IMPACTUL REMEDIULUI BIOR ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI PRO - ANTIOXIDANT ÎN FICAT ŞI MUŞCHI LA PUII BROILER

1Ana MACARI, 2Valentin GUDUMAC, 1Vasile MACARI, 1Victor PUTIN
1Universitatea Agrară de Stat din Moldova,
2IP Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie”Nicolae Testemiţanu”

Abstract.

The study included three groups of broilers, 50 birds each: one control group, one group treated with Catosal, and the third one was treated with BioR, administered intramuscularly twice: on the 7th and, respectively, on the 21st day of life. The BioR remedy, an autochthonous, biologically active remedy, obtained from cyanobacteria Spirulina platensis has induced antioxidant changes regarding the oxidant-antioxidant balance, especially at the level of liver. At the end of our studies we have twice collected liver and muscle samples from 5 birds in each group for laboratory tests. It was established that both the BioR remedy and the Catosal preparation are well tolerated by broilers and influence positively the pro-antioxidant system, which results in a reduced amount of malondialdehyde (MDA) in tissues and pro-oxidant activity (POA), and contributes to the amplification of the antioxidant activity of enzymes: catalase and glutathione peroxidase (GPO). It was also found
out that BioR increases the total antioxidant activity (AAT) in liver, reduces endotoxicosis and activates anabolic processes in the body.
Key words: BioR remedy; Broiler chicken; Liver; Antioxidant enzymes; Antioxidant activity.

Rezumat.

Studiul a cuprins 3 loturi de pui broiler, a câte 50 capete în fiecare, dintre care un lot de control (martor), unul tratat cu Catosal şi altul cu BioR, administrate intramuscular, în două reprize, la a 7-ea şi, respectiv, la a 21-a zi de viaţă. Remediul BioR, produs biologic activ autohton, obţinut din cianobacteria Spirulina platensis, a indus modificări preponderent antioxidante asupra echilibrului oxidant-antioxidant, în special la nivelul ficatului. Pentru examenul de laborator, la finele studiului, s-au recoltat, de 2 ori consecutiv, probe de ficat şi muşchi de la câte 5 pui din fiecare lot. S-a demonstrat faptul că atât remediul BioR, cât şi produsul Catosal sunt bine tolerate de puii broiler, ambele influenţează pozitiv sistemul pro-antioxidant, fapt ce se manifestă prin diminuarea în ţesutul hepatic a dialdehidei malonice (DAM) şi a activităţii prooxidante (APO) şi contribuie la amplificarea activităţii enzimelor antioxidante: catalaza şi glutationperoxidaza (GPO). S-a demonstrat, de asemenea, că BioR contribuie la creşterea în ficat a activităţii antioxidante totale (AAT), precum şi la diminuarea endotoxicozei şi activizarea proceselor anabolice în organism.
Cuvinte-cheie: Remediul BioR; Pui broiler; Ficat; Enzime antioxidante; Activitate antioxidantă.

