CZU 636.5.033.087.8

EFFECTUL ACIZILOR ORGANICI INCLUŞI ÎN FURAJ ASUPRA PERFORMANŢEI DE CREŞTERE ŞI A INDICILOR SANGVINI LA PUII DE CARNE

Eugen VOINIŢCHI

Universitatea Agrară de Stat din Moldova

 

Abstract.

This paper presents the researches performed on 2 groups of 20000 broiler chickens - a control group and an experimental group – in order to assess the effect of NOACK AC PD2 product containing organic acids (acetic, lactic, propionic and formic acids). The product was administered in chickens’ feed at a concentration of 3 kg/t during their entire lifetime – 42 days - till the slaughter. As a result, it was noticed a reduced chicken morbidity of 6% in the experimental group compared with 11.6% in the control group; and the lethality rate amounted to 1.9% in the experimental group and 2.7% in the control group. At the end of experiments the body weight of chickens from the experimental group was by 110 g higher than the weight of the chickens from the control group (p<0,001). The investigated biochemical indices of the broiler chickens from the experimental group recorded an increasing trend.
Key words: Broiler chickens; Prebiotic; Biochemical indices; Body weight; Morbidity rate

Rezumat:

Cercetările s-au efectuat pe două loturi - martor şi experimental - a câte 20 000 pui broiler, cu sopul de a stabili efectul produsului NOACK AC PD2, care conţine acizi organici (acetic, lactic, propionic, formic). Produsul s-a administrat împreună cu furajul pe tot parcursul perioadei de creştere a puilor (42 zile). În rezultat, la puii din lotul experimental s-a constatat un nivel al morbidităţii de 6% faţă de 11,6% la puii din lotul martor, nivelul letalităţii a constituit 1,9% şi, respectiv, 2,7%. Greutatea corporală constatată la finalul experimentelor a fost cu 110 g mai mare la puii din lotul experimental faţă de cea a puilor din lotul martor (P< 0,001). Indicii biochimici determinaţi au avut o tendinţă de creştere la puii broiler din lotul experimental.
Cuvinte cheie: Pui broiler; Prebiotic; Indici biochimici; Greutate corporală; Morbiditate

INTRODUCERE

Conform Uniunii Europene şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, siguranţa alimentelor este oresponsabilitate a tuturor, începând de la originea lor până în momentul în care ajung pe masă. Principiul  de bază privind siguranţa alimentelor este aplicarea unei abordări integrate, de tipul ,,de la fermă – la consumator”, care să acopere toate sectoarele lanţului alimentar – inclusiv producţia de furaje, sănătatea animalelor, procesarea alimentelor (Asmarandei, V. et al. 2014). Carnea de pasăre se află în topul preferinţelor consumatorilor de pretutindeni, dar este şi o sursă răspândită de infectare a omului cu salmoneloză. Un alt pericol legat de creşterea păsărilor îl prezintă şi reziduurile de antibiotice care sunt utilizate la tratamentul afecţiunilor gastrointestinale la păsări (Voiniţchi, E. et al. 2014). Pe lângă toxicitatea acută a acestora sunt posibile şi alte riscuri în ceea ce priveşte prezenţa reziduurilor antibacteriene din alimente – acestea pot fi mutagene sau carcinogene şi pot duce la dezvoltarea antibioticorezistenţei (Davidek, J. 2009). Acizii organici sunt utilizaţi timp de zeci de ani în conservarea hranei pentru animale, fie pentru protejarea alimentelor de distrugere microbiană şi fungică, fie pentru a mări efectul de conservare a hranei fermentate pentru animale, de exemplu, a silozului. Acizii organici nu sunt antibiotice, dar dacă sunt folosiţi corect, împreună cu nutriţia, managementul şi măsurile de bio-securitate, aceştia pot fi un instrument puternic în menţinerea de sănătate a tractului gastro-intestinal la păsări, favorizând îmbunătăţirea performantelor lor (Ghazalah, A. et al. 2011). Principiul acţiunii acizilor este de a reduce pH-ul în stomac şi în intestine, astfel încât mediul intestinal este prea acid pentru creştere bacteriană. În plus, acizii organici îmbunătăţesc digestia proteinelor la tineretul animal prin stimularea secreţiei de enzime pancreatice (Mellor, S. 2000). E important şi faptul că, în comparaţie cu antibioticele, acestea substanţe nu creează rezistenţă bacteriană (Partanen, K., Mroz, Z. 1999).

