EFICACITATEA PROBIOTICELOR ÎN TRATAMENTUL GASTROENTEROPATIILOR LA PUII BROILER

Savva BALANESCU, Eugen VOINIŢCHI
Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Abstract.

An experiment using 22 440 broiler chickens (Ros-308) was conducted to assess the influence of the commercial preparation Rescue Kit SL (containing Bacillus licheniformis and Bacillus subtilis, betaine, vitamins and microelements), administered in the drinking water (1g/litre) from the age of 9 to 14 days. One group, constituted by the same number of chickens, that were not given the additive, was considered as control. Performance indices were measured weekly and blood samples were collected from 14, 35 şi 50-d-old chicks for biochemical and hematological analyses. The results indicate a reduced lethality rate in experimental group -3.5%, while 3.9% (control). At the end of the production cycle (50 days) the body weight was by 50 g (P< 0,05) higher in broiler chickens from the experimental group. The preparation Rescue Kit SL induced the increase of erythrocytes, hemoglobin, total protein and glucose in blood serum, resulting from the intensification of metabolic processes.
Key words: Broiler chickens; Probiotics; Hematological indices; Biochemical indices; Body weight.

Rezumat.

Cercetările s-au efectuat pe un lot de 22 440 pui broiler (Ros-308) cu scopul de a stabili efectul produsului comercial Rescue Kit SL (conţine Bacillus licheniformi şi Bacillus subtilis, betaină, vitamine şi microelemente), administrat cu apa de băut (1g/ litru) de la vârsta de 9 până la 14 zile. Un lot, format din acelaşi număr de pui, care nu au primit aditivul, a fost considerat martor. Săptămânal s-au determinat indicii bioproductivi, iar la vârsta de 14, 35 şi 50 de zile s-au prelevat probe de sânge pentru analize biochimice şi hematologice.Rezultatele indică o reducere a procentului letalităţii (3,5 %) în lotul experimental, pe când 3,9% (martor). La finele ciclului de producţie (50 zile) greutatea corporală a fost cu 50 g (P< 0,05) mai mare la puii din lotul experimental. Produsul Rescue Kit SL a indus o creştere a eritrocitelor, a hemoglobinei, a proteinei totale şi a glucozei în serul sangvin, fiind un rezultat al intensificării proceselor metabolice.
Cuvinte-cheie: Pui broiler; Probiotice; Indici hematologici; Indici biochimici; Greutate corporală.

INTRODUCERE

Gastroeneteropatiile la păsări sunt printre principalele patologii care provoacă pierderi esenţiale în sectorul avicol. Potrivit lui L. Podobed (2010) în Ucraina afecţiunele gastro-intestinale provoacă decesul în cel puţin 42,2% din toate cazurile de mortalitate, iar E. Eliseeva (2008) a stabilit că în Federaţia Rusă acest indice este de până la 70%. Sănătatea intestinală este definită ca un echilibru dinamic de interacţiune complexă între calitatea hranei, microfloră şi mucoasa intestinală, asigurând funcţionarea corectă a sistemului digestiv şi lipsa patologiilor (Conway, P. 1994). Menţinerea sănătăţii în general necesită un intestin sănătos, de care depind multe boli, cum ar fi disbacterioza, alte infecţii şi inflamaţii
(Wilson, J. et al. 2005). Din punct de vedere strict lumenul gastrointestinal al păsărilor, de la cioc la cloacă, corespunde mediului extern, iar mucoasa intestinală reprezintă bariera care separă animalul de mediu extern. În afară de capacităţile sale de absorbţie, intestinul trebuie să ofere o protecţie adecvată împotriva bacteriilor patogene. Având în vedere miliardele de bacterii care populează tractul intestinal, aceasta nu este o sarcină prea uşoară (Lorenzoni, G. 2010). Pentru sectorul zootehnic din Republica Moldova, probioticele sunt încă o noutate, chiar dacă acestea se utilizează pe larg în ţările cu zootehnie dezvoltată. Multiplele investigaţii ştiinţifice şi cercetări efectuate în ultimele 2-3 decenii au scos în
evidenţă posibilitatea utilizării în practica zoo veterinară a acestor substanţe biostimulatoare în tratamentul şi profilaxia gastroenteropatiilor la păsări (Voiniţchi, E. et al. 2014). Probioticele sunt culturi de bacterii selectate sub formă de aditivi furajeri care, ajunse în tubul digestiv al animalelor, se adaugă microflorei benefice, asigurând ponderea florei sănătoase în detrimentul celei patogene şi condiţionat patogene. Ele constau dintr-o singură tulpină sau dintr-o combinaţie de tulpini bacteriene (Sarandan, H. 2007). Este de menţionat că un şir de întreprinderi avicole din ţară se confruntă cu gastroenteropatii la puii broiler care apar la vârsta de 7-9 zile. La întreprinderea „Larsan Nor” (s. Floreni), problema dată era
rezolvată cu ajutorul antibioticelor şi anume cu produsele pe bază de colistină. Având în vedere că antibioticele provoacă antibioticorezistenţa, s-a decis efectuarea unui studiu pentru cercetarea probioticului comercial Rescue Kit SL în tratamentul gastroenteropatiilor la puii broiler, cu studierea indicilor bioproductivi şi a parametrilor sangvini.

