Inscriete la noutatile noastre
Livrăm gratuit în raza municipiului Chișinău comenzile ce depășesc valoarea de 500 lei.
13 Jul 2026
Evaluarea a fost făcută pe probe de sânge din loturi de pui broiler ROSS 308, vaccinați contra pseudopestei aviare, bursitei, bronșitei aviare și rinotraheitei infecțioase aviare, pe probe recoltate la vârste prestabilite. Au fost determinate titrurile anticorpilor postvaccinali specifici acestor boli. Loturile imunizate cu vaccinuri vii și inactivate împotriva pseudopestei aviare, bursitei infecțioase, bronșitei infecțioase și rinotraheitei aviare au prezentat la vârsta de 36 de zile valori protective. Aceste rezultate confirmă efectul benefic al imunizării obligatorii și de necesitate a puilor de carne în controlul bolilor infecțioase la această categorie zootehnică.
Pentru evaluarea statusului imun al puilor pentru carne s-a conceput un model experimental bazat pe culegerea de date din buletinele de analiză de la nivelul fermei și pe determinări sistematice ale nivelului anticorpilor serici împotriva bolii de Newcastle, bursitei infecțioase aviare, bronșitei infecțioase și rinotraheitei infecțioase a păsărilor, pe durata unui ciclu de producție, la vârste diferite în ziua vaccinării şi la 14 zile după vaccinare cu vaccinuri vii și inactivate.
Determinările au vizat patru parametri imunologici: nivelul anticorpilor antipseudopestoși, nivelul anticorpilor împotriva bursitei infecțioase aviare, nivelul anticorpilor serici împotriva bronșitei infecțioase aviare și a rinotraheitei infecțioase aviare. Starea de sănătate a fost evaluată pe baza documentelor sanitare veterinare şi zootehnice de la nivelul fermei. Prelevarea probelor de sânge s-a făcut din vena axilară, în seringi fără anticoagulant. După recoltare, probele s-au identificat și s-au transportat la laborator în lăzi izoterme, unde s-au prelucrat imediat, după metode pentru determinarea celor patru categorii de anticorpi menţionaţi.
S-au prelevat în total 100 de probe de sânge de la pui pentru stabilirea nivelului anticorpilor antipseudopestoși, antibursitici și 20 de probe pentru stabilirea titrului anticorpilor, antibronșitici și al celor împotriva rinotraheitei infecțioase aviare.
Determinarea anticorpilor împotriva pseudopestei aviare s-a făcut prin reacția de inhibare a hemaglutinării, iar pentru celelalte boli, prin tehnica ELISA.
Programul de acțiuni sanitar-veterinare al fermei investigate a vizat următoarele imunizări:
o zi vaccinare antipseudopestoasă (aerosol) cu vaccin viu şi inactivat, antibronşitică (aerosol) cu vaccin viu, antibursitică (subcutanat) cu vaccin inactivat;
șapte zile vaccinare antipseudopestoasă (aerosol) cu vaccin viu;
14 zile vaccinare împotriva rinotraheitei infecțioase aviare (aerosol) cu vacin viu;
21 de zile vaccinare antipseudopestoasă (aerosol) cu vaccin viu.
Din datele prezentate în tabelul 1 putem constata următoarele:

La șapte zile de viață, se observă un nivel scăzut al anticorpilor serici: 76% din probe prezintă valori de 1/4 și 1/8, 20% prezintă valori de 1/16 și 4% valori de 1/32.
La vârsta celei de-a doua vaccinări de 21 de zile, 98% dintre probe au avut valori protective de 1/16, 1/32, 1/64 și 2% au prezentat un nivel scăzut al anticorpilor postvaccinali (1/4).
La 36 de zile de viață, toate cele 100 de probe au avut un nivel ridicat al anticorpilor postvaccinali, ceea ce ne indică o protecție sigură împotriva acțiunii virusului bolii de Newcastle, aspect ilustrat și în lucrările de specialitate(3,6) și sunt reprezentative pentru lotul testat (p<0.001).
Din analiza datelor prezentate în tabelul 2, rezultă că nivelul anticorpilor postvaccinali antibursitici este diferit de la o zi la 36 de zile de viață, astfel:

La vârsta de o zi s-au înregistrat valori ale titrurilor între 1820 și 2620, cu un titru mediu de 2130. Dintre cele 100 de probe, 10% au avut valori în grupa 1 de titru, 20% în grupa 2, 40% în grupa 3 și 30% în grupa 4 de titru.