MATERIAL ŞI METODĂ

Obiectivul cercetărilor s-a axat pe influenţa exercitată asupra principalilor indici de producţie de către remediul NOACK AC PD2, fabricat şi omologat de FF Chemicals Holand (Olanda) ce conţine acizi organici (formic - 33%, acetic - 13.5%, lactic - 11%, citric - 8%). Cercetările s-au efectuat pe pui broiler, hibridul Ros-308, pe parcursul a 42 zile, în cadrul fermei de păsări „S&D Service” din satul Step-Soci, raionul Orhei, în perioada februarie-martie 2014. Puii au fost examinaţi clinic şi divizaţi în două loturi a câte 20 000 de capete fiecare (lot martor şi experimental), întreţinuţi în două hale de producţie. În alimentaţia puilor din ambele loturi s-a utilizat nutreţ combinat granulat standard. În dependenţă de vârstă, s-a modelat nivelul energetic (3005-3200 Kcal EM/Kgl) şi cel proteic (22,5%-19%). În lotul experimental s-a administrat furaj cu prebioticul NOACK AC PD2, în doza de 3 kg/t furaj, dozajul recomandat de producător fiind de 2-10 kg/t furaj, până la sacrificare timp de 42 zile. În lotul martor s-a administrat furaj fără adaos de acidifiant. Pe parcursul derulării experimentului s-a urmărit asigurarea unui microclimat optim, a unui nivel de furajare şi adăpare corespunzător. Pe parcursul cercetărilor, păsările au fost examinate permanent, înregistrându-se toate datele referitoare la evoluţia consumului de furaj şi a creşterii în greutate. La a 42-a zi s-au prelevat probe de sânge de la puii din ambele loturi pentru determinarea unor indici hematologici şi biochimici. Datele obţinute au fost prelucrate statistic cu ajutorul criteriului Stiudent. Rezultatele constituie valori medii + eroarea standard. Pragul de semnificaţie prezentat este P<0,01 – 0,05.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Pe parcursul investigaţiilor, puii din ambele loturi au fost hrăniţi şi întreţinuţi conform programului stabilit. În urma observaţiilor efectuate pe o perioadă de 42 zile nu au fost semnalate abateri, reacţii adverse privind sănătatea lor. Săptămânal s-a determinat gravimetric masa corporală şi s-au numărat puii care prezentau diaree (murdăriri la cloacă cu mase fecale). Datele prezentate în tabelul 1 reprezintă procentul de îmbolnăvire a puilor în loturile studiate. S-a constatat un procent mai mare al morbidităţii la puii din lotul martor - 11,4%, comparativ cu 6% la cei din lotul experimental. Acest lucru se datorează, probabil, mediului acid care a favorizat creşterea microflorei benefice şi reducerea celei patogene, de asemenea, având şi efect benefic asupra celulelor tractului gastrointestinal. Prin administrarea unor acizi organici în dieta