INTRODUCERE
La momentul actual, avicultura industrială din Republica Moldova reprezintă una dintre cele mai stabile ramuri ale complexului agroalimentar, care într-un timp relativ scurt a reanimat, după o perioadă de tranziţie, producerea ouălor şi a cărnii, dezvoltându-se vertiginos şi contribuind astfel esenţial la asigurarea securităţii alimentare a statului (Macari, V. et al. 2014). În legătură cu faptul că în majoritatea statelor din lume promotorii de creştere clasici (substanţele hormonale şi antibioticele) nu mai sunt acceptate pentru îmbunătăţirea performanţelor productive şi de viabilitate ale animalelor, precum şi pentru menţinerea sănătăţii acestora, devine imperativă elaborarea altor categorii de stimulatori de creştere, ecologic puri, preponderent de origine vegetală, inofensivi pentru animale, om şi mediu (Macari, V. et al. 2014; Rudic, V. et al. 2007; Putin, V. 2014; Каrput’, I. M. et al. 2009). Studiile recente sugerează faptul că unul dintre remediile bioactive care corespunde acestui deziderat este preparatul BioR, care, paralel cu alte aspecte pozitive, manifestă acţiuni antioxidante la om şi animale (Macari, V. et al. 2014; 2015; Rudic, V. 2007; Macari, A. 2014; 2015). Intensificarea creşterii animalelor are multiple avantaje, dar şi unele consecinţe negative, de exemplu impactul stresului tehnologic, inclusiv cel oxidativ etc. asupra sănătăţii, productivităţii şi, evident, asupra calităţii produselor obţinute de la animale. Acesta şi alte impedimente vin în sprijinul direcţiei ştiinţifice axate pe elaborarea, studiul, testarea şi utilizarea în practica zooveterinară a remediilor bioactive de origine naturală. Mai mulţi cercetători au constatat că odată cu modificarea parametrilor markeri ai sistemului proantioxidant în sânge, în rezultatul utilizării remediilor bioactive, în hepatologia experimentală, în raport cu vârsta animalelor etc., au loc devieri pronunţate ale acestor parametri şi în alte substraturi biologice (Andronache, L. et al. 2013; Rîvneac, E. et al. 2009; Anisimov, V.N. et al. 1999). S-a demonstrat, de asemenea, faptul că unii compuşi biologic activi autohtoni, cum ar fi BioRSe şi polizaharidele sulfatatendin Spirulina platensis (PSS), au avut un impact pozitiv în hepatologia experimentală, influenţând benefic restabilirea proprietăţilor antioxidante ale parenchimului hepatic (Andronache, L. et al. 2013; Rîvneac, E. et al. 2009). În acelaşi timp, impactul remediului autohton cianobacterian BioR asupra statutului pro-antioxidant în substraturile biologice (ficat, muşchi) la puii de carne nu a fost elucidat.
Astfel, necesitatea realizării acestui studiu a fost impusă de utilitatea cunoaşterii şi evaluării impactuluinremediului BioR obţinut din Spirulina platensis asupra unor parametri markeri ai sistemului proantioxidant în ficat şi muşchi la puii broiler crescuţi în condiţii fiziologice de fabrică avicolă.

MATERIAL ŞI METODĂ
Preparatul cianobacterian BioR este intens studiat în calitate de remediu hepatoprotector, de regenerare tisulară, antioxidant etc. şi, nu în ultimul rând, ca promotor de creştere la animale şi păsări (Fala, V. 2014; Rudic, V. et al. 2007; Macari, A. et al. 2013; Macari, V. 2003; Macari, V. et al. 2014;nPutin, V. 2014). Scopul cercetării a constat în evaluarea impactului remediului BioR asupra parametrilornmarkeri ai sistemului pro-antioxidant în ţesuturile biologice la puii broiler crescuţi în condiţii fiziologice de fabrică avicolă. Specificăm, de asemenea, faptul că în acest experiment un lot de pui a fost tratat cu alt produs biologic activ, recunoscut pe plan internaţional – Catosal. Pentru atingerea scopului dat a
fost realizat un studiu pe 3 loturi de pui broiler (hibrizi de carne „Cobb-500”), a câte 50 de păsări în fiecare lot, conform schemei experimentale redate integral în tabelul 1. Remarcăm faptul că procedeul de stimulare a productivităţii puilor broiler cu preparatul BioR – produs obţinut pe cale biotehnologică în Laboratorul de Fotobiotehnologie al Institutului de Microbiologie şi Biotehnologie al AŞM (director acad. Rudic V.) – a fost brevetat de către noi (Macari, V. et al. 2011). Acest remediu conţine un complex de substanţe bioactive: oligopeptide, glucide, aminoacizi, în special imunoactivi, macro - şi microelemente. Pe parcursul cercetărilor puii au fost permanent monitorizaţi: periodic s-a determinat temperatura
corporală, mişcările respiratorii, iar pentru elucidarea indicilor bioproductivi, la intervale stabilite de timp, au fost cântăriţi. Specificăm faptul că la finele studiului, în 2 reprize, cu un interval de circa 10 zile, au fost supuşi sacrificării câte 5 pui din fiecare lot, în total 30 de capete. În prealabil sacrificării, de la păsările respective s-au prelevat probe de sânge, iar după sacrificare au fost recoltate porţiuni de ficat şi de muşchi pectorali pentru investigaţii biochimice.
 

