Bruceloza, o boală cu istorie îndelungată, este una dintre zoonozele neglijate la nivel mondial, iar incidenţa ei și severitatea clinică în rândul populaţiei umane sunt importante. Transmiterea infecţiei la om se poate face atât prin contact direct cu animale infectate, cât și prin consum de alimente contaminate cu diferite specii ale genului Brucella. Prevalenţa acestei infecţii este ridicată, în special în ţările slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare, ceea ce a determinat Organizaţia Mondială a Sănătăţii să o clasifice drept una dintre cele mai importante „boli zoonotice neglijate” din lume. Factorii socioeconomici joacă un rol important în ceea ce privește asigurarea unui nivel corespunzător de trai, implicit și de sănătate al populaţiei, astfel că, în aceste regiuni ale lumii, subdiagnosticarea, dar și subraportarea reprezintă unele din cauzele pentru care nu se cunoaște incidenţa reală a acestor boli definite ca boli neglijate, printre care și bruceloza.

Bruceloza este una dintre bolile prezente de-a lungul istoriei omenirii, fiind descrisă de Hipocrate, în lucrarea sa Epidemiile, ca fiind o stare de febră recurentă. Actualmente, este una dintre zoonozele neglijate la nivel mondial, ale cărei frecvenţă și severitate a clinică în rândul populaţiei umane sunt notabile. Transmiterea infecţiei la om se poate face atât prin contact direct cu animale infectate, cât și prin consum de alimente contaminate cu diferite specii ale genului Brucella. Prevalenţa acestei infecţii este ridicată, în special în ţările slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare, ceea ce a determinat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) să o clasifice drept una dintre cele mai importante „boli zoonotice neglijate” din lume. Factorii socioeconomici joacă un rol important în ceea ce privește asigurarea unui nivel corespunzător de trai, implicit și de sănătate al populaţiei, astfel că, în aceste regiuni ale lumii, subdiagnosticarea, ca și subraportarea reprezintă unele din cauzele pentru care nu se cunoaște incidenţa reală a acestor boli definite ca boli neglijate, printre care și bruceloza. Un alt factor important, în relaţie cu caracterul de zoonoză neglijată, este acela că programele de supraveghere a stării de sănătate a populaţiilor de animale nu sunt aplicate corespunzător în aceste regiuni slab dezvoltate economic. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, incidenţa infecţiei brucelice la nivel global, în rândul populaţiei umane, este ridicată, chiar în condiţiile în care nu sunt subraportări, fiind peste 500.000 de cazuri întregistrate în întreaga lume.

În ceea ce privește prevalenţa, conform raportărilor OMS, aceasta este de 10 la 100.000 în zonele endemice. Se constată diferenţe notabile în ceea ce privește incidenţa și prevalenţa infecţiilor brucelice, în funcţie de regiunea geografică și de specia de Brucella. Un exemplu în acest sens este infecţia produsă de B. melitensis, frecvent identificată în ţările din bazinul mediteraneean, în America Latină, precum și în regiunile subdezvoltate ale lumii. În aceste areale, creșterea ovinelor și caprinelor este des întâlnită, implicit laptele și brânzeturile fac parte din dieta umană.

Bruceloza umană este considerată ca fiind cea mai comună infecţie zoonotică la nivel global, conform OMS. De asemenea, OMS notează că „epidemiologia brucelozei umane, cea mai comună infecţie zoonotică la nivel mondial, s-a schimbat drastic în ultimul deceniu din diferite motive sanitare, socioeconomice și politice, dar și datorită creșterii frecvenţei călătoriilor internaţionale. Cea mai mare prevalenţă a acestei boli la om se găsește în prezent în zone din Africa, Asia, America Latină și Orientul Mijlociu.”