păsărilor cercetătorul A.A. Ghazalah (2011) a obţinut un conţinut cecal de lactobacili cu 4% şi de coliformi cu 5,7 % mai mare (p <0,01) în lotul experimental, un conţinut de bacterii anaerobe mai mare în lotul martor şi un conţinut similar de E. coli în ambele loturi. Cercetătorii Alshawabkeh, Kanan (2005) şi Al-Natour (2003) au observat că administrarea acidifianţilor în furaje în cantitate de 0,5-1,5% reduce semnificativ viabilitatea bacteriei Salmonella gallinarum. De asemenea, Garcia et al. (2007) au remarcat că puii de carne, în furajul cărora au fost adăugaţi acizi organici, înălţimea vilozităţilor în duoden şi în jejun este mai mare cu 5.000 sau 10.000 ppm. Dalia Mansour Hamed et al. (2013) raportează că în cadrul unui experiment efectuat pe prepeliţe infestate cu Salmonella Enteritidis, grupurile de păsări cărora le-au fost administraţi acidifianţi au obţinut un număr mai mic de afecţiuni gastrointestinale. Zilnic se ducea o evidenţă strictă a tuturor puilor morţi. Procentul letalităţii a constituit 1,9% (380 de pui) în lotul experimental şi 2,7% (540 de pui) în lotul martor. Scăderea ratei mortalităţii după administrarea acidifianţilor a fost observată şi de A. Ghazalah (2011), E. Voiniţchi (2013) şi alţii. La debutul experienţei, puii din ambele loturi aveau o greutate medie 43,0+0,24 g, iar la sfârşit, puii
din lotul experimental, care au primit prebiotic în furaj, aveau un surplus de masă corporală egal cu 110 g (p<0,01). Greutatea medie/cap a fost de 2750+21,7 g la lotul experimental şi de 2640+20,1g la lotul martor, diferenţa de 110 g (sau cu 4,2 % mai mare) între cele două loturi fiind statistic semnificativă. Rezultate asemănătoare cu cele din prezentul studiu cu privire la creşterea în greutate a puilor broiler au fost obţinute de cercetătorii I. Ţibru (2005), B. Owens et al. (2008), A. Sheikh et al. (2011) şi A. Ghazalah et al. (2011), care au constatat că suplimentarea de acizi organici la puii broiler au îmbunătăţit creşterea în greutate, în comparaţie cu grupul martor. Acest fapt se datorează, probabil, efectului benefic al acizilor organici asupra florei intestinale. Acizii organici pot afecta integritatea membranei celulare a bacteriei sau pot interfera cu transportul nutrienţilor şi afectează metabolismul energetic provocând astfel efectul bactericid (Ricke, S. 2003). În tabelul 2 sunt prezentate date referitoare la indicii biochimici analizaţi. S-a constatat faptul că
nivelul de proteină totală la puii din lotul experimental a alcătuit 3,473±0,35 g/L şi 3,481±0,41 g/L la cei din lotul martor, ceea ce denotă faptul că nu s-au observat diferenţe esenţiale.