MATERIAL ŞI METODĂ

Cercetările s-au efectuat pe pui broiler din hibridul Ros-308 importaţi din Ungaria, crescuţi la sol pe aşternut, pe parcursul a 50 zile, în cadrul fermei de păsări „Larsan Nor” din satul Floreni, raionul Aneni Noi, în perioada septembrie – noiembrie 2010. Puii au fost examinaţi clinic şi divizaţi în două loturi a câte 22 440 de capete fiecare (lot martor – Lm şi experimental – Lex), întreţinuţi în două hale de producţie identice. În alimentaţia puilor din ambele loturi s-a utilizat nutreţ combinat standard. În dependenţă de vârstă s-a modelat nivelul energetic (cu limitele între 3050-3150 Kcal EM/Kgl) şi cel proteic (22%–18%). Furajarea şi adăparea au fost la discreţie. La ambele loturi, în primele zile de
viaţă (1–5 zile), în scop profilactic, a fost administrat antibiotic cu substanţa activă enrofloxacina 10 %, împreună cu apa de băut, în doză comform instrucţiunii. S-a efectuat vitaminizarea puilor cu un complex vitaminic (aminovet) comform schemei. Începând cu ziua a 9-a, la lotul experimental, timp de 5 zile, în apa de băut a fost administrat preparatul Rescue Kit SL (produs de compania BIOCHEM, Germania) cu compoziţia: Bacillus subtilis, tulpina CH 201 şi Bacillus licheniformii, tulplna CH 200, microelemente în formă organică (helat de zinc, cupru şi magneziu), vitaminele Bl, B2, B6, B12, K3, nicotinamidă şi betaină (doză – 1g la 1 litru de apă). Puilor din lotul martor li s-a administrat un preparat cu substanţa activă colistină timp de 5 zile.Vaccinarile au fost efectuate comform planului strategic al întreprinderii (bronşita infecţioasă, boala deGumboro şi La Sota). După încheierea ciclului productiv, la 50 zile, puii au fost sacrificaţi. În perioada de creştere s-au prelevat de 3 ori probe de sânge pentru examenele preconizate la vâsta de 14, 35 şi 50
de zile, din vena axială, cu ajutorul unui ac de la seringă. Au fost efectuate examene hematologice şi examene biochimice. Săptămânal, gravimetric, s-a apreciat masa corporală până la sfârşitul ciclului de producţie, pentru estimarea sporului mediu zilnic şi evaluarea consumului de furaje. Analiza statistică a datelor experimentale s-a efectuat cu folosirea criteriilor parametrice după metoda Student. Rezultatele sunt exprimate ca medie + eroare standard. Pragul de semnificaţieprezentat este P<0,01 – 0,05.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Pe parcursul investigaţiilor, puii din ambele loturi au fost hrăniţi şi întreţinuţi conform programului stabilit. Săptămânal, s-a măsurat gravimetric masa corporală şi s-au numărat puii care prezentau diaree (murdăriri la cloacă cu mase fecale). Datele din tabelul 1 prezintă procentul de îmbolnăvire a puilor în loturile studiate în decursul a 50 de zile. S-a constatat că la vârsta de 7-8 zile în ambele loturi au fost înregistrate cazuri când puii prezentau semne de diaree. Apariţia diareei la puii cu vârsta de 7-10 zile  mai fost semnalată şi de alţi cercetători (Podobed, L. 2010; Voiniţchi, E. et al. 2013). Astfel, la vârsta de 9 zile, circa 11% din pui prezentau diaree în ambele loturi. După administrarea antibioticului în lotul martor
