.jpg)
Inscriete la noutatile noastre
Livrăm gratuit în raza municipiului Chișinău comenzile ce depășesc valoarea de 500 lei.
04 Jul 2025
Astmul ecvin, un concept introdus relativ recent pentru a unifica termenii mai vechi de „heaves” (RAO) și „inflammatory airway disease” (IAD), descrie astăzi întregul spectru al unei afecțiuni respiratorii cronice la cal, marcată de inflamație bronhoalveolară, hipersecreție de mucus și bronhoconstricție reversibilă. Astmul îmbracă mai multe forme: cea ușor-moderată, cunoscută în trecut ca boala inflamatorie a căilor respiratorii, respectiv forma severă, cunoscută ca obstrucția recurentă a căilor respiratorii (boala obstructivă respiratorie).
Astmul ecvin, un concept introdus relativ recent pentru a unifica termenii mai vechi de „heaves” (RAO) și „inflammatory airway disease” (IAD), descrie astăzi întregul spectru al unei afecțiuni respiratorii cronice la cal, marcată de inflamație bronhoalveolară, hipersecreție de mucus și bronhoconstricție reversibilă.
La nivel patofiziologic, expunerea repetată la particule organice inhalatorii – în special praf de fân, spori de mucegai, endotoxine bacteriene sau polen – declanșează o reacție imunoinflamatorie dominată de neutrofile (în formele severe) ori de eozinofile/mastocite (în formele ușoare). Mucusul vâscos și edemul peretelui bronșic reduc diametrul căilor respiratorii inferioare, cresc rezistența la fluxul aeric și provoacă hiperinflaţia plămânilor în expir.
Astmul îmbracă mai multe forme: forma ușor-moderată, cunoscută în trecut ca boala inflamatorie a căilor respiratorii, respectiv forma severă, cunoscută ca obstrucția recurentă a căilor respiratorii (boala obstructivă respiratorie).
S-au mai folosit și termenii „astmul ecvin de pășune”, pentru caii ținuți exclusiv la pășune, „boala obstructivă pulmonară cronică”, „emfizemul ecvin” și „bronșita cronică”, toate fiind considerate în prezent drept astm ecvin.
Etiopatogeneză
Astmul ecvin se declanșează pe fond imunologic, fiind în strânsă legătură cu praful din mediu, polenul, precedând ocazional infecții bacteriene sau virale.
Astmul se observă frecvent la caii ținuți în grajd, în condiții nefavorabile (precum așternut necorespunzător, ventilație insuficientă) și pe o perioadă îndelungată, dezvoltând o hipersensibilitate la aeroalergeni.
Nu există o predispoziție în funcție de rasă sau sex, însă caii mai în vârstă (de peste 9 ani) sunt mai predispuși decât caii tineri.
Adițional, s-a identificat și un factor genetic al dezvoltării astmului bronșic, corelat cu un deficit de antiproteaze pulmonare. Principalele categorii de aeroalergeni incriminați în astmul ecvin provin din mediul imediat al calului – fânul, așternutul, aerul din grajd sau din manejuri acoperite.
Praf – fân și paie uscate, pământ sau nisip fin din manej, furaje mărunțite. Particulele ătrund adânc în bronhiole, declanșând inflamație și hipersecreție de mucus. Se recomandă înmuierea fânului, așternut pe pelete de lemn sau hârtie și umezirea solului din manej.
Mucegai (Aspergillus, Penicillium, Fusarium) – apare de la fân alterat sau cu umiditate >15%, așternut mucegăit, condiții de adăpost necorespunzătoare, spori fungici care acționează ca antigene puternice; la descompunere, eliberează toxine iritante.
Bacterii (mai ales endotoxine Gram-negative) din praful organic din fân și așternut, compost sau bălegar în descompunere; astfel, endotoxinele amplifică răspunsul inflamator și sensibilizează căile aeriene la alți alergeni.
Acarieni (acarienii de depozit; de exemplu, Tyrophagus putrescentiae) regăsiți în fân și paie vechi, depozitate cald-umed, furaje concentrate prăfuite.
Resturi vegetale (cuticule, semințe, fragmente de tulpini) de la fân tocat sau baloți rupți, pulbere de cereale, pleavă care acționează mecanic (iritant) și pot vehicula spori/bacterii aderente.
Polen din gramineele și buruienile din sezonul cald, transportat de vânt până în grajd, care determină reacții de hipersensibilitate sezonieră; poate exacerba crizele la cai deja sensibili.
Simptomatologie
Tuse: uscată sau productivă, frecventă în repaus sau accentuată de efort, de mișcare sau de curățarea grajdului.
Jetaj nazal: de obicei mucoid sau mucopurulent, mai ales după exercițiu sau manipulare.
Intoleranță la efort, dispnee observabilă mai ales la expirație, dar în formele severe poate apărea și la inspirație, oboseală sau letargie, cu scăderea performanței sportive.
Semne caracteristice în formele severe:
Hipertrofia mușchilor abdominali – „linie de efort” (heave line) – apare secundar recrutării musculaturii abdominale pentru a susține expirația, cu tahipnee (peste 20 respirații/minut).