Păsările incluse în experiment au fost crescute fără separarea după sex, iar loturile experimentale au fost instituite aleatoriu. Păsările incluse în studiu au fost cazate pe aşternut permanent, în acelaşi adăpost utilat cu echipament de asigurare a microclimatului, de adăpare etc. În scopul evaluării statutului pro-antioxidant al muşchilor şi a parenchimului hepatic, la finele ciclului tehnologic au fost determinaţi, în dinamică, indicii stresului oxidativ – dialdehida malonică (DAM), activitatea prooxidantă (APO), activitatea celor mai importante enzime ale sistemului antioxidant –
superoxiddismutaza (SOD), glutationreductaza (GR), catalaza – , precum şi activitatea antioxidantă totală (AAT), conform procedeelor descrise în literatura de specialitate (Gudumac, V., Tagadiuc, O., Rîvneac, V. et al. 2010; Gudumac, V., Rîvneac, V. Tagadiuc, O. et al. 2012).

REZULTATE ŞI DISCUŢII

În urma investigaţiilor întreprinse pe întreaga perioadă experimentală s-a demonstrat că ambele remedii testate (BioR şi Catosal) nu au provocat reacţii adverse sau abateri de la starea fiziologică normală. Efectul administrării remediului BioR de origine cianobacteriană se manifestă prin diminuarea temperaturii corporale şi a frecvenţei respiratorii, în special spre sfârşitul perioadei de investigare, aceeaşi tendinţă semnalându-se şi în cazul administrării produsului alternativ Catosal. Aceste rezultate sunt relevante, demonstrând inofensivitatea remediilor testate, precum şi starea de sănătate indusă păsărilor experimentale, fapt ce semnifică o rezistenţă mai bună şi o activitate metabolică mai accentuată
a puilor trataţi cu aceste produse (Macari, V. et al. 2014). Importanţa aprecierii parametrilor markeri ai statutului pro-antioxidant în substraturile biologice (ficat, muşchi) rezultă din necesitatea evidenţierii impactului remediului BioR asupra organismului animal la nivel subcelular sau molecular, lucru valabil şi pentru puii broiler crescuţi în condiţii fiziologice de fabrică avicolă. Studiile efectuate, fiind realizate pe carne şi ficat, au relevanţă şi în domeniul siguranţei alimentelor. Valorile obţinute pentru markerii stresului oxidativ şi ai sistemului antioxidant, atât în substraturile biologice la puii intacţi, cât şi la cei trataţi cu remediul de origine cianobacteriană BioR şi cu produsul alternativ Catosal, sunt redate în tabelul 2. Datele expuse în tabelul 2 atestă efectul pozitiv al preparatului BioR asupra conţinutului de DAM în ţesutul hepatic, care înregistrează o uşoară diminuare (la 1-a investigare cu 8,2% şi la a 2-a investigare cu 4,0%) în raport cu lotul martor.

Notă: *p< 0,05; p< 0,01; DAM – dialdehida malonică; SOD – superoxiddismutaza; AAT – activitatea antioxidantă totală; APO – activitatea prooxidantă; GPO – glutatioperoxidaza
 