şi a probioticului în cel experimental, la vârsta de 12 zile s-a constatat un procent mai mare al morbidităţii la puii din lotul experimental – 18%, comparativ cu 12% la cei din lotul martor. Incidenţa diareei pe toată durata experimentului a fost de 20% la puii din lotul experimental, comparativ cu 18% la cei din lotul martor. Este de menţionat că în pofida incidenţei mai înalte a diareei, perioada de vindecare a puilor din lotul experimental a fost mai mică, astfel, după vârsta de 15 zile, în lotul experimental nu au avut loc cazuri clinice, la puii din lotul martor observându-se cazuri de diaree până la vârsta de 20 zile. Procentul letalităţii a constituit 3,5% (802 pui) în lotul experimental şi 3,9% (876 pui) în lotul martor.
Un indice mai mic al mortalităţii la administrarea probioticelor a fost obţinut şi de A. Alkhalf et al. (2012), E. Voiniţchi et al. (2013), E. Kapitonova (2008). Cerecetătorul E. O’Dea (2006) relatează însă că administrarea probioticelor nu a afectat procentul de mortalitate. A. Glaskovič (2014) vorbeşte despre scăderea mortalităţii la administrarea produsului antibacterian Everodox-LA. Dinamica sporului în greutate a demonstrat că, iniţial, masa corporală a unui pui a alcătuit 41g, valorile de referinţă cross ROS 308 (2007) fiind de 42 g. La vârsta de 14 zile, greutatea corporală medie a unui pui din lotul martor a fost de 366,0±0,37g, iar în cel experimental – 370,0±0,449, ceea ce este cu 1,10% mai mult (P<0,05). La vârsta de 35 de zile, masa corporală medie a alcătuit 1790±2,84g în lotul martor şi 1840±2,05g (P<0,01) în cel experimental. La sfârşitul experimentului, în a 49-a zi, puii din lotul experimental, care au primit probioticul, aveau un surplus de masă corporală egal cu 50 g (P<0,01). Greutatea medie/cap a fost de 2610±4,2g la lotul experimental şi de 2560±3,4g la lotul martor, cu diferenţa de 2,8%, statistic semnificativă – P1,2<0,01. Este de menţionat că rezultate asemănătoare cu privire la creşterea în greutate la administrarea probioticelor au fost obţinute de Ezema Chuka (2014), M.A. Miah (2014), E. Voiniţchi et. al (2013), A. Alkhalf et al. (2012), Е. Кapitonova (2008). Cercetătorul M. Haj Ayed (2008) afirmă că la administrarea probioticului Rescue Kit SL la iepuri s-a obţinut un spor de masă corporală mai mare şi o scădere a mortalităţii comparativ cu rezultatele la administrarea antibioticului Tiamulin. Totodată, А. Glaskovič (2014) a obţinut creşterea masei corporale la administrarea antibioticului Everodox-LA

