapostul trebuie sa fie luminat natural, cu ferestre, si suplimentat cu becuri. In puiernitele mici, cutii de carton sau lemn, in care se cresc cativa zeci de pui, pana la 100 de capete, incalzirea se poate face numai cu becuri.

Cresterea puilor de paun in sistem gospodaresc se face, de obicei, cu closti adoptive -curci sau gaini-(paunitele clocesc mai rar in captivitate) si dureaza 45-60 de zile, pana cand puii devin independenti si clostile ii parasesc. Cresterea cu closti in conditii gospodaresti nu este grea, deoarece closca are grija de pui, ii incalzeste, ii invata sa manance, etc. O gaina closca poate avea grija de 16-28 de pui, iar o curca closca poate avea grija de 26-28 de pui de paun.

Puii de paun sunt mai sensibili la conditiile de mediu decat puii de gaina si au nevoie de o hrana mai bogata in proteine, vitamine si minerale. In primele zece zile puii vor fi tinuti impreuna cu clostile in incaperi incalzite si vor fi hraniti, la discretie, cu malai, oua fierte, branza proaspata de vaci, urzici oparite si racite sau frunze de ceapa verde, tocate foarte fin. Hranirea numai cu malai nu este recomandata, pentru ca nu poate asigura necesarul zilnic de substante nutritive necesare cresterii si dezvoltarii puilor de paun. Se vor administra zilnic la 10-15 pui de paun 2-3 linguri de branza, un ou fiert si o cana de urzici sau frunze de ceapa. Se toaca totul marunt si se amesteca cu malai. Se prepara hrana numai atat cat se administreaza la un tain si se pune in hranitori cate putin si des. Daca se pune o cantitate prea mare de hrana, puii vor calca pe ea, o vor batatori si nu o vor mai consuma. Mai mult decat atat, hrana umeda care sta prea mult timp in hranitori se altereaza si produce puilor intoxicatii alimentare. In primele 3-4 zile closca va fi hranita cu aceeasi mancare ca si puii, pentru ca ea sa-i cheme si sa-i invete sa se hraneasca, iar mai apoi se va inchide intr-o cusca speciala, inchisa complet pe trei laturi si cu peretele din fata din stinghii asezate vertical, la o distanta care sa permita intrarea si iesirea in voie a puilor. Dupa varsta de 10 zile puii incep sa ciuguleasca firisoarele crude de iarba, asadar se pot scoate afara, impreuna cu closca, in voliere mici, din plasa de sarma care sa nu permita iesirea puilor sau patrunderea in interior a pasarilor mari de curte, pasari salbatice, pradatori etc.

Closca va fi scoasa afara in cusca speciala, iar din jur-imprejur se va construi voliera din plasa de sarma. Obisnuirea puilor cu aerul de afara se va face treptat, in prima zi puii se vor tine in aer liber numai 10-15 minute, a doua zi 20 minute, a treia zi 30 de minute, iar dupa ce puii s-au obisnuit cu temperatura de afara se pot tine in tarc, de dimineata pana seara. Vor fi scosi afara dupa ora 10 dimineata, cand iarba este zvantata, iar temperatura aerului de minim 20 de grade. Volierele se pot amplasa pe pasuni mutandu-se din loc in loc, o data la 2-3 zile. Seara puii se reintroduc in adapost. Se va avea in vedere ca puii a aiba in pemanenta apa proaspata si furaje. Dupa varsta de 30 de zile puii sunt considerati destul de mari pentru a fi lasati in libertate impreuna cu closca, iar cutiile pentru closti se desfiinteaza. Puii se scot pe pajisti numai dupa ce s-a ridicat roua iar solul este uscat. Dupa varsta de 3-4 saptamani, puii se introduc in voliere pentru tineret, in care se amplaseaza paturile de dormit. Acestea constau in sipci din lemn, asezate la o distanta de 50 cm intre ele si la inaltimea de 30-40 cm fata de pardoseala. Sipcile se vor ridica pe masura cresterii puilor, pana la 1-1,5 m. Pentru fiecare pasare se va asigura cca 40 cm lungime de stinghie din patul de dormit. Puii raman impreuna cu closca-adoptiva pana la varsta de 60-70 de zile, cand sunt parasiti de aceasta sau pana cand ei devin cat mai independenti, atunci puii trec la categoria tineret. Ei se pot tine in libertate, prin curte, sau in tarcuri, pe pasuni in timpul zilei, iar seara se inchid in adaposturi. De la varsta de 30 de zile, hrana poate fi formata din 50% porumb, 30% orz si 20% grau si ovaz macinate, suplimentate cu masa verde. Dupa 4 saptamani amestecul de cereale va fi macinat mai mare, urmand ca dupa saptamana a 8-a sa poata fi hraniti cu graunte intregi, tinandu-se cont si de sistemul de adapare care e la fel de important.

ATENȚIE !!! Aceste informații sunt minuțios selecționate și scrise de medici veterinari , dar nu înlocuiesc consultația sau examinarea medicală. Pentru o diagnoză exactă rugăm sa consultați un medic veterinar în persoană sau o clinică specializată .Pentru noi este foarte important ca dumneavoastră sa dețineți informații corecte și coerente, prezentate în modul cel mai simplu si pe înțeles, pentru a vă crea o idee generală în raport cu problemele cu care vă confruntați. Aici veți găsi răspunsuri ce reflectă practicile generale cu caracter de îndrumare, dar nu de diagnoză exactă !