Rezultate asemănătoare privind diferenţa nesemnificativă a nivelului de proteină din serul puilor broiler care au primit acidifiant şi ale celor din loturile martor au fost raportate şi de Azza M. Kamal (2014). Totuşi este necesar de a menţiona că valorile de referinţă (Ghergariu, S. et al. 2000) sunt de 4,14-4,96 g/dl. Alţi autori (May, J.D. 1978; Voiniţchi, E. 2013) comunică majorarea cantităţii de proteină totală la puii broiler sub acţiunea unor prebiotice, fapt legat de o absorbţie mai ridicată la nivel de intestin a proteinei furajere. Analiza dinamicii ureei (g/L) în serul sanguin la puii broiler a demonstrat o majorare cu 3,07% la lotul experimental faţă de cel martor, ceea ce ar putea constitui rezultatul unui metabolism proteic mai intensiv şi al absorbţiei ridicate de aminoacizi. Concentraţia de glucoză analizată a atins un nivel de8,44 mmol /L în lotul experimental şi de 8,39 mmol/L în cel martor.

Datele referitoare la concentraţiile de calciu, fosfor, care alcătuiesc profilul mineral, indică valori medii faţă de normele de referinţă, iar raportul dintre calciu şi fosfor în hrana puilor este optim. E cunoscut faptul că metabolismul mineral joacă un rol important în menţinerea stării generale de sănătate şi obţinerea unor performanţe mai bune (sporul în greutate şi conversia furajului). Homeostazia calciului şi fosforului este menţinută prin mecanisme complexe, prin implicarea unor hormoni ca parathormonul şi calcitonina, care au o acţiune antagonistă. Astfel, secreţia parathormonului este activată în hipocalcemie şi diminuată în hipercalcemie. În experienţa noastră, pe parcursul testării
efectului prebioticului NOAK AC PD2 asupra unor indici ai metabolismului mineral, nu s-au înregistrat valori statistic distinctive. Astfel, concentraţia calciului în serul sanguin a alcătuit 2,81±0,60 mg/dl la puii din lotul experimental şi 2,15±0,71 mg/dl la puii din lotul martor ( t=0,710; p>0,05). Datele obţinute se încadrează în valorile de
referinţă expuse de S. Ghergariu ş.a. (2000). Totuşi e necesar de precizat că s-a intensificat funcţia calcitoninei, care îşi exercită rolul biologic prin interacţiunea cu celule-ţintă aflate îndeosebi la nivelul sistemului osos şi al rinichilor şi într-o mai mică măsură la nivelul intestinului. Un alt indice, concentraţia serică a fosforului, a înregistrat valori de 1,85±0,14 mg/dl la lotul de pui experimental şi de 1,18±0,14 mg/dl la cel martor. Este important faptul de a remarca că concentraţia serică a fosforului la puii din lotul experimental a fost cu 0,67 mg/dl mai mare, ceea ce alcătuieşte 36,2% ( t=2,080; p>0,05). Legenda: p <0,01*; p <0.001**ul macromineral este concentraţia de magneziu (mg/dl). Magneziul este, după potasiu, al doilea cation important din interiorul celulei, găsindu-se în toate ţesuturile animale, precum şi în lichidele extracelulare (Maršall, Dj. 2009). În cadrul patologiei multifactoriale rolul deficitului de magneziu ca factor de risc este din ce în ce mai intens studiat. Consecinţele acestui deficit pot fi observate la nivel neuromuscular, în metabolismul fosfocalcic şi al potasiului, în patologia bolilor cardiovasculare şi în cazul unor stări alergice (Maršall, Dj. 2009).Concentraţia serică a magneziului la puii de carne, studiaţi s-a aflat la un nivel de 1,48±0,25 mg/dl în lotul experimental, care a beneficiat de acidifiantul NOAK AC PD2, şi de 1,18±0,71 mg/dl în lotul martor. Rezultatele cercetărilor noastre relevă că nivelul magneziului determinat în cadrul ionogramei a crescut la puii din lotul experimental cu 0,3 mg/dl sau cu 20 %, fapt ce demonstrează acţiunea benefică a acidifiantului. Creşterea nivelurilor de calciu şi fosfor în serul sanguin produs prin suplimentarea hranei cu acizi organici se poate explica prin reducerea pH-ului tractului gastrointestinal în urma utilizării
acestor acizi, ceea ce îmbunătăţeşte absorbţia mineralelor din intestin în fluxul sanguin. Rezultate similare au fost descrise de S. Boling et al. (2001). De asemenea, cercetătorii M. Abdo şi A. Zeinb (2004), A. Ghazalah et al. (2011), E. Voiniţchi (2013), M. Kamal Azza (2014) au observat creşterea concentraţiei de calciu seric la puii de carne în furajul sau apa cărora a fost administrat acidifiant. Mai mult decât atât, M. Kishi et al. (1999) au menţionat că acidul acetic alimentar previne osteoporoza la şobolanii ovariectomizaţi prin reducerea de turnover osos, deoarece îmbunătăţeşte absorbţia intestinală a calciului prin îmbunătăţirea solubilităţii acestuia.

