Rabia rămâne una dintre cele mai importante boli zoonotice din România, reprezentând o preocupare persistentă pentru sănătatea publică și veterinară, în ciuda progreselor considerabile înregistrate în strategiile de prevenire și control. Poziția geografică a țării, biodiversitatea și interacțiunile dintre animalele domestice, fauna sălbatică și populațiile umane contribuie la riscul continuu de transmitere virală. Deși programele de vaccinare pe scară largă și eforturile coordonate de supraveghere au redus semnificativ incidența bolii în ultimele decenii, apar în continuare cazuri sporadice, în special în zonele rurale, unde interacțiunile dintre oameni și animale sunt mai frecvente, iar accesul la profilaxia postexpunere în timp util poate fi limitat. Speciile sălbatice, în special vulpile și alte carnivore sălbatice, joacă un rol crucial ca rezervoare în menținerea circulației virusului rabiei. În același timp, animalele domestice, mai ales câinii și pisicile, pot servi ca punte de transmitere la om când acoperirea vaccinală este insuficientă. Strategiile de control al rabiei din România se bazează pe o abordare integrată One Health, combinând vaccinarea animalelor, campaniile de imunizare orală a animalelor sălbatice, educarea publicului și sisteme eficiente de diagnosticare și raportare.

Rabia rămâne una dintre cele mai importante boli zoonotice din România, reprezentând o preocupare persistentă pentru sănătatea publică și veterinară, în ciuda progreselor considerabile înregistrate în strategiile de prevenire și control. Poziția geografică a țării, biodiversitatea și interacțiunile dintre animalele domestice, fauna sălbatică și populațiile umane contribuie la riscul continuu de transmitere virală. Deși programele de vaccinare pe scară largă și eforturile coordonate de supraveghere au redus semnificativ incidența bolii în ultimele decenii, apar în continuare cazuri sporadice, în special în zonele rurale, unde interacțiunile dintre oameni și animale sunt mai frecvente, iar accesul la profilaxia postexpunere în timp util poate fi limitat.

Speciile sălbatice, în special vulpile și alte carnivore sălbatice, joacă un rol crucial ca rezervoare în menținerea circulației virusului rabiei. În același timp, animalele domestice, în special câinii și pisicile, pot servi ca punte de transmitere la om, când acoperirea vaccinală este insuficientă.

Strategiile de control al rabiei din România se bazează pe o abordare integrată One Health, combinând vaccinarea animalelor, campaniile de imunizare orală a animalelor sălbatice, educarea publicului și sisteme eficiente de diagnosticare și raportare.

Înțelegerea prevalenței rabiei în România este obligatorie nu numai pentru urmărirea progreselor în controlul bolii, ci și pentru identificarea factorilor de risc și implementarea măsurilor de prevenire țintite.

Prevalența cazurilor de rabie la vulpi în România în 2020

Conform datelor oficiale furnizate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentară (ANSVSA), în România, în 2020, a fost confirmat un singur caz de rabie la vulpi. Acesta a fost diagnosticat în județul Iași prin teste de supraveghere pasivă (animale suspecte sau găsite moarte), utilizând tehnici standardizate, cum ar fi testul cu anticorpi fluorescenți (FAT) și, după caz, RT-PCR (WOAH, 2020).

Datele ANSVSA sunt organizate în funcție de tipul de supraveghere.

Supraveghere pasivă: animale moarte sau suspecte examinate în laborator. În 2020 au fost testate 592 de animale sălbatice, dintre care cinci cazuri au fost confirmate pozitive pentru rabie – dar numai unul era la o vulpe, restul fiind la alte specii.

Supraveghere activă, efectuată în cadrul programelor de vaccinare orală (ORV): din cele 8642 de teste efectuate, nu s-au înregistrat cazuri pozitive în 2020.

Prevalența cazurilor de rabie la vulpi în România în 2021

În 2021, conform datelor oficiale disponibile de la ANSVSA și rapoartelor săptămânale ale Grupului de experți GF-TADs, supravegherea rabiei în România a înregistrat un singur caz confirmat de rabie la o vulpe. Acest caz a fost identificat în județul Satu Mare, pe 27 ianuarie 2021, în timpul monitorizării epidemiologice de rutină efectuate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentară (ANSVSA). Vulpea infectată a fost localizată într-o zonă rurală a județului, unde interacțiunile dintre animalele sălbatice și animalele domestice sunt frecvente, dată fiind proximitatea terenurilor agricole cu habitatele împădurite.