La administrarea produsului Catosal în prima etapă de investigare, parametrul dat s-a diminuat cu 17,9%, pe când la finele cercetării, dimpotrivă, se înregistrează o uşoară amplificare (+3,9%) faţă de lotul martor. Tendinţe de diminuare a DAM în ficatul puilor broiler (la 42 de zile) au semnalat şi alţi autori, care au administrat puilor un supliment de vitamina E, selenium şi extract de Ocimum sanctum (Keshavamurthy, S. R. et al. 2013). Analiza indicelui DAM în muşchi (Tab. 2) nu scoate în evidenţă o legitate în manifestarea acestuia, evidenţiindu-se totuşi, în a doua etapă a studiului, o tendinţă de creştere a DAM cu 18,2% în raport cu păsările intacte, dar fără relevanţă statistică. Cercetările efectuate au stabilit o tendinţă clară de diminuare a APO în ficat la ambele etape de investigare şi în ambele loturi experimentale, dar fără relevanţă statistică. Această diminuare persistă şi în muşchii pectorali, dar numai în lotul tratat cu Catosal, pe când în muşchii puilor trataţi cu remediul BioR, dimpotrivă, se constată o creştere a parametrului investigat la ambii termeni ai investigaţiei – cu 11,4 şi, respectiv, cu 21,7% în raport cu puii intacţi, dar fără relevanţă statistică. Activitatea celor mai importante enzime ale sistemului antioxidant – superoxiddismutaza (SOD), catalaza şi glutationperoxidaza (GPO) – în ficat şi muşchi la puii intacţi, precum şi la cei trataţi cu remediile BioR şi Catosal este prezentată în tabelul 2. Din analiza datelor obţinute de noi se atestă faptul că ambele produse testate, la prima etapă de investigare, induc o diminuare veridică a activităţii SOD în ficat cu 15,2-16,7%, ( p< 0,05) în comparaţie cu păsările intacte. Această tendinţă persistă la lotul de păsări tratat cu produsul BioR şi la termenul tardiv al studiului, pe când la păsările tratate cu Catosal se atestă,
dimpotrivă, o amplificare a activităţii acestei enzime cu 14,1% în raport cu lotul martor, dar fără semnificaţienstatistică. În opinia noastră, valorile mai scăzute ale activităţii SOD în ţesutul hepatic pot fi explicate, probabil, prin prisma proceselor fiziologico-metabolice derulate în ficat, cu generarea unui număr mai redus de radicali liberi. Această ipoteză poate fi confirmată şi prin intermediul parametrului investigat în muşchi, la care se atestă, de asemenea, o tendinţă de diminuare a activităţii SOD în acest ţesut la ambele loturi tratate cu BioR şi Catosal (cu 9,0-12,7%) în comparaţie cu păsările intacte, pe când la finele studiului, când puii şi-au realizat potenţialul genetic, în manifestarea indicelui investigat se atestă o slabă tendinţă de creştere, dar fără relevanţă statistică în ambele etape ale investigaţiei. Efectul administrării atât a remediului BioR, cât şi a preparatului Catosal, de 2 ori consecutiv, asupra enzimelor sistemului antioxidant la puii de carne se manifestă prin amplificarea nivelului funcţional al catalazei, în special la ultima investigare (Tab. 2). Astfel, la această etapă nivelul funcţional al catalazei în ţesutul hepatic la lotul tratat cu Catosal a crescut de 1,6 ori (p< 0,05), iar la păsările tratate cu BioR parametrul investigat a crescut de 1,3 ori, dar fără relevanţă statistică. S-a demonstrat, de asemenea, faptul că la termenul tardiv de investigare, acest indice la lotul martor creşte cu 16,2% faţă
