Question 1

Am doi peruși. Un mascul și o femela ambii de aceați vârstă ce consuma aceleasi alimente, apa și traiesc in aceasi colivie. Masculul nu are nici o problema fizica pe cand femela a suferit de mai multe ori unele boli, care insa au fost la un stadiu slab si sa tratat rapid. La moment, femela sufera de scaun moale de 4-5 zile, ce se lipeste de partea posterioară a ei, cauzand iritatii , ce a dus la scarpinare intensiva si indepartarea totala a penelor de pe fundul papagalului. Totusi problema persista. Scaunul moale, desi nu are pene de care sar putea prinde, persista pe partea posterioară a papagalului. Initial cand am depistat problema, scaunul era unul normal ,care insa se lipise de papagal. Consultanduma cu internetul am ajuns la concluzia ca ori este un incident superficial, ori va necesita interventia mea. Dupa 3 zile am observat ca scaunul persista si incepe a se acumula pe fundul papagalului, creandui discomfort. Am luat decizia sa prind papagalul si sa folosesc un disc de vata de bumbac cu apa calduta pentru a indeparta scaunul. Aceasta procedura a functionat, insa doar pentru o zi. Dupa aproximativ 24 de ore am observat ca papagalul incepea sa elimene scaun moale, de culoare mai deschisa, verde kaki, si parea lipisios si oarecum vascos. Am observat si activitate redusa, somn aproape permanent, pene infoiate, si pare incapabila de a se tine pe un singur picior cand doarme. Din fericire apetitul nui lipseste. Aceasta se scoala doar pentru a manca. Care ar putea fi cauzele aparitiei acestui discomfort al sistemului digestiv? Cum las putea trata? Doresc sa mentionez ca de ceva timp femela nu poate zbura din cauza lipsei penelor de zbor pe care au cazut (iam monitorizat activitatea si nu si lle zmulgea singura). De asemenea ei au un bloc mineral in cusca lor, deci problema nu pare a fi la nivel de alimentatie.

Accepted Answer

Buna ziua Ecaterina,

Îmi pare rău să aud că femela papagalului tău suferă de aceste probleme. Simptomele pe care le-ai descris, cum ar fi scaunul moale, iritațiile perianale, penele lipsă și comportamentul apatic, sugerează că problema ar putea fi legată de o afecțiune gastrointestinală sau poate fi rezultatul unui dezechilibru sistemic. Chiar dacă papagalul continuă să mănânce, semnele de apatie, scaunul anormal și penele căzute sunt preocupante și necesită o evaluare atentă.

Posibile cauze ale simptomelor

Infecții bacteriene sau virale:
Infecții bacteriene: Bacteriile, precum Escherichia coli sau Clostridium, pot cauza diaree sau scaun moale și pot afecta tractul digestiv al păsărilor. Aceste infecții pot duce la scaunul lipicios sau vascos pe care îl descrii și pot provoca iritații ale regiunii anale.

Infecții virale: Virușii, cum ar fi cei care provoacă sindromul psittacoză (deși rar), pot cauza simptome digestive, inclusiv diaree, și pot afecta sistemul imunitar al păsărilor, ceea ce poate duce la apatie și oboseală.

Probleme de digestie sau paraziți intestinali:
Paraziți intestinali: Paraziții precum coccidia, viermii sau protozoarele pot cauza diaree sau scaun moale și pot afecta sistemul digestiv al păsării. De obicei, acești paraziți pot fi detectați printr-o analiză de fecale.

Disbioză intestinală: Un dezechilibru al florei bacteriene intestinale (disbioză) poate duce la scaun moale și poate provoca probleme digestive, chiar și în absența unor paraziți evidenți.

Toxine sau substanțe periculoase:
Toxine alimentare sau chimicale: Este important să te asiguri că papagalul nu a consumat accidental ceva care să provoace o intoxicație ușoară, cum ar fi alimente periculoase pentru păsări (ex. avocado, ceapă, usturoi) sau substanțe chimice din mediul înconjurător.

Plante toxice: Chiar și plantele care sunt inofensive pentru oameni pot fi toxice pentru păsări, iar ingerarea acestora poate duce la diaree sau la alte simptome digestive.

Deficiențe nutriționale:
Deși ai menționat că papagalul are un bloc mineral în cușcă, deficiențele de anumite vitamine sau minerale (în special vitaminele din complexul B, vitamina A sau calciu) pot influența digestia și pot provoca diaree. Unele deficiențe pot, de asemenea, să afecteze penajul și comportamentul.

Stresul sau schimbările de mediu:
Orice schimbare în mediul în care trăiește pasărea (cum ar fi mutarea în altă colivie, zgomote puternice, prezența unui alt animal sau alte modificări) poate duce la stres, care la rândul său poate influența sistemul digestiv al păsării, provocând diaree și pierdere de pene.

Probleme cu ficatul sau rinichii:
O afecțiune hepatică sau renală poate duce la scaun anormal și poate afecta starea generală a păsării, ducând la slăbiciune, apatie și pene căzute. Aceste probleme sunt adesea subtile la început și pot necesita teste de sânge pentru diagnostic.

Ce poți face:
Consultă un medic veterinar avizat pentru păsări: Aceasta este cea mai importantă recomandare. Având în vedere că simptomele persistă și că femela prezintă o combinație de probleme digestive, de apatie și de cădere a penelor, este necesar un diagnostic profesionist. Veterinarul poate efectua teste de fecale pentru paraziți sau bacterii și poate recomanda analize de sânge pentru a verifica starea generală a organismului.
VetExotica, clinica veterinara din CHISINAU

Izolează femela: Dacă o ai într-o colivie comună cu masculul, este recomandat să o izolezi temporar într-o colivie separată, pentru a preveni orice posibilă transmitere a unei infecții și pentru a-i permite un mediu mai liniștit și mai controlat.

Curățarea zonei anale: Continuă să îngrijești zona perianală a păsării, curățând-o delicat cu un disc de vată și apă caldă pentru a preveni iritațiile și infecțiile. Poți, de asemenea, să folosești o cremă sau un unguent recomandat de veterinar pentru a calma pielea iritată.

Revizuirea dietei:
Asigură-te că dieta este variată și completă, incluzând semințe, fructe și legume proaspete. De asemenea, oferă un supliment de calciu și vitamine dacă veterinarul recomandă acest lucru. Evită să îi dai alimente care sunt periculoase pentru păsări.

Monitorizează apa pe care o bea, asigurându-te că nu este contaminată sau stagnată.

Monitorizarea simptomelor: Continuă să monitorizezi comportamentul și simptomele femelei. Dacă starea ei se înrăutățește sau apar alte semne de boală, cum ar fi dificultăți respiratorii, letargie severă, pierdere de apetit sau diaree continuă, aceasta ar trebui să fie semne clare că o vizită la veterinar este urgentă.

Simptomele pe care le descrii sunt îngrijorătoare și sugerează o problemă medicală ce necesită atenție veterinară. Deși nu putem pune un diagnostic precis fără evaluarea unui specialist, tratamentele eficiente depind de identificarea corectă a cauzei. Te sfătuiesc să o duci pe femela ta la un medic veterinar avizat pentru păsări cât mai curând posibil, pentru a preveni agravarea stării sale și pentru a-i oferi cele mai bune șanse de recuperare. Multă sănătate!

Question 2

Pisica cu 6 motanasi, alapteaza, a fost pe afara , s-a intors salivind, intr-o zi au inceput si picii, miros urit, prima zi apatici, acum se misca, maninca , dar se vede ca au ceva in gurita si miros puternic.