Analizând evoluţia hematocritului şi a hemoglobinei (Tab. 2), se poate observa că probioticul are un efect benefic în redresarea acestor valori.

La puii din lotul experimental, la vârsta de 14 zile, valoarea hemoglobinei a crescut cu 0,67 g/dl faţă de puii din lotul martor (P>0,05) sau cu 9 % şi cu 0,06g/dl la 50 zile. Valorile medii absolute ale eritrocitelor, la 14 zile, constituie 1,55±0,27 x 1012/l la lotul martor şi 1,83±0,2x 1012/l la cel experimental, adică cu 18,6 % mai mult (P>0,05) faţă de lotul martor. Se remarcă faptul că valorile medii ale eritrocitelor sunt scăzute faţă de valorile de referinţă (Ghergariu, S. et al. 2000, Falcă, C. et al. 2005) la ambele loturi. La vârsta de 50 zile, numărul de eritrocite la lotul martor este de 2,55±0,206 şi de 2,59±0,2 la lotul experimental, ceea ce se încadrează în valorile de referinţă. Rezultate asemănătoare privind creşterea indicilor sangvini (hematocrit, eritrocite, hemoglobină) la administrarea probioticelor au fost obţinute de M.A. Miah (2014), E. Voiniţchi et al. (2013), A. Alkhalf et al. (2012). Cercetătorul Ezema Chuka (2014) a obţinut însă la administrarea probioticului pe bază de Saccharomyces cerevisiae o scădere a nivelului de hemoglobină şi eritrocite faţă de lotul martor (P>0.05). leucocitelor la 14 zile, la ambele loturi, a prezentat valori maximale, media statistică fiind de 27,12±30 în lotul experimental şi de 25,52±1,69 x 103/mm3 în lotul martor, faţă de valorile de referinţă 20-30 103/mm3 (Ghergariu, S. et al. 2000). În tabelul 3 sunt prezentate date referitoare la indicii biochimici analizaţi. S-a constatat faptul că la vârsta de 14 zile, nivelul de proteină totală a alcătuit 49,89±9,15 g/L la puii din lotul experimental şi 36,84±1,30 g/L la cei din lotul martor. O creştere a nivelului de proteină la puii broiler a fost obţinută şi de către A. Alkhalf et al. (2012) la administrarea probioticului Bactocell. La vârsta de 50 de zile, nivelul de proteină totală a alcătuit 57,96±6,09 g/L la puii din lotul experimental şi 55,2±9,34g/L la cei din lotul martor. Unii autori, ca J.D. May (1978), E. Voiniţchi et al. (2013) constată majorarea cantităţii de proteină totală la puii broiler sub acţiunea unor prebiotice (acidifianţi), legată de o absorbţie mai ridicată la nivel de intestin a proteinei furajere. R.A Alaqaby Aamer et. al. (2014) atestă creşterea concentraţiei de proteină şi albumină în serul sangvin la puii broiler la administrarea probioticului Vetlactoflorum, iar А. Glaskovič – la administrarea preparatului Biococktail-NK. La analiza dinamicii ureei (g/L), în serul sanguin la puii broiler s-a observat o mică majorare la lotul martor – 5,65±0,56, faţă de 5,37±0,47 la cel experimental, la vârsta de 14 zile. La vârsta de 50 de zile, nivelul ureei în ser a fost de 1,94±0,51g/L la lotul experimental şi de 1,43±0,75 g/L la lotul martor. Un loc aparte în aprecierea funcţiei metabolice a ficatului îi revine şi nivelului seric de glucoză. Concentraţia de glucoză la vârsta de 14 zile a atins un nivel de 14,59±1,107 mmol /L în lotul experimental şi de 12,91±1,07 mmol/L în cel martor. La a 35-a zi s-a observat o descreştere cu 0,35 mmol/l a concentraţiei de glucoză la puii din lotul experimental. În perioada de creştere intensivă şi deci de intensificare a proceselor metabolice, aşa cazuri se pot observa des (Ghergariu, S. et al. 2000). La vârsta de 50 de zile, nivelul de glucoză a fost de 11,66±0,94 mmol /L în lotul experimental şi de 10,21±0,58 mmol/L în cel martor.

Studiul efectuat relevă faptul că administrarea în apa de băut a produsului Rescue Kit SL cu compoziţia: Bacillus subtilis, tulpina CH 201 şi Bacillus licheniformii, tulpini CH 200, elemente minerale (Zn, Cu, Mg), vitamine ale grupului B a avut o acţiune benefică şi rezultatele obţinute pot fi considerate pozitive, reflectate prin ameliorarea stării de sănătate intestinală şi a proceselor metabolice în organism, confirmate de asemenea prin indicii estimaţi (proteină totală, glucoză ş. a.).