La auscultație, aria pulmonară este mărită, expirația este prelungită și se decelează sunetele caracteristice de raluri crepitante (crackles) – ca urmare a producției excesive de mucus – și wheezing, cauzat de îngustarea căilor respiratorii (la nivel pulmonar).
Diagnostic
Examenul clinic restrânge și mai mult diagnosticele diferențiale, astfel că în cazul astmului bronșic nu se decelează modificări de temperatură, limfonodulii superficiali sunt areactivi (exceptând cazul unei infecții suprapuse), starea de întreținere este bună, iar apetitul este prezent.
La auscultație, aria pulmonară este mărită și se decelează zgomote de raluri crepitante și wheezing. Se poate observa jetaj mucoid sau mucopurulent, în special după efort.
Examenul endoscopic: la nivelul traheii se observă mucus în cantități ridicate, iar la nivelul bifurcației mucoasa poate fi îngroșată, sugerând inflamație.
Lavajul bronhoalveolar: se examinează secrețiile căilor respiratorii și se măsoară neutrofilele, mastocitele și eozinofilele. Caii cu astm bronșic vor prezenta neutrofilie și limfocitoză.
Biopsie endobronhială – pentru examenul histologic al epiteliului respirator.
Examenul radiografic – indicat la caii cu dificultăți inspiratorii (pattern restrictiv); relevă aria pulmonară mărită și infiltrație peribronhială.
Eliminarea aeroalergenilor
Pășunat cât mai mult, evitarea grajdului închis.
Ventilație naturală/forțată (uși, ferestre, ventilatoare).
Fân aburit (steaming 100 °C) sau înmuiat 30 de minute; fără fân uscat pulverulent.
Așternut pe pelete de lemn/hârtie; se evită paiele.
Nu se vor depozita baloți de fân deasupra boxelor; curățenie zilnică.
Umezirea solului din manej înainte de lucru.
Steamingul reduce cu 90-99% particulele respirabile, sporii fungici și endotoxinele; singura metodă cu eficacitate demonstrată în teren.
Bronhodilatatoare (înainte de antrenament sau înaintea steroidelor inhalate):
Albuterol/salbutamol 1-2 µg/kg (≈ 360-720 µg/cal 500 kg) inhalat; efect în 5 minute, durată 1-3 ore.
Ipratropium 0,18-0,30 mg/cal, inhalat; efect maximal 15-30 minute, durată 8 ore.
Clenbuterol 0,8-3,2 µg/kg PO q12 h; util 7-14 zile la debut, dar nu cronic fără steroizi (risc de tahifilaxie).
Corticosteroizi
Dexametazonă 0,04-0,1 mg/kg IV/IM/PO q24 ore.
Prednisolon 1,1-2,2 mg/kg PO q24 ore.
Terapie prin inhalare
Fluticasone propionat 1-6 µg/kg (250 µg/actuație; 4-12 pufuri) q12 ore.
Beclometazonă 1-3 µg/kg q12 h (mai multă supresie HPA decât fluticasone).
Ciclesonide 2740-4120 µg/cal la 12 ore (protocol 10 zile); studii din 2024-2025 arată reducerea semnelor clinice și a inflamației, fără efecte sistemice.
Mucolitice – mucocinetice (adjuvante)
Soluție salină izotonică/nebulizată;
Acetilcisteină 4-10% nebulizată 10 minute;
Dembrexină PO 0,6 mg/kg q12 ore (dovezi limitate).
Ulei de pește/uleiuri vegetale bogate în ω-3 (30-60 mL/zi).
Raport ω-6/ω-3 < 5:1 – reduce producția de eicosanoizi proinflamatori; studii-pilot arată scăderea neutrofiliei BAL și a frecvenței tuse.
Bibliografie
1. Bosshard S, Gerber V. Evaluation of coughing and nasal discharge as early indicators for an increased risk to develop equine recurrent airway obstruction (RAO). J Vet Intern Med. 2014 Mar-Apr;28(2):618-23. doi: 10.1111/jvim.12279.
2. Couetil L, Cardwell JM, Leguillette R, Mazan M, Richard E, Bienzle D, Bullone M, Gerber V, Ivester K, Lavoie JP, Martin J, Moran G, Niedźwiedź A, Pusterla N, Swiderski C. Equine Asthma: Current Understanding and Future Directions. Front Vet Sci. 2020 Jul 30;7:450. doi: 10.3389/fvets.2020.00450.
3. Herszberg B, Ramos-Barbón D, Tamaoka M, Martin JG, Lavoie JP. Heaves, an asthma-like equine disease, involves airway smooth muscle remodeling. J Allergy Clin Immunol. 2006 Aug;118(2):382-8. doi: 10.1016/j.jaci.2006.03.044.
4. Kinnison T, McGilvray TA, Couëtil LL, Smith KC, Wylie CE, Bacigalupo SA, Gomez-Grau E, Cardwell JM. Mild-moderate equine asthma: A scoping review of evidence supporting the consensus definition. Vet J. 2022 Aug;286:105865. doi: 10.1016/j.tvjl.2022.105865.