Accepted Answer

Buna ziua Alina,

Îmi pare rău să aud că motănișii și mama pisică au astfel de probleme. Din descrierea dvs., ar putea fi mai multe cauze care să explice aceste simptome, iar unele dintre ele pot fi grave și necesită atenție veterinară imediată. Iată câteva posibile cauze pentru ceea ce se întâmplă:

Posibile cauze pentru salivația excesivă și mirosul urât din gură:

Infecție orală (Stomatită sau gingivită):
Pisica mamă și motănișii pot avea infecții ale cavității bucale care provoacă salivare excesivă și miros neplăcut. Aceste infecții pot fi cauzate de bacterii, leziuni ale gingiilor, sau chiar inflamație severă a gingiilor (gingivită).

Stomatita sau gingivita poate apărea și ca urmare a unei infecții secundare, în special dacă pisica a fost pe afară și a intrat în contact cu surse de infecție.

Infecție cu Calicivirus sau Herpesvirus:
Infecțiile virale pot cauza salivare excesivă, probleme respiratorii și miros urât din gură. Calicivirusul și Herpesvirusul sunt comune la pisici și pot afecta cavitatea bucală, provocând ulcerații sau inflamarea țesuturilor bucale, care la rândul lor pot duce la miros neplăcut și salivare abundentă.

Aceasta ar putea explica și apatia inițială a motănișilor și mirosul puternic.

Intoxicație sau ingestia unui obiect periculos:
Este posibil ca pisica să fi mâncat ceva toxic în timp ce a fost afară, cum ar fi o plantă toxică sau o substanță chimică, și să fi transmis această substanță și motănișilor prin lapte sau contact direct. Salivația excesivă și mirosul neplăcut pot fi semne de intoxicație.

De asemenea, pisica ar fi putut să ingereze un obiect străin care să fi rămas blocat în gură sau esofag, provocând iritație și secreție salivară abundentă.

Infecție bacteriană sau fungică:
Dacă pisica a fost pe afară și a intrat în contact cu diferite surse de infecție, ar putea suferi de o infecție bacteriană sau fungică, care să fi afectat cavitatea bucală sau chiar faringele. Aceste infecții pot provoca inflamații, miros urât și salivare excesivă.

Infecțiile bacteriene sunt frecvent întâlnite la pisicile care suferă de răni orale sau infecții ale gingiilor.

Afecțiuni stomacale (probleme gastro-intestinale):
Problemele digestive, cum ar fi balonările, gastritele sau infecțiile digestive, pot duce la salivare excesivă și miros urât din gură, mai ales dacă pisica are dificultăți de digerare a anumitor alimente. De asemenea, laptele poate duce la disconfort digestiv, mai ales dacă pisica are un sistem digestiv sensibil sau o infecție intestinală.

Paraziți interni (cum ar fi giardia sau coccidia):
Paraziții intestinali pot provoca diaree, salivare excesivă și disconfort generalizat. Aceștia pot afecta motănișii și mama pisică, mai ales dacă au fost expuși în timpul perindărilor afară.

Ce ar trebui să faci:
Consultă un medic veterinar imediat:
Având în vedere că problema a apărut rapid după ce pisica a fost afară și a început să prezinte simptome, este important să consulți un veterinar cât mai curând. Acesta va putea examina pisica și motănișii, va face analize (cum ar fi culturi bacteriene din gură, teste de paraziți, analize de sânge) și va determina cauza exactă a simptomelor.

De asemenea, veterinarul poate lua probe de salivă sau de fecale pentru a verifica posibile infecții bacteriene, virale sau parazitare.

Izolează pisica și puii:
Dacă există o posibilă infecție, este important să izolezi pisica și motănișii de celelalte animale pentru a preveni răspândirea bolii. De asemenea, asigură-te că mediul lor este curat și că sunt protejați de orice alte surse de infecție (precum substanțele chimice sau plantele toxice).

Monitorizează alimentația:
În cazul în care pisica mamă are un sistem digestiv sensibil sau a ingerat ceva toxic, fii atentă la alimentația ei și a motănișilor. Dacă observi schimbări în apetitul lor sau în comportament, menționează acest lucru medicului veterinar.

Curățarea cavității bucale:
În timp ce aștepți vizita la veterinar, poți încerca să cureți ușor zona gurii pisicii și a motănișilor cu un disc de bumbac sau o lavetă umedă, pentru a îndepărta saliva acumulată. Nu folosi substanțe chimice sau produse de curățare pentru animale decât dacă sunt recomandate de medicul veterinar.

Posibile tratamente pe care le-ar putea prescrie medicul veterinar:
Antibiotice sau antifungice pentru tratarea infecțiilor orale.
Tratament pentru paraziți intestinali (dacă se identifică acest tip de problemă).
Medicamente antivirale în caz de infecție cu virusuri.
Tratament pentru detoxifiere (dacă pisica a ingerat ceva toxic).
Tratament de susținere (pentru hidratare și susținerea sistemului imunitar al motănișilor).

Este important să acționezi rapid, deoarece atât pisica mamă, cât și motănișii pot fi afectați și riscul de complicații este mai mare, mai ales la puii foarte mici. Te sfătuiesc să mergi cât mai repede la un veterinar pentru a face un diagnostic corect și a începe tratamentul adecvat. Multă sănătate pisicii tale și motănișilor!

Question 3

Motanul meu de cateva luni a inceput a slabi, de obicei slabeste vara, dar acum nu mai adauga inapoi, cum era de obicei. Are pofta de mancare, mananca bine. Ultima deparazitare am facut-o acum o luna jumatate. In afara de acest simptom, tine labutele din spate usor flexate si, din acest motiv, spatele nu mai este drept din profil, ci lasat in jos. Alte simptome nu am observat. Va rog sa ma ajutati ce ar putea fi. Multumesc!

Accepted Answer

Buna ziua Olga,

Îmi pare rău să aud că motanul tău nu se simte bine. Într-adevăr, comportamentele pe care le descrii — slăbirea în ciuda apetitului bun, postură modificată (spatele lăsat și labele din spate flexate) — pot indica o problemă de sănătate care necesită atenție veterinară. Iată câteva posibile cauze:

1. Probleme musculo-scheletale sau neurologice

Discopatie sau probleme ale coloanei vertebrale: Este posibil ca motanul să aibă o problemă la nivelul coloanei vertebrale, cum ar fi o hernie de disc sau o afecțiune degenerativă a oaselor sau nervilor, care poate duce la schimbări de postură și la slăbirea musculară. Poziția flexată a lăbuțelor din spate și modificarea posturii pot indica dureri sau slăbiciune musculară.

Neuropatie periferică: Dacă există o compresie a nervilor sau o problemă la nivelul coloanei vertebrale care afectează transmiterea impulsurilor nervoase, motanul poate să aibă dificultăți în a-și menține postura corectă, iar musculatura să slăbească.

2. Paraziți interni (deși a fost recent deparazitat)

Paraziți care rezistă tratamentului: Este posibil ca deparazitarea să nu fi fost complet eficientă sau să fi apărut paraziți mai rezistenți la medicamentele utilizate. Deși motanul mănâncă bine, paraziții pot afecta capacitatea organismului de a absorbi nutrienții, ceea ce poate duce la slăbire.

Alte infecții parazitare: Unele infecții parazitare mai rar întâlnite pot afecta starea generală a animalului, chiar dacă nu sunt vizibile paraziți externi.

3. Probleme metabolice sau endocrine

Hipertiroidism: O afecțiune des întâlnită la pisici, în special la pisicile mai vârstnice, dar care poate apărea și la pisicile mai tinere. Aceasta poate provoca pierdere în greutate, chiar și cu apetit bun.

Diabet: Diabetul poate duce la pierdere în greutate, chiar și atunci când pisica mănâncă mult, iar energia nu este folosită corect de către organism.

Boala renală cronică: Aceasta poate duce la o pierdere treptată în greutate și la alte simptome subtile, precum modificarea apetitului sau a comportamentului.

4. Probleme ale sistemului digestiv

Dacă pisica are o problemă gastrointestinală cronică, cum ar fi o boală inflamatorie intestinală (IBD), chiar și cu apetit bun, ar putea să nu absoarbă corespunzător nutrienții, ceea ce poate duce la pierdere în greutate.