Animalul a fost testat pozitiv în urma confirmării de laborator folosind testul direct de anticorpi fluorescenți (dFAT), metoda standard de diagnosticare a rabiei în România. După confirmare au fost implementate măsuri imediate de control, inclusiv notificarea autorităților veterinare locale, investigarea epidemiologică a zonei înconjurătoare și aplicarea de campanii de vaccinare țintite pentru animalele domestice din vecinătate.

Prevalența cazurilor de rabie la vulpi în România în 2022

În 2022, în România au fost confirmate 28 de cazuri de rabie, distribuite în 25 de focare, fiecare implicând confirmarea a două sau trei animale per focar. Dintre aceste cazuri, șapte au fost identificate la animale sălbatice, în special la vulpi: șase cazuri au fost raportate în județul Iași și un caz în județul Satu Mare.

Cazurile confirmate la vulpi evidențiază rolul acestei specii ca rezervor important de circulație a virusului rabiei în fauna sălbatică, în special în regiunile cu o istorie cunoscută de activitate enzootică. Aceste constatări subliniază importanța monitorizării continue, a confirmării rapide în laborator și a programelor de vaccinare țintite în zonele cu risc ridicat, pentru a preveni potențiala răspândire a bolii la animalele domestice și la oameni.

Supravegherea pasivă a fost principala sursă de detectare a cazurilor, prin testarea vulpilor suspecte sau moarte în laboratoare acreditate, utilizând metode de diagnostic standard, cum ar fi testul cu anticorpi fluorescenți (FAT) și, după caz, RT-PCR.

Supravegherea activă, efectuată în cursul campaniilor de vaccinare orală a vulpilor (ORV) desfășurate în 2022 (campania de toamnă acoperind aproximativ 80% din zona planificată), nu a identificat niciun caz pozitiv în probele prelevate de la vulpile vânate în acest context.

Creșterea numărului de cazuri de rabie la vulpi în județul Iași în 2022 poate fi explicată printr-o combinație de factori epidemiologici, ecologici și de supraveghere, cum ar fi densitatea populației de vulpi. Astfel, județul Iași are o populație semnificativă de vulpi, favorizată de ecosisteme mixte (zone agricole, păduri și terenuri deschise), ceea ce crește riscul de transmitere. Alţi factori sunt: proximitatea față de graniță – poziția geografică a județului Iași, în estul României, în apropierea Republicii Moldova, poate facilita migrația vulpilor din regiuni cu un control mai redus al rabiei; limitările campaniilor de vaccinare orală – deși campaniile de vaccinare a vulpilor cu ajutorul momelilor vaccinale sunt efectuate periodic, acoperirea poate fi inegală din cauza accesului dificil în anumite zone; supravegherea activă și diagnosticarea – Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și de Siguranță Alimentară și direcțiile județene efectuează un număr mai mare de teste în județele cu risc ridicat, ceea ce duce la detectarea mai frecventă a cazurilor; și factori ecologici și sezonieri – disponibilitatea hranei, migrația faunei sălbatice și schimbările climatice pot influența dinamica populației de vulpi și contactul acestora cu alte animale infectate.

Prevalența cazurilor de rabie la vulpi în România în 2023

În 2023, în România au fost raportate în total 51 de cazuri confirmate de rabie, distribuite în 39 de focare atât la animale domestice, cât și la animale sălbatice. Dintre animalele sălbatice, au fost confirmate 19 cazuri, dintre care 18 vulpi și un bursuc.

Cazurile la vulpi au fost înregistrate în următoarele județe: Satu Mare (cinci cazuri), Iași (șase cazuri), Suceava (patru cazuri), Botoșani (două cazuri) și Neamț (un caz). În plus, un singur caz care a implicat un bursuc a fost identificat în județul Botoșani.

Raportarea cazurilor include atât supravegherea pasivă (vulpi suspecte sau moarte examinate prin testarea FAT/RT-PCR), cât și rezultatele supravegherii active în timpul campaniilor de vaccinare orală (ORV).

În primăvara și toamna lui 2023, campaniile ORV au acoperit aproximativ 62% din suprafața națională planificată, iar vaccinarea a fost implementată atât prin distribuire aeriană, cât și manuală.

Până la sfârșitul anului au fost confirmate în total 22 de cazuri de rabie în 18 focare pe teritoriul României. Dintre acestea, nouă cazuri au fost identificate la animale sălbatice, în special la vulpi.