Jun
01
Gingivostomatita cronică felină reprezintă o afecțiune adesea observată în practica clinică veterinară. Caracterizată prin leziuni de tip ulcerativ, dispuse tipic bilateral, această patologie provoacă adesea durere și disconfort oral intens la pacienții felini afectați, consecințele clinice directe fiind disfagia și anorexia consecutivă, ce conduc la alterarea graduală a stării generale. Cu o etiologie multifactorială, incomplet elucidată, diagnosticul gingivostomatitei feline se bazează, în principal, pe tabloul clinic, completat de investigații paraclinice uzuale și specifice. Pacienții felini cu gingivostomatită cronică necesită studierea etiopatogeniei, scopul final fiind acela de a stabili, pe cât posibil, un diagnostic de certitudine. Un astfel de protocol de diagnostic include testarea pentru patologii precum FIV, FeLV și FCV, un set complet de analize hematologice și biochimice sangvine, precum și examene radiologice ale cavității bucale, fiind completat de biopsie și examinare microscopică, histopatologică, a țesuturilor afectate, care indică adesea prezența infiltratului limfoplasmocitar, sugerând un răspuns imunologic exacerbat. Astfel, posibile anomalii ale sistemului imunitar, precum prezența bolilor autoimune, imunodeficiența felină, neoplazii etc., modifică răspunsul imun al pacientului și duc la apariția infecțiilor oportuniste, care contribuie la natura cronică pe care adesea o îmbracă această patologie. Examinarea radiografică este, de asemenea, esențială pentru evaluarea structurilor dentare, evidențierea gradului de extindere a bolii parodontale, evaluarea gradului de resorbție radiculară, pentru a decela eventuale procese neoplazice, precum și pentru evaluarea pre- și postextracțională acolo unde este cazul. Lucrarea de față cuprinde o prezentare succintă a gingivostomatitei cronice, ca patologie felină de actualitate, cu accent asupra principalelor coordonate clinico-diagnostice de interes.
May
18
Acest studiu investighează utilitatea etogramelor în cuantificarea stereotipiilor orale la vițeii crescuți în sistem intensiv, evidențiind relevanța acestora ca indicatori ai bunăstării. Designul experimental a presupus monitorizarea vițeilor pe parcursul a două săptămâni consecutive, în vederea evaluării frecvenței și duratei stereotipiilor orale la tineretul taurin. Rezultatele au evidențiat predominanța stereotipiei orale exprimate prin supt fictiv, fiind manifestarea repetitivă cea mai frecventă și intensă, asociată înțărcării precoce, frustrării alimentare și stresului de mediu. Masticația în gol și linsul obiectelor din adăpost au sugerat nevoi exploratorii nesatisfăcute, în timp ce autolinsul și cross-sucklingul au avut o frecvență relativ redusă, indicând un rol compensator social. Manifestarea concomitentă a mai multor stereotipii orale la același individ indică activarea mecanismelor de coping la stresul cronic, considerate strategii comportamentale de adaptare la condiții de mediu percepute ca stresante sau inconfortabile. În acest context, etogramele s-au dovedit instrumente utile și eficiente pentru cuantificarea obiectivă a stereotipiilor și pentru identificarea factorilor de risc, oferind suport științific pentru optimizarea condițiilor de creștere și îmbunătățirea bunăstării tineretului taurin.
May
10
Această lucrare sintetizează caracteristicile histostructurale ale intestinului, ficatului și vezicii biliare, subliniind adaptările care permit digestia eficientă, absorbția nutrienților și apărarea imună. Intestinul subțire prezintă vilozități lungi, glande Lieberkühn profunde și plăci Peyer extinse (Young et al., 2020). Ficatul se remarcă prin lobuli bine conturați, triade portale proeminente și hepatocite active metabolic, iar vezica biliară se caracterizează prin pliuri mucoase care permit stocarea și evacuarea bilei (Trautmann & Fiebiger, 2015). Aceste caracteristici le permit suinelor să digere eficient o dietă variată, cu o detoxificare hepatică eficientă şi un sistem imunitar robust. Informațiile prezentate sunt esențiale pentru interpretarea modificărilor fiziologice și patologice induse de factori nutriționali, toxici sau microbieni și oferă un cadru pentru cercetare aplicată în medicină veterinară și nutriție animală (Moeser, 2007).
May
01
Rinotraheita aviară este o viroză respiratorie importantă a păsărilor domestice, cu consecințe relevante atât asupra statusului sanitar al efectivelor, cât și asupra productivității în sistemele avicole intensive. Afecțiunea este întâlnită în special la găini și curci, dar poate interesa și alte specii aviare crescute comercial, fiind corelată cu încetinirea sporului de creștere, deteriorarea indicilor de conversie furajeră, diminuarea producției de ouă și creșterea frecvenței complicațiilor bacteriene secundare. Agentul cauzal este metapneumovirusul aviar (avian metapneumovirus – aMPV), încadrat în genul Metapneumovirus, familia Pneumoviridae, ordinul Mononegavirales.
Inscriete la noutatile noastre