RECOMANDARI:

Îți recomand să îl duci cât mai curând la un medic veterinar pentru o evaluare fizica completă. Veterinarul va putea să efectueze un examen fizic detaliat, să verifice reflexele, postura și să te întrebe despre istoricul medical al pisicii (cum ar fi eventualele schimbări recente ale comportamentului, ale alimentației sau ale activității fizice). Este posibil să fie necesare și analize de sânge, ecografie sau radiografii pentru a identifica cauza problemelor.

TESTE:
Analize de sânge pentru a verifica funcțiile renale, hormonale (hipertiroidism, diabet) și pentru a exclude posibile infecții sau tulburări ale sistemului imun.

Radiografii sau ecografie pentru a evalua starea coloanei vertebrale, a articulațiilor sau a organelor interne.

Analiza fecalelor pentru a verifica posibile paraziți sau infecții gastrointestinale.

Nu ignora semnele pe care le observi, chiar dacă nu par grave la început. O evaluare veterinară timpurie poate face diferența în tratamentul și recuperarea motanului tău. Multă sănătate!

Mult spor si sanatate!

Question 4

Pisica, scotish (nu curata) 5 ani, sterilizata, nu știm când a fost deparazitata ultima dată, probabil asta ar fi problema, singurul animal. În casă! Activă, mănâncă bine (hrană uscată dimineața Matisse, seara umedă) apa consuma la fel. Astăzi am văzut sânge în fecale, care ar putea fi problema? Și cum de rezolvat. Vă mulțumesc

Accepted Answer

Buna ziua Romina,

Sângele în fecale la pisica dumneavoastră poate fi un semn al mai multor probleme de sănătate, iar din descrierea pe care ați oferit-o, este posibil să fie vorba despre o infecție parazitară internă sau o problemă digestivă. În orice caz, este foarte important să nu ignorați acest simptom și să o duceți pe pisică la medicul veterinar pentru un diagnostic corect și pentru a începe tratamentul adecvat.

Posibile cauze pentru sângele în fecale:
Paraziți interni (viermi intestinali)
Dacă pisica nu a fost deparazitată recent, există riscul ca aceasta să aibă paraziți interni, care pot provoca iritații la nivelul intestinului și sângerări. Viermii intestinali, cum ar fi toxocara, dipylidium, trichuris, sunt frecvenți la pisicile care nu au fost deparazitate regulat.

Infecții diareice (bacteriene sau virale)
Infecțiile bacteriene sau virale (de exemplu, salmonella, E. coli, coronavirusul felin) pot cauza sângerări în fecale, alături de alte simptome, cum ar fi vărsături, letargie și pierdere a poftei de mâncare.

Probleme digestive (colită sau inflamație intestinală)
Colita, care reprezintă inflamația colonului, poate provoca sânge în fecale și poate fi cauzată de diverse factori, precum alimentație incorectă, alergii alimentare, stres sau infecții.

Boala inflamatorie intestinală (IBD)
Pisicile pot dezvolta o boală inflamatorie intestinală, care poate duce la sânge în fecale, diaree cronică și, uneori, pierdere în greutate.

Traumatisme sau fisuri anale
Deși mai puțin frecvente, fisurile anale pot cauza sângerări ușoare, mai ales dacă pisica are diaree sau scaune mai dure. Totuși, este mai puțin probabil ca sângele să provină dintr-o fisură anala, în acest caz, mai ales dacă sângele provine din interiorul intestinului.

Polipi sau tumori intestinale
Deși sunt cazuri mai rare, polipii sau tumorile intestinale pot provoca și sângerări.

Cum să procedați:
Deparazitarea internă:
Dacă pisica nu a fost deparazitată recent, ar fi recomandat să începeți cu deparazitarea internă. Există tratamente anthelmintice specifice pentru pisici care pot elimina viermii intestinali. Aceste tratamente sunt disponibile sub formă de pastile, soluții sau pipete spot-on. Cel mai bine ar fi să consultați un medic veterinar pentru a alege tratamentul corespunzător, în funcție de tipul de paraziți pe care îi suspectați.

Consultul veterinar fizic:
Este foarte important să o duceți pe pisica dumneavoastră la medicul veterinar cât mai curând posibil. Veterinarul va efectua o examinare clinică și va putea recomanda teste de fecale pentru a verifica prezența paraziților sau a altor cauze ale sângelui în fecale.

În funcție de simptomele observate, medicul ar putea recomanda și analize de sânge, ecografie abdominală sau radiografii pentru a stabili un diagnostic precis.

Tratament specific:

În funcție de diagnostic, medicul veterinar va prescrie tratamentul corespunzător. Dacă este vorba despre o infecție bacteriană sau virală, pisica poate necesita antibiotice sau alte medicamente specifice. Dacă este identificată o inflamație intestinală, tratamentele antiinflamatorii sau probioticele pot fi necesare.

Monitorizarea acasă:
În perioada de tratament, monitorizați pisica pentru orice semne suplimentare, cum ar fi pierderea poftei de mâncare, letargie, vomă sau diaree severă. Aceste simptome pot indica o afecțiune mai gravă care necesită intervenție veterinară rapidă.

Cum poate ajutați acasă:
Deparazitarea: Dacă pisica nu a fost deparazitată de mult, este recomandat să începeți de urgență deparazitarea internă, dar este bine să consultați un medic veterinar pentru a vă recomanda un produs adecvat și doza corectă.

Hidratarea: Asigurați-vă că pisica bea suficientă apă pentru a preveni deshidratarea, mai ales dacă are diaree sau sânge în fecale.

Alimentație ușoară: Dacă pisica prezintă simptome digestive, poate fi util să îi oferiți o dietă specială, ușor digerabilă, cum ar fi hrană umedă formulată pentru pisicile cu probleme digestive.

În concluzie, sângele în fecale este un simptom care necesită o evaluare veterinară rapidă, mai ales având în vedere că pisica nu a fost deparazitată recent. Este important să nu amânați consultul veterinar pentru a obține un diagnostic precis și a începe tratamentul adecvat cât mai curând posibil.

Sper că pisica dumneavoastră se va face bine rapid! Dacă aveți întrebări suplimentare, nu ezitați să întrebați!

Question 5

Здравствуйте, подскажите пожалуйста как облегчить состояние онкобольной кошки,рак с метастазами,не ест и не пьет уже 3сутки, дыхание очень тяжёлое, может есть какие то обезболивающие препараты?

Accepted Answer

Bună ziua Aurica,

Îmi pare rău să aud despre starea gravă a pisicii dumneavoastră. În cazul unei pisici care suferă de cancer cu metastaze și prezintă simptome severe precum lipsa poftei de mâncare, deshidratarea și respirația dificilă, este important să îi oferiți confort și alinare în această perioadă.

Recomandări pentru gestionarea durerii și stării generale:

Medicamente pentru durere: Există analgezice veterinare care pot ajuta la reducerea durerii și la îmbunătățirea confortului pisicii. Medicamente precum buprenorfina sau meloxicamul sunt opțiuni pe care un medic veterinar le poate prescrie, dar este esențial să consultați un medic înainte de administrare pentru a stabili doza corectă și siguranța utilizării.

Hidratare: În cazul în care pisica nu bea apă, administrarea de fluide subcutanate de către un veterinar poate ajuta la menținerea hidratării și la ameliorarea stării generale.

Alimentație: Dacă pisica refuză complet hrana, medicul veterinar poate recomanda suplimente nutritive lichide sau alte metode de alimentare asistată.

Suport general: Crearea unui mediu liniștit și cald pentru pisică este esențială. Asigurați-vă că are un loc confortabil unde să stea și reduceți la minimum factorii de stres.

Vă recomand să contactați urgent un medic veterinar pentru a discuta despre analgezicele adecvate și despre alte măsuri paliative. Veterinarul poate administra tratamente injectabile pentru a-i oferi pisicii confort imediat.