Distribuția cazurilor confirmate la vulpi a fost următoarea: Satu Mare – cinci cazuri, Iași – două cazuri, Neamț – un caz și Suceava – un caz. Aceste constatări evidențiază persistența rabiei în rezervoarele din fauna sălbatică, în special în populațiile de vulpi, și subliniază necesitatea unei supravegheri continue și a unor campanii de vaccinare orală pentru a preveni transmiterea ulterioară la animalele domestice și potențiala răspândire la oameni.

 

Între 2020 și 2024, evoluţia cazurilor de rabie la vulpi în România a evidențiat fluctuații notabile, reflectând schimbări atât în condițiile epidemiologice, cât și în eficacitatea programelor de supraveghere și vaccinare.

În 2020 și 2021 a fost raportat un singur caz în fiecare an, ceea ce indică o circulație relativ redusă a virusului în populația sălbatică în această perioadă. Cu toate acestea, în 2022 s-a înregistrat o creștere vizibilă, cu șapte cazuri confirmate, concentrate în principal în județele Iași și Satu Mare, sugerând focare localizate, potențial legate de mișcările transfrontaliere ale faunei sălbatice sau de reducerea acoperirii vaccinale.

Tendința a continuat în 2023, când numărul cazurilor a crescut semnificativ la 18, distribuite în mai multe județe, inclusiv Satu Mare, Iași, Suceava și Botoșani, indicând o intensificare a activității virale în rândul populației de vulpi.

În schimb, în 2024 (până în septembrie), numărul cazurilor confirmate a scăzut la nouă, ceea ce ar putea reflecta impactul campaniilor de vaccinare intensificate, al monitorizării sporite și al măsurilor de răspuns îmbunătățite puse în aplicare de autoritățile veterinare.

Această evoluție subliniază necesitatea unor strategii susținute de supraveghere și control pentru a preveni creșterea în viitor a incidenței rabiei în rândul rezervoarelor sălbatice.

Între 2020 și 2024, distribuția cazurilor de rabie la vulpi în România a înregistrat o schimbare clară în evoluţia cazurilor confirmate în funcție de rezultat. În 2020 și 2021, singurele cazuri raportate au fost la vulpi ucise (câte un caz în fiecare an), fără decese înregistrate pe teren. Cu toate acestea, începând cu 2022, numărul cazurilor confirmate a crescut semnificativ, cu nouă cazuri la vulpi care au fost ucise. Această tendință s-a accentuat și mai mult în 2023, când au fost înregistrate 18 cazuri, dintre care cinci au fost găsite moarte și 13 au fost ucise. În 2024, până în decembrie, numărul cazurilor confirmate a scăzut la nouă, cu patru vulpi moarte și cinci ucise.

Această evoluție reflectă fluctuațiile atât în supravegherea activă, cât și în detectarea naturală a rabiei la vulpi și subliniază riscul persistent de transmitere a rabiei prin intermediul animalelor sălbatice în anumite regiuni din România.

Epidemiologia rabiei la vulpi în România în perioada 2020-2024 trebuie înțeleasă în contextul mai multor factori ecologici, epidemiologici și legați de control. În primul rând, tendințele sezoniere au o influență semnificativă asupra dinamicii rabiei. O incidență mai mare este adesea observată la sfârșitul toamnei și iarna, corespunzând cu creșterea mișcării vulpilor în timpul sezonului de împerechere și cu lipsa hranei. Aceste tipare sezoniere pot explica fluctuațiile numărului anual de cazuri. În al doilea rând, campaniile de vaccinare orală împotriva rabiei (ORV) implementate anual în România au contribuit în mod substanțial la reducerea cazurilor de rabie. Cu toate acestea, creșterile temporare, precum cele observate în 2023, pot fi asociate cu întârzieri logistice în distribuirea momelilor vaccinale sau cu consumul variabil al momelilor de către populațiile de vulpi din anumite regiuni.

Un alt factor care influențează persistența rabiei este transmiterea transfrontalieră. Județe precum Satu Mare, Iași și Botoșani, care au granițe comune cu Ucraina și Ungaria, rămân vulnerabile la reintroducerea virusului din cauza mișcării animalelor sălbatice infectate peste granițe. Acest lucru evidențiază necesitatea cooperării regionale în monitorizarea și controlul rabiei.

Bibliografie
World Health Organization (2024). Rabies – Key Facts. Retrieved from https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/rabies
World Health Organization (WHO). 2018. Rabies and envenomings: A neglected public health issue. Geneva: WHO. 
Centers for Disease Control and Prevention (CDC). (2024). Rabies Around the World.