de valorile semnalate la prima recoltare, confirmând astfel tendinţa de manifestare a catalazei semnalată la loturile experimentale, la prima investigare. Aspecte similare sunt obţinute de S.R. Keshavamurthy et al. (2013) care, utilizând un supliment bioactiv la puii broiler, demonstrează amplificarea catalazei în ficat la aceste păsări, sacrificate la vârsta de 42 zile. Ulterior, la a 2-a investigare, activitatea tisulară a catalazei suferă o reducere cu 25,0-26,9% faţă de lotul martor, dar fără relevanţă statistică. Remarcăm faptul că activitatea catalazei în muşchi la prima investigare nu manifestă mari diferenţe între loturile luate în studiu, la lotul tratat cu BioR semnalându-se totuşi o majorare a acestui indice cu 12,4% în raport cu valorile lotului martor. Această majorare a catalazei s-a atestat a fi temporară, fiind urmată, spre finele investigaţiei, de o scădere a activităţii acesteia la puii trataţi cu Catosal şi la cei trataţi cu remediul BioR – cu 25,8%, p< 0,05, şi, respectiv, cu 34,3%, p< 0,05 în raport cu lotul de referinţă. La administrarea remediului BioR, activitatea glutationperoxidazei în ţesutul hepatic (Tab. 2) înregistrează o pronunţată amplificare a activităţii tisulare la ambele etape ale investigaţiei (+45,1%, p< 0,0, la prima şi, respectiv, la a 2-a etapă de cercetare +10,6%) în raport cu lotul martor. Aspecte similare sunt obţinute şi în cazul testării produsului Catosal, dar fără relevanţă statistică. Cercetările efectuate au stabilit că activitatea enzimei în muşchi (Tab. 2) suferă o uşoară reducere în ambele loturi experimentale comparativ cu lotul martor, însă fără relevanţă statistică, fapt explicat probabil prin prisma proceselor metabolice derulate în ţesutul muscular la aceste păsări. N. Bacinschi (2011) consideră că pentru evaluarea pulului heterogen al diverselor clase de
antioxidanţi se solicită o noţiune integrală nespecifică – activitatea antioxidantă totală – care permite dozarea completă a tuturor componentelor, în produsul biologic, cu potenţial antioxidant. Datele incluse în tabelul 2 demonstrează o uşoară amplificare a nivelului AAT cu abts în ţesutul hepatic, noţiune integrală realizată cu ajutorul radicalului cationic stabil, care permite determinarea AO hidrosolubili, radicalul dat însă nefiind considerat drept fiziologic de către unii autori (Knasmiiller, S. et al. 2008). În lotul tratat cu BioR (+8,2% la prima etapă de investigare şi numai +1,1% la a 2-a etapă) se atestă tendinţe similare, observate şi la lotul tratat cu Catosal. Cercetarea parametrului investigat în ţesutul muscular nu manifestă o acţiune vădită, în lotul tratat cu remediul BioR înregistrându-se totuşi o reducere a acestei activităţi – cu 14,4% la prima etapă de investigare şi, respectiv, cu 9,9% la a 2-a investigare, în comparaţie cu valorile de referinţă, dar fără relevanţă statistică. Această scădere a parametrului determinat în muşchi la lotul tratat cu Catosal s-a dovedit a fi numai la ultimul termen investigaţional (– 11,9%) în raport cu lotul martor. O altă componentă a activităţii antioxidante determinată în cazul studiului nostru este şi AAT cu cupras. Aceasta este o metodă mai specifică decât metoda cu abts, care determină nivelul de AO hidrosolubili la un pH aproape de cel fiziologic. Din cauza potenţialului mai mic, reactivul cupras nu oxidează glucidele reducătoare (glucoza, galactoza) sau acidul citric care nu sunt AO adevăraţi, fapt ce reprezintă un avantaj al metodei date (Apak, R. 2008; Badarinath, A. V. et al. 2010). La administrarea remediului cianobacterian BioR în codiţii fiziologice de fabrică avicolă, la prima etapă de investigaţii AAT cu cupras înregistrează o amplificare a activităţii sale de 2,9 ori în comparaţie cu valorile estimate în ficat la lotul martor, dar fără relevanţă statistică. Aspecte similare sunt obţinute la acest termen de investigare şi la lotul de pui tratat cu produsul alternativ Catosal. Aceste rezultate sunt, fără dubiu, benefice, ceea ce se explică prin actualitatea metodelor utilizate, şi pledează în favoarea preparatelor bioactive testate. Ipoteza înaintată este aplicabilă şi pentru ultima etapă a investigaţiei, când la lotul martor s-a demonstrat, de asemenea, o amplificare a acestei activităţi cu 41,1% faţă de prima investigare, repetând tardiv fenomenul cu AAT cu cupras înregistrat anterior în loturile experimentale. Spre sfârşitul