Vă doresc multă putere în aceste momente dificile și sănătate pisicii dumneavoastră.

Question 6

Buna seara.Am un motănel de 7 luni,are 4 kg,care urmează să fie castrat.Sta cu noi in casa. Am văzut că are pureci,ce soluție este mai buna și la cat timp se repeta.Va multumesc

Accepted Answer

Buna ziua Adelina,

Pentru deparazitarea pisicilor exista o multime de preperate, incepand cu pastilute, comprimate, spray, praf, sampon, pipeta si zgarda.
Pentru pisicul dvs. as recomanda din start o baie, dupa care aplicarea unei pipete deparazitante (Stronghold, perioada de actiune de de 30 de zile), dupa care sa aplicati o zgarda antiparazitara (Zgarda Burdi Fipro, cu o actiune de pana la 6 luni de zile).
De asemenea puteti administra pastilute cu o actiune atat externa cat si interna, cum ar fi Inspector Quandro, cu o actiune de 3 luni.
Pentru mai multe detalii, nu ezitati sa ne contactati.
Mult spor si sanatate!

Question 7

Pisica are o pată fără blană pe bot. Ce ar putea avea, vreo infecție sau ce pot săi dau?

Accepted Answer

Buna ziua Maria,

Pata fără blană de pe botul pisicii poate avea mai multe cauze, iar este important să încerci să identifici și să tratezi corect problema. Iată câteva posibile cauze pentru care pisica ar putea avea o astfel de pată:

1. Infecții bacteriene sau fungice
Dermatită bacteriană: Uneori, bacteriile pot cauza infecții care duc la pierderea blănii pe anumite zone ale pielii, iar zona poate deveni roșie sau inflamată. Aceste infecții pot apărea din cauza unei leziuni anterioare sau a unei iritații.

Infectii fungice: Micozele (cum ar fi dermatofitoza sau „ringworm”) sunt infecții care pot cauza caderea blănii și apariția unor pete rotunde sau neregulate pe piele. Acestea sunt de obicei însoțite de mâncărimi și cruste.

2. Alergii
Pisicile pot dezvolta reacții alergice la alimente, la produsele de curățat, la paraziți sau chiar la polen, iar acest lucru poate duce la iritații și pierderea blănii. Dacă pisica s-a frecat sau a lingus o zonă de pe bot, poate apărea o pată fără blană.

3. Răni sau traumatisme
Pisica ar putea fi rănită accidental în timpul unui joc sau în urma unei lupte cu o altă pisică. Dacă zona este lezată, poate cădea blana, iar pielea poate să rămână expusă pentru o perioadă.

4. Probleme dermatologice autoimune
Unele boli autoimune, cum ar fi lupusul eritematos sistemic sau dermatoza pustulară, pot provoca pierderea de blană pe bot. Aceste afecțiuni sunt mai rar întâlnite, dar pot fi foarte grave, deci este important să obții un diagnostic veterinar.

5. Paraziți (răni sau iritații de la purici sau căpușe)
Chiar dacă sunt mai frecvent întâlnite pe corp, puricii sau alți paraziți pot cauza iritații care duc la pierderea blănii în anumite locuri, în special dacă pisica se scarpină excesiv.

6. Stres sau comportament compulsiv
Uneori, pisicile pot începe să se „trăiască” sau să-și roadă anumite zone ale corpului din cauza stresului sau anxietății. Dacă pisica s-a frecat frecvent de o zonă a botului, acest lucru poate duce la pierderea blănii.

Ce puteti face :
Observati zona: Verificati dacă există semne de iritație, umflături, crustă, puroi sau roșeață. Dacă zona este inflamată sau are secreții, este posibil să fie vorba despre o infecție.

Verifică starea generală a pisicii: Dacă pisica are și alte simptome (apetit scăzut, febră, oboseală, mâncărimi intense), acest lucru ar putea semnala o afecțiune mai serioasă.

Consultati un veterinar: Cel mai bine este să va adresati unui veterinar pentru un diagnostic clar, mai ales dacă pata nu dispare după câteva zile sau dacă se agravează. Veterinarul poate recomanda un tratament adecvat, cum ar fi antibiotice pentru infecții bacteriene, antifungice pentru micoze, sau chiar analize de sânge pentru a exclude afecțiuni sistemice.

Dacă zona pare să fie doar o ușoară iritație și nu există semne de infecție (roșeață intensă, puroi sau crustă), este posibil să nu fie nevoie de tratamente complicate, dar totuși consultul veterinar este esențial pentru a confirma acest lucru.

Mult spor si sanatate!

Question 8

Doarme, dar respiră foarte des și are bătăile inimii dese, cu sunete hîrîite pe năsuc

Accepted Answer

Buna ziua Tatiana,

Este important să monitorizezi cu atenție comportamentul câinelui dvs, deoarece simptomele pe care le descrieti ar putea fi semne ale unei probleme de sănătate. Dacă câinele doarme, dar respiră rapid și are bătăi cardiace frecvente sau neobișnuite, iar sunetele de la năsuc sunt hârâite sau zgomotoase, ar putea fi vorba de mai multe posibile cauze:

Probleme respiratorii: Dacă câinele are nasul înfundat, ar putea să aibă o infecție sau o congestie, care poate provoca respirație zgomotoasă sau rapidă. De asemenea, unele rase, în special cele cu nasul scurt (brahicefalice), pot dezvolta dificultăți respiratorii.

Tulburări cardiace: Dacă bătăile inimii sunt frecvente și însoțite de sunete neobișnuite, ar putea exista o problemă cu inima. De exemplu, insuficiența cardiacă sau aritmiile pot provoca un ritm cardiac neregulat sau crescut.

Stres sau anxietate: Uneori, câinii pot avea un ritm respirator crescut și un puls rapid din cauza anxietății sau stresului. Acest comportament poate apărea și în timpul somnului, dacă câinele este stresat sau visează.

Febra sau infecții: O febră poate determina un câine să respire mai repede și să aibă un ritm cardiac crescut. De asemenea, infecțiile pot provoca o respirație hârâită, în special dacă sunt localizate în zona căilor respiratorii superioare.

Va recomand să contactati un medic veterinar cât mai curând posibil pentru a-l examina. Acesta va putea face o evaluare detaliată și va decide ce investigații sau tratamente sunt necesare, în funcție de simptomele câinelui tău.
Mult spor si sanatate!

Question 9

Se duce la litieră cu treaba mare moale și cu singe

Accepted Answer

Buna ziua Valentina,

Înțeleg că pisica dumneavoastră prezintă diaree moale cu sânge, ceea ce poate fi o situație îngrijorătoare. Este esențial să abordăm acest simptom cu seriozitate.

Pentru a putea stabili un diagnostic corect, va fi necesară o anamneză mai detaliată. Vă rog să-mi oferiți informații suplimentare, cum ar fi:
Când a început diareea și cât de frecvent apare?
A observat alte simptome, cum ar fi vărsături, letargie sau pierdere a apetitului?
Ce tip de dietă urmează pisica?
A fost în contact cu alte animale bolnave recent?
A fost vaccinată și deparazitată conform programului?

Diagnostice posibile:
Infectii gastrointestinale:
Bacteriene: Cum ar fi Salmonella sau E. coli.
Parazitare: Infecții cu giardia, coccidia sau viermi intestinali.

Inflamații intestinale:
Boala inflamatorie intestinală (IBD): O afecțiune cronică care provoacă inflamație.

Intoxicații:
Consumul de substanțe toxice sau alimente necorespunzătoare.

Alergii alimentare:
Reacții adverse la anumite ingrediente din dietă.

Tumori sau neoplasme:
Deși mai rare, acestea pot provoca simptome gastrointestinale.