CONCLUZII
Studiul dat demonstrează importanţa utilizării acizilor organici ca aditivi furajeri la îmbunătăţirea performanţelor de creştere a puilor de carne, prin acţiunea lor fiziologică în inducerea creşterii, prin activitatea unor mecanisme endogene şi prin efectul lor benefic antimicrobian. Administrarea preparatului cu coninut de acizi organici a favorizat reducerea morbidităţii la puii din lotul experimental, care a atins un nivel de 6% faţă de 11,4% în lotul martor, scăderea ratei letalităţii, care a constituit 1,9% în lotul experimental faă de 2,7% în lotul martor, obţinerea, la vârsta de 42 de zile, a unei greutăi corporale cu 110 g mai mare la puii din lotul experimental faţă de puii din lotul martor.
Se propune ca acidifiantul NOAK AC PD2 să fie utilizat pentru stimularea apetitului la pui şi pentru obinerea unui spor de greutate corporală maximă. De asemenea, produsul dat poate fi utilizat, împreună cu complexul de măsuri sanitaro-veterinare, pentru profilaxia infestării carnei de pui cu Sallmonela.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. ABDO, M., ZEINB, A., 2004. Efficacy of acetic acid in improving the utilization of low protein-low energy broiler diets. In: Egyptian Poultry Science, vol. 24, pp.123-141. ISSN 1110-5623.
2. ADIL, Sheikh, BANDAY, Tufail, AHMAD BHAT, Gulam, SALAHUDDIN, Mir, RAQUIB, Mashuq, SHANAZ, Syed, 2011. Response of broiler chicken to dietary supplementation of organic acids. In: Journal of Central European Agriculture, vol. 12(3), pp. 498-508. ISSN 1332-9049.
3. ALSHAWABKEH, Khalil, KANAN, Abdelnaser, 2005. Effect of Dietary Formic Acid Level on Artificially Contaminated Broiler Feed with Salmonella Gallinarum. In: Agricultural Sciences, vol. 32, nr. 1, pp. 1-9. ISSN 2156-8561.
4. AL-TARAZI, Y.H., ALSHAWABKEH, K., 2003. Effect of dietary formic and propionic acids on Salmonella pullorum shedding and mortality in layer chicks after experimental infection. In: Journal of Veterinary Medicine, vol. 50, pp. 112-117. ISSN 0931-184X.
5. ASMARANDEI, V., CARAGAŢĂ,, N., GHEORGHIŢĂ V., PORCESCU, G., CHIRIAC, A., VOINIŢCHI, E., 2014. Manual privind efectuarea controlului oficialal al unitatilor din domeniul alimentar. Chişinău, pp. 7-12. ISBN 978-9975-53-276-1.
6. BOLING, S.D., FRANKENBACH, J.L., SNOW, C.M. et al., 2001. The effect of citric acid on the calcium and phosphorus requirements of chicks fed Corn -soybean meal diets. In: Poultry Science, vol. 80, pp.783-788.
7. BOZKURT, M., KÜÇÜKYILMAZ, K., ÇATL, A.U. and ÇINAR, M., 2009. The effect of single or combined dietary supplementation of prebiotics, organic acid and probiotics on performance and slaughter characteristics of broilers. In: South African Journal of Animal Science, vol. 39(3), pp.197-295. ISSN 0375-1589
8. DAVIDEK, Jiri, 2009. Food Quality and Assurance. In: Food Quality and Standards. Vol.2. ISBN 978-1- 84826-942-2.
9. DENLI, M., OKAN, F., ÇELIK, K., 2003. Effect of dictary probiotic, organic acid and antibiotic supplementation to diets on broiler performance and carcass yiold. In. Pakistan Journal of nutrition, vol. 2(2), pp. 89-91.