La 36 de zile de la vaccinarea antibursitică s-au constatat valori ridicate ale nivelului anticorpilor, între 12742 și 18205, cu o valoare medie de 14425. În ceea ce privește grupele de titru, 20% s-au situat în grupa 8, 30% în grupa 9, 30% în grupa 10 și 10% în grupele 12 şi 13. Valorile sunt reprezentative pentru lotul testat (p<0.001) și sunt asemănătoare cu cele întâlnite în literatura de specialitate(2,4).
Din tabelul 3 reies următoarele aspecte: la vârsta de o zi s-au detectat niveluri de anticorpi antibronșitici cu o distribuție regulată a anticorpilor în grupele de titru, ceea ce sugerează o imunizare uniformă și cu un titru mediu ce asigură protecția efectivului vaccinat. Din totalul de 20 de probe, 11 sunt în grupa de titruri 1, iar nouă sunt în grupa 2.

La vârsta de 36 de zile s-au detectat niveluri crescute de anticorpi antibronșitici, cu un titru mediu ce asigură protecția efectivelor vaccinate. Din totalul probelor, 10% se găsesc în grupa 3 de titruri, 30% în grupa 4, iar 60% în grupa 5, valori reprezentative pentru lotul testat (p<0.001), similare cu cele întâlnite în lucrările de specialitate(5,7).
Din tabelul 4 reiese că la vârsta de o zi nu s-au detectat niveluri de anticorpi împotriva rinotraheitei infecțioase aviare.

La vârsta de 36 de zile s-au detectat niveluri crescute de anticorpi împotriva rinotraheitei infecțioase aviare, cu un titru mediu ce asigură protecția efectivelor vaccinate. Din totalul probelor, 40% se găsesc în grupa 4 de titruri, 30% în grupa 5, 20% în grupa 6 și 10% în grupa 7 de titruri, valori regăsite și în lucrările de specialitate(1,7), și în acest caz valorile obținute fiind reprezentative pentru lotul testat (p<0.001).
În urma analizei rezultatelor obținute prin examene de laborator pentru decelarea titrului anticorpilor postvaccinali s-a constatat că, la vârsta de șapte zile, nivelul anticorpilor antipseudopestoși este foarte scăzut, astfel că, la 14 zile după vaccinare, proporţia probelor pozitive este de 98%, iar 2% sunt negative. La finalul seriei, toate probele au fost pozitive și au avut un nivel ridicat al anticorpilor postvaccinali.
La vârsta de o zi s-au înregistrat valori crescute ale titrurilor anticorpilor antibursitici, cuprinse între 1645 și 1855, cu un titru mediu de 1710, iar la 36 de zile de la vaccinare s-au constatat titruri cu valori între 12742 şi 18205, cu o valoare medie de 14425.
În cazul vaccinării antibronșitice, la vârsta de o zi s-au detectat niveluri scăzute de anticorpi, cu o imunizare relativ uniformă, dar cu un titru ce nu asigură protecţia efectivului vaccinat. La vârsta de 36 de zile, titrurile sunt uniforme, având o valoare medie ce asigură protecţie împotriva acțiunii virusului bronşitei infecţioase aviare.
Puii de carne vaccinați împotriva rinotraheitei infecțioase aviare la vârsta de 14 zile au prezentat la 36 de zile niveluri crescute de anticorpi, ceea ce indică o imunizare bună şi cu un titru mediu de 6356, ce asigură protecţia efectivului vaccinat.
Bibliografie
Avram E. Clinica păsărilor. Compendiu. Ed. Fundației România de Mâine, București, 2012.
Ioniță C, Jelescu C. Patologie aviară I. Ed. Sitech, Craiova, 2016.
Ioniță C, Jelescu C. Patologie aviară II. Ed. Sitech, Craiova, 2016.
Moga-Mânzat R. Boli virotice și prionice ale animalelor. Ed. Brumar, Timișoara, 2005.
Perianu T. Bolile infecțioase ale animalelor. Vol. II: Viroze. Ed. Fundației Chemarea, Iași, 1997.
Potecea E. Boli infecțioase ale animalelor I. Ed. Fundației România de Mâine, București, 2003.
Saif YM, Barnes HJ, Glisson JR, et al Diseases of Poultry. 11th Ed., Am. Iowa State Press, 2003.