Plan de tratament pentru pisica dumneavoastră:
1. Evaluare și diagnosticare:
Pentru a stabili un diagnostic precis, vom începe cu o examinare fizică amănunțită. Aceasta va include teste de sânge și analize de fecale, care ne vor ajuta să identificăm cauza simptomelor.

2. Tratamentul infecțiilor:
Antibiotice: Dacă se confirmă o infecție bacteriană, vom prescrie antibiotice specifice pentru a combate agentul patogen responsabil.

Antiparazitare: În cazul infestărilor parazitare, un tratament cu medicamente antiparazitare va fi administrat, asigurându-ne că pisica dumneavoastră va scăpa de orice parazit dăunător.

3. Dietă de recuperare:
Pentru a ajuta la restabilirea sănătății intestinale, vom recomanda o dietă blândă, ușor digerabilă, compusă din ingrediente simple, cum ar fi orez fiert cu pui fiert (fără condimente). Aceasta va ajuta la calmarea sistemului digestiv și la prevenirea iritației.

4. Hidratare optimă:
Este crucial să ne asigurăm că pisica dumneavoastră rămâne bine hidratată. Va trebui să monitorizăm consumul de apă, iar în cazuri severe de deshidratare, putem recomanda administrarea de fluide intravenoase pentru a restabili echilibrul hidric.

5. Suport antiinflamator:
Dacă se suspectează o inflamație intestinală, vom putea prescrie medicamente antiinflamatoare care să ajute la reducerea disconfortului și la promovarea recuperării.

6. Monitorizare și urmărire:
După inițierea tratamentului, este esențial să monitorizăm evoluția pisicii. Vom programa vizite de follow-up pentru a evalua starea de sănătate și a ajusta tratamentul, dacă este necesar.

Mult spor si sanatate!

Question 10

Bună, câinele e de rasă Yorkshire terrier, are 8 ani, sterilizată, femelă, locuim la casă pe pământ și la necesitate iese în curte, nu avem alte animale. Azi dimineață m-a trezit fiind agitată și am observat că are bube și pete mari și roșii ( care au de la 1cm până la 5 cm aproximativ) pe tot corpul. Probabil are mâncărimi pentru că dimineața se scărpina agresiv și brusc. A mâncat un pic, de obicei mănâncă mâncare uscată pentru câini și uneori mâncare obișnuită de a nostră. Nu-și găsește locul și se tot învârtește și ba se urcă pe pat, ba se dă jos, se tot întoarce de pe o parte pe alta și latră un pic mai mult de cât de obicei. Respiră des și adânc. Eu presupun că i-am dat prea multe bunătăți pentru câini. Am citit că poate fi și infecție sau virus însă la moment nu am posibilitatea să merg la veterinar. Cum aș putea să o ajut?

Accepted Answer

Buna ziua Victoria,

Înțeleg că situația este destul de stresantă, iar simptomele pe care le descrieți la cățelușa dumneavoastră Yorkshire terrier pot indica o reacție alergică severă sau o iritație cutanată acută. În lipsa unei vizite imediate la veterinar, iată câteva recomandări pentru gestionarea simptomelor la domiciliu:

Alimentație strictă: Opriți orice supliment de „bunătăți” sau alimente care nu fac parte din dieta sa standard. Hrăniți-o doar cu mâncare uscată special formulată pentru câini, pentru a evita posibile reacții la ingrediente noi. Aceasta va ajuta să observăm mai clar dacă alimentația a fost un factor declanșator.

Calmarea pielii: Puteți aplica comprese reci (un prosop înmuiat în apă rece) pe zonele afectate pentru a calma mâncărimea și roșeața. Repetați aplicarea câteva minute pe zonele roșii și umflate, cu pauze pentru a nu o răci excesiv.

Administrarea unui antihistaminic: În caz de reacție alergică, un antihistaminic pentru câini poate ajuta. Vă recomand cetirizina (Zyrtec) într-o doză mică, de aproximativ 5 mg pentru un câine de dimensiunea ei, o dată pe zi. Totuși, este esențial să evitați alte medicamente de uz uman fără consultul unui medic veterinar, deoarece pot fi toxice pentru câini.

Baie cu șampon calmant: O baie cu un șampon special pentru piele sensibilă, de preferat pe bază de ovăz coloidal sau aloe vera, poate ajuta la calmarea pielii. Evitați șampoanele obișnuite, iarba sau alți factori iritanți în această perioadă.

Menținerea hidratării: Asigurați-vă că are la dispoziție apă proaspătă în permanență, mai ales dacă observăm o respirație mai accelerată și adâncă, care poate duce la deshidratare.

Monitorizarea simptomelor: Observați evoluția petelor și bubițelor. Dacă apar semne de agravare, cum ar fi febră, letargie, pierderea apetitului sau extinderea petelor și roșeții, este esențial să consultați un medic veterinar, chiar și într-un mod urgent, deoarece simptomele pot indica o infecție sau o reacție alergică acută.

Aceste măsuri pot oferi o ameliorare temporară. Dacă vă pot ajuta cu alte detalii sau dacă simptomele evoluează, vă rog să mă contactați!
Mult spor si sanatate!

Question 11

Buna ziua, am un pechinez metis de 11 ani care a fost diagnosticat cu insuficienta renala in urma analizelor de sange facute acum 3 zile. (BUN ESTE DE 100.3 mg/dl). Are tratament cu Azovet si Renalvet. Eu stiu ca are si o piatra la un rinichi descoperita acum 6 ani, dar fiind batrana, medicii nu au vrut sa riste sa o opereze. Intrebarea mea este: Daca exista posibilitatea de prelungire a vietii daca scoatem acea piatra de la rinichi? De asemenea am tot citit articole recente in care se specifica faptul ca pietrele la rinichi se pot scoate prin diferite metode , iar riscurile nu mai sunt asa de mari. Mentionez ca acum catelul este pe un regim cu boabe renale, iar ca stari : este in regula, este energica cand o scoatem afara, alearga, se bucura cand venim acasa, are si pofta de mâncare.

Accepted Answer

Buna ziua Madalina,

Bună ziua! Îmi pare rău să aud că pechinezul dvs. are insuficiență renală, dar este încurajator că se simte bine și are o stare generală bună.

În ceea ce privește piatra de la rinichi, aceasta poate contribui la complicații, mai ales în cazul insuficienței renale. Îndepărtarea pietrei ar putea îmbunătăți funcția renală, însă decizia de a efectua o intervenție chirurgicală depinde de mai mulți factori, inclusiv starea generală a câinelui, dimensiunea și localizarea pietrei, dar și experiența medicului veterinar.

În ultimii ani, au fost dezvoltate tehnici mai puțin invazive pentru îndepărtarea pietrelor la rinichi, cum ar fi:

Litotripsia: O metodă care utilizează unde de șoc pentru a fragmenta pietrele în bucăți mai mici, care pot fi eliminate mai ușor.

Ureteroscopia: Aceasta implică introducerea unui instrument flexibil prin uretră și vezică pentru a îndepărta sau fragmenta piatra.

Totuși, este important de menționat că intervențiile chirurgicale implică și riscuri anestezice, mai ales pentru câinii vârstnici sau cei cu afecțiuni de sănătate, cum ar fi insuficiența renală. Anestezia poate reprezenta un risc mai mare în cazul câinilor cu probleme renale, deoarece rinichii afectați au dificultăți în eliminarea medicamentelor și în menținerea echilibrului fluidelor și electroliților. Este esențial să discuți cu medicul veterinar despre starea generală a câinelui și despre opțiunile disponibile, inclusiv despre riscurile anestezice asociate.

Dacă pechinezul tău este activ și are o poftă bună de mâncare, aceasta este un semn pozitiv. Totuși, este important să iei în considerare și impactul pe care piatra îl poate avea asupra sănătății pe termen lung. O discuție detaliată cu medicul veterinar poate oferi o imagine mai clară asupra intervențiilor posibile și a șanselor de prelungire a vieții.