10. GARCIA, V., CATALA-GREGORI, P., HERNANDEZ, F.M, MEGIAS, D.and MADRID, J., 2007. Effect of formic acid and plant extracts on growth, nutrient digestibility, intestine mucosa morphology and meat yield of broilers. In: Journal of Applied Poultry Research, vol. 16, pp. 555-562. ISSN 1537-0437.
11. GHAZALAH, A.A., ATTA, A.M., ELKLOUB, Kout, MOUSTAFA, M.EL. and SHATA, Riry F.H., 2011. Effect of Dietary Supplementation of Organic Acids on Performance, Nutrients Digestibility and Health of Broiler Chicks. In: International Journal of Poultry Science, vol. 10(3), pp.176-184. ISSN 1682-8356.
12. HAMED, Dalia Mansour, HASSAN, Ahmed Mohamed Ahmed, 2013. Acids Supplementation to Drinking Water and Their Effects on Japanese Quails Experimentally Challenged with Salmonella Enteritidis. In: Research in Zoology, vol. 3(1), pp. 15-22. DOI:10.5923/j.zoology.20130301.03.
13. KAMAL, Azza M. and RAGAA, Naela M., 2014. Effect of Dietary Supplementation of Organic Acids on Performance and Serum Biochemistry of Broiler Chicken. In: Nature & Science, vol. 12(2), p. 38. ISSN 2150-4105.
14. KISHI, M., FUKAYA, M., TSUKAMOTO, Y., NAGASAWA, T., KAKEHANA, K. and NISHIZAWA, N., 1999. Enhancing effect of dietary vinegar on the intestinal absorption of calcium in overiectomized rats. In. Bioscience, Biotechnology, and Biochemistry, vol. 63, pp. 905-910. ISSN 0916-8451.
15. MARŠALL, Dj., 2009. Kliničeskaâ biohimiâ. Moskva. 368 s. ISBN 5-7989-0106-8.
16. MELLOR, S., 2000. Nutraceuticals-alternatives to antibiotics. In: World Poultry, vol. 16, pp. 30-33. ISSN 0043-9339.
17. NAMKUNG, H., LI, M., GONG, J., YU, H., COTTYIL, M., 2004. Impact of feeding blends of organic acids and herbal extracts on growth performance, gut microbiota and digesive function in newly weaned pigs. In:Canadian Journal of Animal Science, vol. 84, pp. 697-704.
18. OWENS, B., TUCKER, L., COLLINS, M.A., and McCRACKEN, K.J., 2008. Effects of different feed additives alone or in combination on broiler performance, gut micro flora and ileal histology. In: British Poultry Science, vol. 49, no.2, pp. 202–212.
19. PARTANEN, K.H., MROZ, Z., 1999. Organic acids for performance entancement in pig diets. In: Nutrition Research Review, vol. 12 (1), pp.117-145.
20. La RAGIONE, R.M., WOODWARD, M.J., 2003. Competitive exclusion by Bacillius subtilis spores of Salmonella enterica serotype Enteritidis and Clostridium perfingens in young chikens. In: Veterinary Microbiology, vol. 94, no.3, pp. 245-256.
21. RICKE, S.C., 2003. Perspectives on the use of organic acids and short chain fatty acids as Antimicrobials. In: Poultry Science, vol. 82, nr. 4, pp. 632–639.
22. ŢIBRU, I., CĂTANĂ, N., TĂŞĂDAN, T., 2005. Some acidifiers use in the anti-salmonella protection of broilers. In: Animals and Environment, Vol. 1: The XIIth Congress of ISAH is held in Warsaw, Sept. 4-8, Warsaw, Poland. ISBN 83-89968-31-2.
23. VOINIŢCHI, E., ŢOLEA, S., BALANESCU, S., 2014. Ghid privind implementarea procedurilor HACCP şi utilizarea aditivilor furajeri la întreprinderele avicole. Chişinău. 167 p. ISBN 978-9975-4224-6-8.

 

Data prezentării articolului: 05.08.2014
Data acceptării articolului: 25.10.2014