CONCLUZII

Cercetările s-au efectuat pe pui broiler cu vârsta de 1–50 zile, în condiţii corespunzătoare, iar probioticul Rescue Kit SL a fost bine tolerat şi nu a provocat reacţii adverse. S-a demonstrat că produsul Rescue Kit SL a indus o creştere a eritrocitelor, a hemoglobinei, a proteinei totale şi a glucozei, valorile medii situînduse în limitele fiziologice de referinţă, drept rezultat al intensificării proceselor metabolice. La vârsta de 49 de zile, puii din lotul experimental au atins o greutate corporală de 2610±4,2g faţă de 2560±3,4g la puii din lotul martor, ceea ce e cu 50,0 g sau cu 2,8% mai mult. Viabilitatea puilor broiler la finele studiului a alcătuit 96,5% în lotul experimental şi 96,1% în lotul martor. Probioticul Rescue Kit SL poate fi o alternativă pentru antibiotice la tratamentul afecţiunilor gastrointestinale la puii broiler.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. ALAQABY AAMER, R.A., GLASKOVICH, A.A. et al. (2014). Study the effect of using probiotic (vetlactoflorum) on some of biochemical and immunological parameters of broiler chickens. In: Basrah Journal of Veterinary Research, vol.1, pp. 166-179. ISSN 1813-8497.
2. ALKHALF, A., ALHAJ, M., Al-HOMIDAN, I. (2010). Influence of probiotic supplementation on blood Savva Balanescu, Eugen Voiniţchi, Eficacitatea probioticelor în tratamentul... (96-100) 100 Ştiinţa agricolă, nr. 1 (2015) parameters and growth performance in broiler chickens. In: Saudi Journal of Biological Sciences, vol. 17, pp. 219- 225. ISSN 1319-562X.
3. CHUKA, Ezema (2014). Comparative study of the effects of probiotic and commercial enzyme on growth rate, haematology and serum biochemistry of broiler chicken. In: Food Process Technology, vol. 5, issue 9. ISSN2157-7110.
4. CONWAY, P. (1994). Function and regulation of the gastrointestinal microbiota of the pig. In: Proceedings of the VI International Symposium on Digestive Physiology in Pigs. EAAP Publication no 80, pp. 231-240.
5. ELISEEVA, E. (2008). Èkonomičeskaâ èffektivnost’ profilaktičeskih meropriâtij. V: Veterinarnyj kongress po pticevodstvu, s. 42-43.
6. GHERGARIU, S., POP, A., KADAR, L., SPÂNU, Marina (2000). Manual de laborator clinic veterinar. Bucureşti: All. 448 p.
7. GLASKOVIČ, A.A. (2008). Izučenie vliâniâ probiotika „biokoktejl’-nk” na imunnye i obmennye processy prikormlenii cyplât-brojlerov krossa «kobb-500». V: Aktual’nye problemy boleznej molodnâka v sovremennyhusloviâh: materialy mežd. nauč.-praktič. konf., Voronež, 17-19 sent.
8. GLASKOVIČ, A.A. (2014). Èffektivnost’ primeneniâ antibakterial’nogo preparata evertodox-LA na cyplâtahbrojlerah.
V: Naukovij visnik veterinarnoj medicini, vip. 13(108), s. 73-75. ISSN 2310-4902.
9. HAJ AYED, M., BEN SAID, B. (2008). Effect of tiamulin or Rescue-Kit® on diet utilisation, growth and carcass yield of growing rabbits. In: World Rabbit Science, nr. 16, pp. 183-188. ISSN 1989-8886.
10. KAPITONOVA, E.A. (2008). Kormlenie cyplât-brojlerov pro- i prebiotikami. V: Aktual’nye problemy boleznej molodnâka v sovremennyh usloviâh: materialy mežd. nauč.-praktič. konf., Voronež, 17-19 sent.
11. LORENZONI, G., ed. (2010). Poultry Diseases Influenced by Gastrointestinal Health. 140 p. ISBN 978-1- 907284-15-1.
12. MIAH, M.A. (2014). The influence of probiotics and antibiotic growth promoter on growth performance and hemato-biochemical parameters in broilers. In: Current Research in Agricultural Sciences, vol. 1(4), pp. 103-109. ISSN 2347-3215.
13. O’DEA, E.E. et al. (2006). Investigating the effects of commercial probiotics on broiler chick quality and production efficiency. In: Poultry Science, vol. 85, pp. 1855-1863. ISSN 1525-3171.
14. PODOBED, L.I. (2010). Dietoprofilaktika kormovyh narušenij v intensivnom pticevodstve. Č. 2. Odessa: Pečatnyj dom. 298 s.
15. SARANDAN, H. (2007). Promotori naturali de creştere utilizaţi în hrana animalelor. In: BIOMIN Pagina de Nutriţie Vol.I, nr. 3, pp. 1-4.; nr 4, pp.1-4.
16. VOINIŢCHI, E, BALANESCU, S., HOLBAN, D., ZAITCEVA, Diana, LELIUHINA Eugenia (2013). Profilaxia disfuncţiilor gastrointestinale la tineretul avicol sub acţiunea pro/prebioticului BIOMIN C-EX. In: Lucrări şt., Univ. Agrară de Stat din Moldova, vol. 35: Medicină veterinară, pp. 120-124. ISBN 978-9975-64-247-7.
17. VOINIŢCHI, E. (2013). Efectul acidifiantului agrocid super asupra unor indici clinici şi biochimici la pui de carne. In: Ştiinţa agricolă, nr. 2, pp.116-121. ISSN 1857-0003.
18. VOINIŢCHI, E., ŢOLEA, S., BALANESCU, S. (2014). Ghid privind implementarea procedurilor HACCP şi utilizarea aditivilor furajeri la întreprinderele avicole. Chişinău. 167 p. ISBN 978-9975-4224-6-8.
19. WILSON, J., TICE, G., BRASH, M.L., HILAIRE, S.St. (2005). Manifestations of Clostridium perfringens  and related bacterial enteritides in broiler chickens. In: World’s Poultry Science Journal, vol. 61, issue 3, pp. 435-449. ISSN 0043-9339.

 

Data prezentării articolului: 05.02.2015
Data acceptării articolului: 04.05.2015