Dacă ai întrebări suplimentare sau dorești să discutăm mai în detaliu, sunt aici să te ajut!
Mult spor si sanatate!

Question 12

Vitica a mincat probabil pine și stomacul s-a umflat, stă jos, nu se ridică și geme

Accepted Answer

Buna ziua Svetlana,

Îmi pare rău să aud că vitica ta are probleme. Este important să consulți un medic veterinar cât mai curând posibil, deoarece simptomele pe care le descrii pot indica o afecțiune serioasă, cum ar fi o distensie abdominală sau colici.

În așteptarea ajutorului veterinar, poți lua următoarele măsuri:

Nu îi da hrană: Evită să îi oferi mâncare sau apă până la evaluarea medicală, deoarece poate agrava starea.

Monitorizează simptomele: Observă dacă are și alte simptome, cum ar fi diaree, vărsături sau dificultăți de respirație.

Menține-o calmă: Asigură-te că vitica este într-un mediu liniștit și confortabil.

Contactează un veterinar pentru o vizita fizica imediata pentru a obține un diagnostic corect și un tratament adecvat.

Question 13

Ситуация такая.Кот , ему 7,5 лет.Две недели назад он стал сидеть просто на туалете по 10-15 Раз в день и как выяснилось сутки он не мог сходить в туалет пописать.Поехали в вет.клинику ему катетером прочистили , поставили два укола противовоспалительное и обезболивающее, но через неделю снова повторилось, и снова поехали в вет.клинику , снова прочистили ,уколы .Хватило ровно на 1 день.
Выписали нам корм Рояль Канин С/О и на 15 дней Профлосин0,4 мг утром и вечером по 15 гранул в корм.5 дней лечимся и без результата, кот мочится по капли под себя, в туалет полноценно сходить не может.Сделили УЗИ написали песок , анализ мочи показал белок +2 .
Подскажите пожалуйста может нужно антибиотики добавить?
Что нам делать?
Как быть?
Нет возможности ездить по клиникам так как ребенку полгода (
Очень надеюсь на вашу помощь.
С нетерпением жду обратной связи.

Accepted Answer

Buna ziua Valentina,

Referitor la situația motănelului dumneavoastră de 7,5 ani, este clar că se confruntă cu probleme urologice recurente. Obstrucțiile urinare și dificultățile de micțiune sunt probleme serioase, iar tratamentele deja administrate par să nu aibă efectul dorit.

Recomandări:
Continuarea tratamentului cu Profloxacin: Este important să respectați schema de tratament prescrisă. Dacă simptomele persistă, ar fi bine să discutați cu medicul veterinar despre posibilitatea ajustării dozei sau a schimbării antibioticelor.

Evaluarea nevoii de antibiotice: Având în vedere analiza urinei care a arătat proteină (+2), o infecție secundară ar putea fi posibilă. Dacă nu observați o îmbunătățire în decurs de 3-5 zile, consultați medicul veterinar pentru a discuta despre posibilitatea administrării altor antibiotice, cum ar fi amoxicilina sau enrofloxacina, în funcție de rezultatele culturilor de urină.
Medicul veterinar ar putea recomanda un medicament antiinflamator non-steroidian (AINS) pentru a reduce inflamația și disconfortul, cum ar fi meloxicam.

Dietă specializată: Hrana Royal Canin S/O este adecvată pentru a ajuta la dizolvarea cristalelor. Asigurați-vă că motănelul are acces constant la apă proaspătă, pentru a evita deshidratarea.

Hidratarea: Încurajarea consumului de apă este esențială. Puteți considera adăugarea de apă în hrana umedă sau utilizarea unei fântâni pentru pisici pentru a stimula hidratarea.

Monitorizarea stării de sănătate: Este crucial să observați comportamentul motănelului. Dacă apar simptome precum durere, dificultăți crescute la urinare sau sânge în urină, este important să solicitați asistență veterinară de urgență.

Dacă nu observați îmbunătățiri semnificative în starea motănelului, vă recomand să programați o reevaluare clinică. Medicul veterinar poate recomanda teste suplimentare pentru a identifica posibilele cauze subiacente ale problemelor urinare.

Vă stau la dispoziție pentru orice alte întrebări sau nelămuriri.

Question 14

Bună ziua! Motănel de 4 ani,casnic, ieri(de 2 ori) și azi o dată s-a urinat cafeniu. Ieri cantitatea de urină a fost obișnuită, azi dimineață mai puțin. Mănâncă în mod obișnuit, e activ. Care ar putea fi cauza și primul ajutor?

Accepted Answer

Buna ziua Lia,

Urinarea cafenie la motănel poate fi un semn de mai multe probleme. Iată câteva posibile cauze:

Infecție urinară: Aceasta poate provoca schimbări de culoare și consistență a urinei.
Probleme cu vezica urinară: Cristalele sau pietrele pot afecta urina.
Deshidratare: Dacă bea mai puțin apă, urina poate deveni mai concentrată și mai închisă la culoare.
Sângerare: Secrețiile sanguine din tractul urinar pot face urina să devină cafenie.

Primul ajutor acasa oferit:
Monitorizează-l: Fii atent la comportamentul lui. Observă dacă are dificultăți la urinare, dacă urinează frecvent sau dacă are dureri.
Verifică apa: Asigură-te că are întotdeauna apă proaspătă la dispoziție.
Hrana: Dacă îi schimbi dieta, revino la o hrană obișnuită, mai ușor digerabilă.
Consultația veterinară: Cel mai important, dacă simptomele persistă sau se agravează, du-l la veterinar pentru o evaluare completă. si pentru efectuarea de teste speciale.
- Analize de sânge: Pentru a verifica funcția renală și infecțiile.
- Analize de urină: Pentru a determina prezența bacteriilor, cristalelor sau sângelui.
- Ecografie sau radiografii: Dacă este necesar, pentru a evalua vezica urinară.

Ce tratament s-ar putea face:
Antibiotice: Dacă diagnosticul este o infecție urinară, medicul veterinar va prescrie antibiotice.
Dietă specializată: Dacă se identifică cristale sau pietre, este posibil să fie nevoie de o dietă specială pentru a le dizolva.
Hidratare: În caz de deshidratare, veterinarii pot recomanda suplimentarea cu fluide intravenoase sau subcutanate.

Chiar dacă este activ și mănâncă normal, urina cafenie este un semn care merită atenție. Dacă ai alte întrebări, sunt aici să te ajut!
Mult spor si sanatate!

Question 15

o am de acum o saptamana nu stiu cand anume au inceput aceste eliminari dar azi am observat ca parca ar acea un disconfort in a clipi in special doar la un ochi.Starea este buna se joaca (seara mai mult)ziua doarme,pofta de mancare este

Accepted Answer

Buna ziua Marina,

Observarea unor secreții din ochi la pisici poate indica mai multe probleme, cum ar fi o infecție, alergii sau iritații. Faptul că pisica dvs. se joacă și are poftă de mâncare este un semn bun, dar disconfortul la clipit ar putea necesita atenție.

Iată câteva sugestii:

Verifică ochiul: Uitati-va cu atenție la ochiul afectat. Există roșeață, umflături sau secreții de culori diferite (verde, galben)? Aceste detalii pot oferi indicii importante.

Curăță ochiul: Puteti curăța ușor zona din jurul ochiului cu o compresă umedă (cu apă călduță) pentru a îndepărta secrețiile. Fiti blând, pentru a nu-i provoca disconfort.

Monitorizează simptomele: Continuă să observi comportamentul pisicii tale. Dacă secrețiile persistă, devin mai abundente sau dacă apar alte simptome (cum ar fi strănutul, tusea sau letargia), ar fi bine să consulți un veterinar.

Veterinar: Chiar dacă pisica pare bine, este recomandat să o duci la medicul veterinar pentru o evaluare amănunțită. Un examen profesional este cea mai bună modalitate de a identifica cauza exactă a problemei.