Diverse specii de animale domestice și sălbatice, inclusiv omul, sunt susceptibile la infecţia produsă de diferite specii ale genului Brucella. Fiecare specie de Brucella infectează preferenţial o anumită gazdă, dar spectrul patogenităţii poate fi mai larg. În cadrul unor specii de Brucella se disting mai multe biovaruri, a căror specificitate de gazdă este variabilă chiar în cadrul aceleiași specii. Infecţia brucelică la om este cauzată de mai multe specii de Brucella, în ordinea descrescătoare a severităţii manifestărilor clinice produse, acestea fiind: B. melitensis, B. suis (biovarurile 1, 3, 4), B. abortus, ocazional, B. suis biovar 2, B. canis. În ultimii ani, se consideră ca având caracter potenţial zoonotic două specii de Brucella izolate de la mamifere marine, B. ceti și B. pinnipedialis. Dintre acestea, B. abortus, B. melitensis și B. suis sunt agenţii patogeni zoonotici identificaţi în majoritatea infecţiilor brucelice diagnosticate la om. B. melitensis estespecia de Brucella considerată ca fiind cea mai patogenică pentru om, rezervorul principal de infecţie fiind caprinele. Febra de Malta, sau melitocia, este denumirea acestei infecţii la om, care evoluează acut, sever, cu caracter septicemic, având tendinţa de se localiza și visceral, inclusiv la nivelul endocardului. B. suis produce o infecţie care evoluează cu localizare osteoarticulară. Rezervorul de infecţie este reprezentat de suine. B. abortus, al cărei rezervor de infecţie sunt bovinele, produce la om o infecţie care poate evolua latent sau cronic. Infecţia brucelică la om se poate contracta fie prin contact direct cu animalele infectate, fie prin consum de alimente contaminate provenite de la animalele infectate. La speciile de animale susceptibile, infecţia brucelică poate evolua și într-o manieră asimptomatică, fiind însă eliminatoare de Brucella și având rol de rezervor de infecţie pentru om.

Sursa principală de infecţie în cazul brucelozei umane este animalul infectat, care elimină Brucella ssp. pe parcursul fătării sau avortului, prin placentă, fetuși sau produșii de avort, secreţii uterine, secreţiile vaginale (cu valoare infectantă în oestrus, înainte și după avort, în momentul fătării), acestea având un important potenţial infectant, consecinţă a sechestrării brucelelor la nivelul trofoblastelor. Acestea reprezintă o sursă de infecţie cu risc pentru sănătatea umană, în special pentru categoriile profesionale expuse.

Eliminarea brucelelor prin secreţia lactată este importantă în relaţia cu posibilitatea transmiterii la om prin consum de lapte crud și/sau brânzeturi obţinute din lapte crud. Localizarea limfonodală a infecţiei, frecvent la nivelul limfonodurilor retromamari la rumegătoare, face ca brucelele să fie eliminate în cantitate mare și o lungă perioadă, uneori pe întreaga durată a lactaţiei. Se consideră că 20-60% dintre vacile serologic pozitive, clinic manifeste, elimină brucelele intermitent sau continuu, de la câteva zile până la întreaga durată a lactaţiei, prin colostru, respectiv prin lapte. Consumul de lapte și produse obţinute din lapte crud provenit de la animalele infectate este incriminat ca fiind principala cauză a infecţiei în multe focare de bruceloză la om.

Prevenirea transmiterii infecţiei brucelice la om reprezintă un obiectiv important pentru sănătatea populaţiei umane, mai ales că nu sunt aplicabile măsuri imunoprofilactice.

Supravegherea pasivă și activă a stării de sănătate a speciilor de animale susceptibile reprezintă una dintre măsurile profilactice fundamentale, importante pentru sănătatea animală și umană. Prevenirea și eradicarea infecţiilor brucelice la animalele de rentă reprezintă obiectivele majore în relaţie directă cu prevenirea acestei infecţii la om. Elaborarea și aplicarea reală a programelor de prevenire și control al infecţiei brucelice la animale, alături de programele de vaccinare care sunt practicate în anumite regiuni ale lumii sunt căile prin care se poate reduce prevalenţa infecţie brucelice la speciile de animale susceptibile şi, implicit, şi riscul de transmitere la om.

În rândul populaţiei umane, este esenţial să se asigure un nivel corespunzător de instruire și conștientizare cu privire la impactul major al acestei infecţii asupra sănătăţii omului, precum și a măsurilor care pot fi aplicate pentru a reduce riscul de transmitere. Măsurile de prevenire a infecţiei la om care pot fi aplicate se referă la:
purtarea echipamentului de protecţie, în vederea asigurării unui nivel de protecţie personală (echipament complet de protecţie) la categoriile profesionale expuse;
aplicarea regulilor de bună practică igienică pe fluxul de procesare a laptelui;
tratarea termică a laptelui (de vacă, capră, oaie) prin fierbere/pasteurizare;
procesarea de lapte pasteurizat pentru obţinerea de produse de tip brânzeturi, în special în zonele endemice (zona bazinului mediteraneean);
aplicarea unor reguli de bună practică de lucru în unităţile/atelierele de procesare a laptelui pentru prevenirea recontaminării posttratament termic;
în cazul sortimentelor de brânzeturi care utilizează doar lapte crud, este esenţială asigurarea că acestea provin de la animale cu rezultate negative în cadrul supravegherii serologice pentru infecţia brucelică;

evitarea consumului de produse de tip brânzeturi manufacturate tradiţional, îndeosebi pe bază de lapte de capră.