perioadei experimentale, această majorare a parametrului investigat în loturile experimentale s-a dovedit a fi temporară, fiind urmată de o scădere cu 30,3% a AAT cu cupras, la lotul tratat cu Catosal, şi, respectiv, cu 8,4%, la cel tratat cu BioR, faţă de lotul martor, dar fără relevanţă statistică. Rezultatele studiului întreprins nu au scos în evidenţă divergenţe palpabile ale parametrului investigat, la ambele etape de studiu, în ţesutul muscular la puii din toate loturile încadrate în această cercetare, fapt ce vorbeşte despre inofensivitatea remediilor testate. Este deja demonstrat faptul că remediul BioR administrat păsărilor participă la diminuarea endotoxicozei, ipoteză confirmată prin scăderea nivelului seric al parametrilor markeri ai endotoxicozei – substanţe cu masă moleculară medie (MMM) şi substanţe necrotice (SN) – şi, concomitent, la creşterea dipeptidei histidinice – carnozina serică (Macari, V. et al. 2015; Macari, A. 2015). Însă rămâne necunoscut modul cum acţionează remediul BioR asupra parametrilor markeri ai endotoxicozei
la nivel de ficat şi masă musculară. Cercetările efectuate de noi au înregistrat o tendinţă de creştere a MMM în ţesutul hepatic, în rezultatul administrării la puii de carne atât a produsului Catosal, cât şi a remediului ciabnobacterian BioR, valori care la etapa a doua a investigaţiei nu diferă, practic, la loturile luate în studiu. Această majorare a MMM în ficat poate fi explicată, probabil, prin capacitatea mai mare a acestei glande de a capta şi de a supune detoxificării substanţele toxice, marcheri ai intoxicaţiei organismului. Această ipoteză înaintată de noi poate fi confirmată, indirect, prin nivelul mai scăzut al acestor substanţe în sânge la păsările tratate cu bioremediul BioR (Macari, V. et al. 2015), dar şi direct,
prin intermediul acestor substanţe în muşchi. Astfel, conform rezultatelor obţinute de noi, nivelul MMM în ţesutul muscular, în ambele etape ale investigaţiei, la lotul de pui care a beneficiat de BioR a înregistrat o uşoară scădere, ceea ce pledează în favoarea remediului studiat. Remarcăm faptul că dinamica SN
în ţesutul hepatic şi în muşchi a fost similară cu cea a substanţelor cu masă moleculară medie.La administrarea bioremediului BioR puilor broiler în condiţii fiziologice de fabrică avicolă, conţinutul ceruloplasminei în ţesutul hepatic, în ambele etape ale investigaţiei, înregistrează o uşoară ascensiune,
care lipseşte în cazul dozării acestui indice în ţesutul muscular. Aşadar, rezumând cele expuse, remarcăm faptul că ambele remedii testate participă activ în procesele de protecţie antioxidantă în substraturile biologice. A fost relevat faptul că atât majoritatea enzimeloacestui sistem de protecţie, cât şi ambii parametri ai activităţii antioxidante totale, care caracterizeazăîn ansamblu toate componentele cu acţiune antioxidantă în substraturile biologice, au înregistrat activităţi tisulare crescute, în special în ficat, fapt ce denotă creşterea proprietăţilor antioxidante ale acestui
organ şi, evident, ale întregului organism.