Dacă aveti nevoie de mai multe informații sau sfaturi, nu ezitati să întrebati!

Question 16

Cu ce unguent aș putea trata pisica?

Accepted Answer

Buna ziua Natalia,

În cazul pisicii dumneavoastră, rana de pe gât ar putea avea mai multe cauze, chiar dacă medicul veterinar a exclus pisigina (dermatofitoza). Una dintre principalele probleme ar putea fi faptul că, din cauza scărpinatului, rana se extinde și devine din ce în ce mai severă. Iată câteva cauze posibile:

Dermatita alergică: Pisica dumneavoastră ar putea avea o reacție alergică, fie la o mușcătură de purice, fie la un alergen alimentar sau din mediu. Alergiile provoacă mâncărimi intense, iar pisica se scarpină, agravând rana.

Infecție bacteriană sau fungică: Chiar dacă nu este vorba de pisigina, o altă infecție bacteriană sau fungică poate provoca pierderea părului și extinderea rănii.

Paraziți externi: Există paraziți care pot provoca mâncărime severă, cum ar fi acarienii (râia), care determină pisica să se scarpine excesiv.

Probleme dermatologice: Alte afecțiuni ale pielii, cum ar fi dermatita de contact sau iritațiile cauzate de anumite substanțe, pot declanșa scărpinatul și rănirea pielii.

Ce ar trebui să faceți:

Consultați din nou medicul veterinar pentru un diagnostic mai detaliat. Acesta poate efectua teste suplimentare, cum ar fi o răzuire a pielii sau culturi bacteriene/fungice, pentru a determina cauza exactă.

Tratament pentru mâncărime și infecții: În funcție de cauză, medicul veterinar poate recomanda un tratament cu antibiotice (dacă este o infecție bacteriană), antifungice, antihistaminice sau chiar corticosteroizi pentru a reduce mâncărimea și inflamația.

Verificarea paraziților: Asigurați-vă că pisica este tratată împotriva puricilor și altor paraziți externi, chiar dacă aceștia nu sunt vizibili imediat.

Guler elizabetan: Dacă rana continuă să se extindă din cauza scărpinatului, medicul poate recomanda un guler elizabetan pentru a preveni deteriorarea suplimentară a pielii.

Este important să acționați rapid pentru a preveni agravarea problemei.
Mult spor si sanatate!

Question 17

Второй год подряд выходят пятна на коже у кота, разной формы большие и розовые,шерсть там редеет, они зудят, кот чешется. Ветеринар прописал мазать Клотримазол, но результата ноль. В прошлый раз прошли быстро, сейчас кот мучится сильно. Что можно сделать?

Accepted Answer

Buna ziua Arina,

În cazul pe care îl descrii, pisica ta are pete mari, roșii și pruriginoase pe piele, unde blana se rărește. Aceste simptome, care apar pentru al doilea an consecutiv, pot indica mai multe afecțiuni dermatologice comune la pisici. Faptul că tratamentul cu Clotrimazol nu a dat rezultate sugerează că este necesară o evaluare mai detaliată pentru a identifica exact cauza și a ajusta tratamentul corespunzător.

Posibile cauze:

Infecții fungice (dermatofitoze):
Una dintre cauzele comune ale acestor simptome este dermatofitoza, o infecție fungică care provoacă apariția de pete pruriginoase, unde blana se rărește sau cade. Dermatofitoza este cunoscută sub numele de pecingine și poate fi transmisă între animale și chiar la oameni.

Clotrimazolul este utilizat frecvent pentru a trata infecțiile fungice superficiale, dar, în unele cazuri, dermatofitoza poate fi rezistentă sau poate necesita un tratament mai agresiv, cum ar fi antifungice orale (ex: Itraconazol, Griseofulvin) sau alte soluții topice mai eficiente.

Alergii:
Pisicile pot dezvolta alergii la mediu (polen, praf, mucegai), alimente sau chiar la mușcături de purici (dermatita alergică la purici). Alergiile provoacă pete pruriginoase și inflamate, care apar în mod repetat.

Dacă este vorba de o alergie, ar trebui să discutăm despre identificarea și eliminarea alergenului sau utilizarea de medicamente precum antihistaminice sau corticosteroizi pentru a reduce inflamația și pruritul.

Infecții bacteriene secundare:
Mâncărimea intensă și scărpinatul constant pot cauza infecții bacteriene secundare (piodermă), care agravează leziunile. În acest caz, ar putea fi necesar un tratament cu antibiotice, pe lângă antifungicele topice.

Ectoparaziți:
Paraziți precum puricii, acarienii (mange, demodicoză) sau căpușele pot provoca mâncărimi intense și pierderea părului. Este important să elimini orice infestare externă, dacă aceasta este cauza. Dacă pisica nu este tratată constant împotriva puricilor, aceștia pot provoca reacții alergice și infecții.

Probleme hormonale:
Afecțiuni hormonale, precum hipotiroidismul sau alte dereglări endocrine, pot duce la apariția unor leziuni cutanate cronice.

Recomandări:

Vizită urgentă la medicul veterinar pentru investigații suplimentare:
Este necesar să se facă teste suplimentare pentru a identifica cauza exactă. Un test de cultură fungică poate confirma sau exclude dermatofitoza. De asemenea, o biopsie cutanată sau un examen dermatologic detaliat poate ajuta la diagnostic.

Tratament antifungic oral: Dacă se confirmă o infecție fungică, ar putea fi necesară administrarea de antifungice orale, cum ar fi Itraconazolul sau Terbinafina, care sunt mai eficiente decât tratamentele topice singure.

Antibiotice: Dacă se suspectează o infecție bacteriană secundară, medicul veterinar poate prescrie un antibiotic pe cale orală pentru a elimina infecția.

Controlul alergiilor: Dacă este vorba despre o reacție alergică, tratamentul ar putea include antihistaminice (ex: cetirizină) sau chiar corticosteroizi (ex: prednisolon) pentru a reduce inflamația și mâncărimea.

Tratament împotriva puricilor și paraziților: Asigură-te că pisica primește tratamente regulate împotriva puricilor și paraziților externi, deoarece aceștia pot declanșa simptome similare. Dacă există suspiciuni de paraziți precum acarienii, se poate face o raclaj cutanat pentru diagnostic.

Ce poți face acasă:
Evită să aplici alte produse topice fără recomandarea medicului veterinar, deoarece unele pot agrava starea pielii.

Păstrează un mediu curat și igienizat pentru pisică, pentru a reduce riscul de infecții secundare sau contaminare cu paraziți.

Situația pisicii tale necesită o evaluare mai detaliată de către un medic veterinar. Aș sugera o vizită cât mai curând pentru teste suplimentare, pentru a stabili dacă este vorba de o infecție fungică persistentă, o reacție alergică, sau altă cauză. Tratamentul va trebui ajustat în funcție de diagnostic, iar unele cazuri ar putea necesita administrarea de antifungice

Mult spor soi sanatate!

Question 18

Pisica are 3 luni ,a doua zi după ultima cură de deparazitare pisica prezintă apatiei,anorexie,abdomenul este moale și lăsat în jos ,este duros la palparea profundă,la fel a șchiopătat 2 zile (ne-am gândit că a sărit de la o înălțime și și întin vreun mușchi),dar probleme cu poftă de mâncare și starea abdomenului ne pun în gardă

Accepted Answer

Buna ziua Taisia,

Situația pe care o descrii ridică câteva posibile probleme de sănătate grave la pisoiul de 3 luni. Simptomele de apatie, anorexie (lipsa poftei de mâncare), abdomen moale și lăsat, durere la atingere și șchiopătat pot indica mai multe condiții medicale, iar faptul că simptomele au apărut la scurt timp după ultima cură de deparazitare ridică semne de îngrijorare.