Jun
01
Gingivostomatita cronică felină reprezintă o afecțiune adesea observată în practica clinică veterinară. Caracterizată prin leziuni de tip ulcerativ, dispuse tipic bilateral, această patologie provoacă adesea durere și disconfort oral intens la pacienții felini afectați, consecințele clinice directe fiind disfagia și anorexia consecutivă, ce conduc la alterarea graduală a stării generale. Cu o etiologie multifactorială, incomplet elucidată, diagnosticul gingivostomatitei feline se bazează, în principal, pe tabloul clinic, completat de investigații paraclinice uzuale și specifice. Pacienții felini cu gingivostomatită cronică necesită studierea etiopatogeniei, scopul final fiind acela de a stabili, pe cât posibil, un diagnostic de certitudine. Un astfel de protocol de diagnostic include testarea pentru patologii precum FIV, FeLV și FCV, un set complet de analize hematologice și biochimice sangvine, precum și examene radiologice ale cavității bucale, fiind completat de biopsie și examinare microscopică, histopatologică, a țesuturilor afectate, care indică adesea prezența infiltratului limfoplasmocitar, sugerând un răspuns imunologic exacerbat. Astfel, posibile anomalii ale sistemului imunitar, precum prezența bolilor autoimune, imunodeficiența felină, neoplazii etc., modifică răspunsul imun al pacientului și duc la apariția infecțiilor oportuniste, care contribuie la natura cronică pe care adesea o îmbracă această patologie. Examinarea radiografică este, de asemenea, esențială pentru evaluarea structurilor dentare, evidențierea gradului de extindere a bolii parodontale, evaluarea gradului de resorbție radiculară, pentru a decela eventuale procese neoplazice, precum și pentru evaluarea pre- și postextracțională acolo unde este cazul. Lucrarea de față cuprinde o prezentare succintă a gingivostomatitei cronice, ca patologie felină de actualitate, cu accent asupra principalelor coordonate clinico-diagnostice de interes.
May
18
Acest studiu investighează utilitatea etogramelor în cuantificarea stereotipiilor orale la vițeii crescuți în sistem intensiv, evidențiind relevanța acestora ca indicatori ai bunăstării. Designul experimental a presupus monitorizarea vițeilor pe parcursul a două săptămâni consecutive, în vederea evaluării frecvenței și duratei stereotipiilor orale la tineretul taurin. Rezultatele au evidențiat predominanța stereotipiei orale exprimate prin supt fictiv, fiind manifestarea repetitivă cea mai frecventă și intensă, asociată înțărcării precoce, frustrării alimentare și stresului de mediu. Masticația în gol și linsul obiectelor din adăpost au sugerat nevoi exploratorii nesatisfăcute, în timp ce autolinsul și cross-sucklingul au avut o frecvență relativ redusă, indicând un rol compensator social. Manifestarea concomitentă a mai multor stereotipii orale la același individ indică activarea mecanismelor de coping la stresul cronic, considerate strategii comportamentale de adaptare la condiții de mediu percepute ca stresante sau inconfortabile. În acest context, etogramele s-au dovedit instrumente utile și eficiente pentru cuantificarea obiectivă a stereotipiilor și pentru identificarea factorilor de risc, oferind suport științific pentru optimizarea condițiilor de creștere și îmbunătățirea bunăstării tineretului taurin.
May
10
Această lucrare sintetizează caracteristicile histostructurale ale intestinului, ficatului și vezicii biliare, subliniind adaptările care permit digestia eficientă, absorbția nutrienților și apărarea imună. Intestinul subțire prezintă vilozități lungi, glande Lieberkühn profunde și plăci Peyer extinse (Young et al., 2020). Ficatul se remarcă prin lobuli bine conturați, triade portale proeminente și hepatocite active metabolic, iar vezica biliară se caracterizează prin pliuri mucoase care permit stocarea și evacuarea bilei (Trautmann & Fiebiger, 2015). Aceste caracteristici le permit suinelor să digere eficient o dietă variată, cu o detoxificare hepatică eficientă şi un sistem imunitar robust. Informațiile prezentate sunt esențiale pentru interpretarea modificărilor fiziologice și patologice induse de factori nutriționali, toxici sau microbieni și oferă un cadru pentru cercetare aplicată în medicină veterinară și nutriție animală (Moeser, 2007).
May
01
Rinotraheita aviară este o viroză respiratorie importantă a păsărilor domestice, cu consecințe relevante atât asupra statusului sanitar al efectivelor, cât și asupra productivității în sistemele avicole intensive. Afecțiunea este întâlnită în special la găini și curci, dar poate interesa și alte specii aviare crescute comercial, fiind corelată cu încetinirea sporului de creștere, deteriorarea indicilor de conversie furajeră, diminuarea producției de ouă și creșterea frecvenței complicațiilor bacteriene secundare. Agentul cauzal este metapneumovirusul aviar (avian metapneumovirus – aMPV), încadrat în genul Metapneumovirus, familia Pneumoviridae, ordinul Mononegavirales.
Inscriete la noutatile noastre