CONCLUZII
1. Administrarea la puii de carne a remediului cianobacterian BioR, obţinut din Spirulina platensis, de 2 ori consecutiv, într-o perioadă de circa 40 de zile, are o toleranţă generală şi locală foarte bună.
2. În condiţii fiziologice de fabrică avicolă, remediul cianobacterian BioR, administrat puilor de carne de 2 ori consecutiv, influenţează pozitiv sistemul pro-antioxidant, fapt ce se manifestă prin diminuarea în ţesutul hepatic a dialdehidei malonice (DAM) şi a activităţii prooxidante (APO), concomitent amplificându-se activitatea enzimelor antioxidante: catalaza şi glutationperoxidaza (GPO).
3. Administrarea remediului cianobacterian BioR la puii de carne contribuie la creşterea în ficat a activităţii antioxidante totale (AAT), precum şi la diminuarea endotoxicozei şi activizarea proceselor anabolice în organism.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. ANDRONACHE, L., TAGADIUC, O., SARDARI, V. et al. (2013). Modificările proceselor de oxidare cu radicali liberi şi protecţiei antioxidante în intoxicaţia cu CCI4 şi influenţa polizaharidelor sulfatate din spirulină. In: Anale ştiinţifice ale USMF „N. Testemiţanu”. Probleme medico-biologice şi farmaceutice. Vol. 1. Chişinău, pp. 112-118.
2. BACINSCHI, N. (2011). Influenţa preparatelor entomologice asupra stresului oxidativ în afecţiunile hepatice toxice. In: Anale ştiinţifice ale USMF „N. Testemiţanu”. Probleme medico-biologice şi farmaceutice. Vol. 1. Chişinău, pp. 340-346.
3. BADARINATH, A.V., MALLIKARJUNA RAo, K., MADHU SUDHANA CHETTY, C., RAMKANTH, S., RAJAN, T.V.S, GNANAPRAKASH, K. (2010). A Review on In-vitro Antioxidant Methods: Comparisons, Correlations and Considerations. In: International Journal of PharmTech Research. Vol. 2, no. 2, pp. 1276-1285. ISSN 0974-4304.
4. FALA, V. (2014). BioR – baza optimizării proceselor de regenerare tisulară: monografie. Chişinău. 256 p. ISBN 978-9975-57-127-2.
5. GUDUMAC, V., RÎVNEAC, V., TAGADIUC, O. et al. (2012). Metode de cercetare a metabolismului hepatic: elaborare metodică. Chişinău. 162 p. ISBN 978-9975-63-340-6.
6. GUDUMAC, V., TAGADIUC, O., RÎVNEAC, V. et al. (2010). Investigaţii biochimice de laborator: elaborare metodică. Chişinău: Elena V.I. 104 p. ISBN 978-9975-106-05-4.
7. KESHAVAMURTHY, S.R., KUMAR, Shiva, MANOHAR, C.B., SHARADAMMA, K.C. (2013). Effect of antioxidant formulation supplementation through water on antioxidant status of broiler chicken. In: International Journal of Advanced Biological Research, vol. 3(3), pp. 470-474. ISSN 2250-3579.
8. MACARI, V. (2003). Aspecte fiziologico-metabolice ale acţiunii preparatului BioR de origine algală asupra organismului porcin: autoref. tz. doct. hab. în biologie. Chişinău. 49 p.
9. MACARI, A. (2014). Evoluţia ceruloplasminei şi a transferinei serice la prepeliţele recondiţionate şi tratate cu un produs cianobacterian autohton. In: Lucrări şt., Univ. Agrară de Stat din Moldova. Vol. 40: Medicină Veterinară. Chişinău, pp. 40-43. ISBN 978-9975-64-125-8.
10. MACARI, A. (2015). Influenţa remediului BioR asupra unor parametri ai endotoxicozei şi dipeptidelor histidinice în serul sanguin la puii broiler. In: Ştiinţa Agricolă, nr. 1, pp. 101-105. ISSN 1857-0003.
11. MACARI, V., GUDUMAC, V., MACARI, Ana, PUTIN, V., DIDORUC, S. (2015). Manifestations of endotoxicosis marker indices and the histidine-dipeptides in quails treated wiht an autochthonus remedy. In: The Xth International Congress of Geneticists and Breeders, 28 June-1 Julie 2015: Abstract Book. Chisinau: Biotehdesigh, p. 173.
12. MACARI, A., PUTIN, V., MACARI, V., GUDUMAC, V. (2013). The effects of the BioR remedy on certain parameters of endotoxicosis and histidine dipeptides in broilers treated with BioR starting with the 9 day of life. In: Actual problems of protection and sustainable use of the animal world diversity: 8-th Intern. Conf. of Zoologists,
10-12 oct. 2013: Book of Abstract. Chişinău, pp. 63-64.
13. MACARI, V., PUTIN, V., RUDIC, V., MACARI, A., BĂLĂNESCU, S., ENCIU, V. (2014). Procedeu de ameliorare a sănătăţii şi stimulare a productivităţii la puii de carne: recomandări. Chişinău: UASM. 35 p.
14. MACARI, V., RUDIC, V., PUTIN, V., MACARI, A. (2011). Procedeu de stimulare a productivităţii puilor broiler: brevet MD nr. 4101. Publ. în BOPI nr. 3/2011.
15. PUTIN, V. (2014). Aspecte fiziologo-metabolice ale acţiunii preparatului BioR asupra puilor-broiler: Autoref. tz. doct. în şt. biologice. Chişinău. 30 p.
16. RIVNEAC, E., GUDUMAC, V., RUDIC, V. ş.a. (2010). Influenţa remediului BioRSe asupra activităţii sistemului antioxidant în ficat în procesul de regresie a cirozei hepatice experimentale. In: Anale ştiinţifice ale Univ. de Stat deMedicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Probleme medico-biologice şi farmaceutice. Vol. 1. Chişinău, pp.
200-205
17. RUDIC, V., COJOCARI, A., CEPOI, L., CHIRIAC, T., RUDI, I., GUDUMAC, V., MACARI, V. et al. (2007). Ficobiotehnologie - cercetări fundamentale şi realizări practice. Chişinău. 365 p.
18. AНИСИМОВ, В.Н., АРУТЮНЯН, А.В., ОПАРИНА, Т.И. и др. (1999). Возрастные изменения активности свободнорадикальных процессов в тканях и сыворотке крови крыс. В: Рос. физиол. журнал им. И.М. Сеченова, т. 85, № 4, с. 502-507. ISSN 0869-8139.
19. КАРПУТЬ, И.М., КУРДЕНКО, А.П., БАБИНА, М.П. и др. (2009). Рекомендации по применению иммунокорректоров для повышения резистентности и профилактики болезней молодняка с. -х. животных и птиц. Витебск: ВГАВМ. 56 c.
20. MXIТАРЯН, Л.С., КУЧМЕНКО, О.Б. (2004). Окислювальний стресс: механiзми розвитку i роль в патологii. Kиiв. 223 c.

Data prezentării articolului: 11.09.2015
Data acceptării articolului: 05.11.2015