Câteva cauze posibile:
1. Reacție adversă la deparazitare:
Unele produse antiparazitare pot provoca reacții adverse, în special la pisoii mici. Simptomele precum apatia, lipsa poftei de mâncare și disconfort abdominal ar putea fi legate de o toxicitate sau o reacție adversă la produsul utilizat.

2. Infecție parazitară masivă:
În cazuri rare, în urma deparazitării, un număr mare de paraziți morți poate bloca tractul intestinal, ceea ce ar putea provoca dureri abdominale și letargie. În cazul unui pisoi care trăiește afară și care nu a fost deparazitat regulat, această situație este posibilă.

3. Gastroenterită:
Pisoiul ar putea suferi de o infecție gastrointestinală, fie virală, bacteriană, fie parazitară, mai ales având în vedere că trăiește afară și mănâncă resturi de mâncare. Gastroenterita poate provoca dureri abdominale, apatie și lipsa poftei de mâncare.

4. Traumatism:
Deși inițial șchiopătatul te-ar fi putut face să te gândești la o întindere musculară sau la o cădere, o leziune internă mai gravă (cum ar fi un traumatism abdominal) ar putea fi cauza simptomelor de durere abdominală și apatie. Căderea de la o înălțime sau un alt tip de traumă poate provoca hemoragie internă sau ruptură de organ.

5. Peritonită:
Inflamația peritoneului (membrana care învelește cavitatea abdominală) poate fi extrem de dureroasă și poate apărea în urma unei infecții sau a unui traumatism. Abdomenul moale și durerea profundă pot fi semne de peritonită, care necesită intervenție medicală imediată.

6. Probleme hepatice sau renale:
Ficatul și rinichii pot fi afectați, mai ales dacă pisoiul a fost expus la toxine sau dacă există o afecțiune congenitală. Simptomele de apatie și abdomen dureros pot fi legate de o astfel de problemă.

Ce ar trebui să faci:
Vizită urgentă la medicul veterinar:
Simptomele pe care le descrii (apatie severă, lipsa poftei de mâncare, durere abdominală) necesită asistență medicală urgentă. Medicul veterinar va putea face un examen clinic complet și va recomanda investigații suplimentare, cum ar fi radiografii, ecografii sau analize de sânge, pentru a identifica cauza exactă.

Monitorizează simptomele:
Până ajungi la veterinar, monitorizează atent pisoiul: dacă apar noi simptome, cum ar fi vărsături, diaree sau sângerări, trebuie menționate medicului veterinar.

Nu încerca să administrezi medicamente acasă fără o recomandare veterinară, deoarece acest lucru poate agrava situația.

Pisoiul are nevoie de o evaluare veterinară de urgență pentru a identifica cauza exactă a simptomelor sale, în special din cauza durerii abdominale și a apatiei. Poate fi o reacție adversă la deparazitare sau o problemă gravă, cum ar fi un traumatism intern, infecție sau chiar peritonită. Este important să ajungi la veterinar cât mai curând posibil.

Mult spor si santate!

Question 19

Femela are urme de sange pe partea dreapta a capului, este sange și în colivie

Accepted Answer

Buna ziua Luciana,

Bună ziua! Înțeleg că perusul dumneavoastră are urme de sânge pe cap și că este sânge și în colivie. Este foarte important să acționați rapid.

Vă recomand să separați perusul rănit de celelalte păsări (dacă mai sunt), pentru a preveni alte incidente. Curățați ușor zona cu o cârpă moale umedă sau cu apă sterilă, fără să aplicați alcool sau alte substanțe iritante.

Pentru siguranța lui, vă sfătuiesc să mergeți cât mai repede la cel mai apropiat cabinet veterinar specializat în păsări. Rănile la cap pot fi serioase, chiar dacă nu par grave la prima vedere, și este important ca un specialist să îl evalueze.

Între timp, urmăriți comportamentul perusului. Dacă devine apatic, confuz sau are probleme în a sta pe picioare, acelea pot fi semne că este ceva mai grav.

Dacă aveți nevoie de informații suplimentare, sunt aici să vă ajut. Multă sănătate perusului și sper să se facă bine cât mai curând!

Question 20

Кот,5 месяцев,Метис
Не кастрирован
Вакцинация и дегельминтизация не было
Живёт на улице,ест мокрый и сухой корм
Да ,есть взаимодействие с другими животными:3 кошки
Два дня кот не ел сам и не пил, сейчас пьёт и ест
С самого начала была язва роговицы ветеринар назначил лечение: тетрациклиновой мазью под веко 4 раза в день,капли Тобром 4 р.,промывания раствором Бетадина 6 раз в день,Корнелегель 3 раза в день, доксициклин 1 раз в день, Мелоксикам 1 раз в день,потом поменяли капли на Моксицин, убрали все антибиотики ,и оставили бетадин и Корнелегель,потом были только промывания, глаз стал лучше, даже был виден зрачок
Сейчас 4 дня назад глаз увеличился ,почернел и там кровяные потёки в глазу,в размерах в 2 раза увеличился, капаем Тимол от внутриглазного давления,и промываем бетадином (есть фото, но нет возможности добавить его сюда)
Не знаем что дальше делать
Живём очень далеко ,на приём к ветеринару офтальмологу нет возможности попасть

Accepted Answer

Buna ziua Alexandra,

Situația pe care o descrieți sugerează că pisoiul are o afecțiune oculară gravă, iar agravarea stării ochiului poate fi cauzată de o complicație a ulcerației corneei, cum ar fi o infecție severă sau un colaps al globului ocular. Înmulțirea dimensiunii ochiului și prezența sângelui pot indica și un glaucom sau o perforație a corneei, ceea ce necesită atenție urgentă.

Iată câteva sugestii, având în vedere că nu aveți acces imediat la un oftalmolog veterinar:

1. Continuați tratamentul pentru presiunea intraoculară cu picături de Timol, conform recomandărilor. Glaucomul poate fi extrem de dureros și necesită control rapid.

2. Spălarea cu Betadin este importantă, însă, dacă ochiul a ajuns în această stare, trebuie să fiți atent la semne de durere sau disconfort mare. În unele cazuri grave, se poate lua în considerare o intervenție chirurgicală sau îndepărtarea ochiului dacă este sever afectat, pentru a preveni suferința.

3. Dacă observați că pisica este apatică sau prezintă semne de durere, ar trebui să continuați administrarea unui antiinflamator precum Meloxicam, dar doar sub supravegherea unui medic veterinar.
Având în vedere că un ochi mărit și sângerând este extrem de dureros, aș administra un analgezic mai puternic, precum buprenorfină sau tramadol, pentru a ameliora durerea, dacă Meloxicamul nu este suficient.

4. Antibiotic sistemic: Chiar dacă tratamentul cu antibiotice a fost oprit, având în vedere infecția și deteriorarea semnificativă a ochiului, aș reconsidera introducerea unui antibiotic sistemic. Aș opta pentru un antibiotic cu spectru larg, cum ar fi doxiciclina sau clindamicina, pentru a preveni sau trata orice infecție bacteriană care ar putea agrava problema oculară.

5. Evaluare pentru potențiala enucleare (îndepărtare a ochiului): Dacă ochiul este deteriorat sever și nu răspunde la tratament, iar pisoiul suferă, aș lua în considerare enuclearea. Aceasta ar elimina sursa durerii și riscul de infecții grave și ar îmbunătăți calitatea vieții pisoiului.

6. Alimentație și hidratare: Monitoriza-ti atent aportul alimentar și de apă. Dacă pisoiul nu mănâncă sau nu bea suficient, aș lua în considerare hrănirea asistată sau fluide subcutanate pentru a preveni deshidratarea și malnutriția.

Încercați să contactați un medic veterinar prin telefon sau online pentru o consultație la distanță și să discutați despre tratamentele alternative posibile. Dacă observați orice semne de deteriorare suplimentară, starea poate necesita un tratament mai agresiv sau, în cazuri extreme, intervenții chirurgicale.

Спросите ветеринара

Întrebări generale