INDICI MICROBIOLOGICI AI FAMILIILOR DE ALBINE ÎNAINTEA IERNATULUI

Veronica BUGNEAC
Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Abstract. Bee colonies are exposed to a wide variety of actions of the agricultural ecosystem and to a multitude
of variations of the environment throughout the year. All these factors can affect the bees’ microbial balance. This
study aimed to determine the microflora of bee families before the wintering period. The bees for the research
were randomly collected at two apiaries of 17 and 24 bee families. Under laboratory conditions, insemination was
performed on common, selective and differential growth media using material of the bees’ intestines. As a result
of the investigations, an intensive growth of bacterial colonies was noticed on all microbial culture media. They
were predominantly formed by different forms of bacteria such as streptococci, staphylococci, E. coli, Salmonella
and microscopic fungi. Most colonies of microorganisms developed on Endo and Peptonate Agar media, being
represented by the microbial colonies of E. coli and streptococci, respectively.
Key words: Honey bees; Intestinal microflora; Nutrient media; Microbial colonies.

Rezumat. Coloniile de albine pe tot parcursul anului sunt expuse la o varietate largă de acțiuni ale ecosistemelor
agricole și la o multitudine de variații ale mediului, care le pot afecta echilibrul microbian. Studiul de faţă
îşi propune de a stabili varietatea microflorei familiilor de albine înaintea perioadei de iernat. Albinele pentru cercetare
au fost colectate în mod aleatoriu de la două stupine, cu 17 şi 24 de familii de albine. În condiții de laborator,
din intestinele albinelor au fost efectuate însămânțări pe medii nutritive obișnuite, selective și diferențiale. În
rezultatul investigațiilor s-a stabilit o creștere intensivă de colonii bacteriene pe toate mediile microbiene nutritive.
Acestea au fost constituite preponderent din formele bacteriene precum streptococi, stafilococi, E. coli, salmonele
și fungi microscopici. Cele mai multe colonii de microorganisme s-au dezvoltat pe mediile Endo și Agarul peptonat,
fiind reprezentate de coloniile microbiene E. coli și, respectiv, streptococi.
Cuvinte-cheie: Albine melifere; Microfloră intestinală; Medii nutritive; Colonii microbiene.

INTRODUCERE

Albinele sunt o specie de insecte deosebit de benefică şi de o importanţă majoră pentru susținerea
vieții pe pământ. Rolul şi meritul principal al albinelor este polenizarea. În mod curent, există cel puţin
235 000 de plante cu flori, iar albinele sunt responsabile de polenizarea încrucișată a circa 80% dintre
acestea. Albinele, ca și orice organisme vii, se pot îmbolnăvi de diferite boli. Acestea, prin mortalitatea pe
care o cauzează în rândul indivizilor coloniei, reduc numărul albinelor şi prin aceasta familiile de albine se
depopulează, devenind neproductive. În multe cazuri se pierd familii sau chiar stupine întregi (Bura, M. et
al. 2013; Olofsson, T., Vasquez, A. 2008). De aceea depistarea bolilor albinelor, prevenirea şi combaterea
lor au o importanţă decisivă în apicultură. Cea mai importantă perioadă în viața albinelor este cea de iarnă.
Motivele pentru care albinele mor iarna sunt multe. Ȋn fiecare an, ȋn timpul perioadei de iarnă apar situații
mai mult sau mai puțin grave, care decimează familiile de albine sau care, nu de puține ori, duc la moartea
familiilor ȋntregi (Bura, M. et al. 2013; Goulson, D., Nicholls, E. et al. 2015; Marghitas, L.A. 2005).
Pentru a preveni moartea albinelor în perioada de iarnă, odată cu debutul toamnei, apicultorii trebuie
să înceapă pregătirea familiilor de albine pentru iernat. Se efectuează o evaluare a stării de sănătate a familiilor
de albine și a rezervelor de hrană pentru perioada de iarnă. Pentru a ierna fără probleme, cantitatea
de miere necesară unei familii de albine este de 12–15 kg. Calitatea mierii este foarte importantă, de
aceea se evită cea de mană, precum şi cea provenită din mustul strugurilor, deoarece acestea pot provoca
diaree pe timpul iernii şi pot favoriza apariţia nosemozei, salmonelozei sau a locilor la puiet în perioada
de primăvară (Evens, J., Lopez, D. 2004; Otto, C.R., Roth, C.L. 2008; Tarpy, D.R., Seeley, T.D. 2006).
Supravegherea şi controlul modului în care iernează familiile de albine se efectuează o data la 2-3 săptămâni
prin controale auditive (ascultare) şi examinarea resturilor găsite (pe foaia de control a stupului).
Intervențiile în stup se fac în spații încălzite şi numai atunci când se constată lipsa rezervelor de hrană,
îmbolnăvirea albinelor sau alte stări anormale care nu pot fi înlăturate în condiții de stupină. Mortalitatea
exagerată constatată în urma analizei foii de control sugerează fie faptul că familia a iernat cu prea
multe albine vârstnice, fie uzura organismului provocată de boală. Prezenţa albinelor mucegăite, umede
arată că în stup există o ventilație precară. Albinele cu abdomenul umflat şi petele de diaree la urdiniș
sau pe scândura de zbor denotă că în stup sunt provizii de calitate proastă sau condițiile de iernare sunt
nefavorabile, neliniștind albinele și sporind consumul de hrană (Berry, J.A., Hood, W.M. et al. 2013;
Carrillo-Tripp, J., Dolezal, A.G. et al. 2016; Nazzi, F. et al. 2012). Având în vedere cele menționate,
scopul investigațiilor propuse a fost de a stabili diversitatea microflorei bacteriene a familiilor de albine
și de a depista prezența bacteriilor patogene în fazele precoce ale procesului epidemic.

MATERIAL ȘI METODĂ

Cercetările microbiologice au fost efectuate în laboratorul de microbiologie al Facultății de Medicină
Veterinară și Știința Animalelor din cadrul Universității Agrare de Stat din Moldova. Ca material
de cercetare au servit albinele moarte de la două stupine cu 17 şi 24 de familii. Probele de material
patologic au fost recoltate în pachete de hârtie, în mod aleatoriu, a câte patru loturi de la fiecare stupină.
Conținutul intestinelor albinelor a fost prelevat cu pipeta, servind ca material pentru însămânțarea mediilor
nutritive. În studiu au fost folosite următoarele medii nutritive: Agarul peptonat, Endo, Salmonella
Shigiella Agar, Saburo. Ulterior, mediile însămânțate au fost puse la incubat, în termostat, la temperatura
de +37O C, timp de 48 de ore. Interpretarea rezultatelor s-a făcut în funcție de tipul coloniilor de microorganisme,
intensitatea de creștere a acestora pe mediile nutritive și structura morfologică a coloniilor
microbiene. Pentru examenul microscopic, din coloniile crescute pe mediile nutritive au fost pregătite
frotiuri, care au fost colorate după metoda Gram și examinate la microscopul biologic ob. 10x90.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Rezultatele investigațiilor microbiologice sunt prezentate în figurile 1-5. Analizând aceste date se
poate de menționat că pe toate mediile nutritive utilizate în cercetare, s-a observat o creștere semnificativă
a coloniilor de microorganisme, atât din probele prelevate de la stupina nr. 1 cu 17 familii de albine,
cât și la stupina nr. 2, cu 24 familii de albine.

În figura 1 sunt prezentate plăcile Petri cu mediile nutritive (de la stânga la dreapta) Endo, Salmonella
Shigiella Agar, Agarul peptonat și Saburo. Pe mediul Endo, din lavajele probelor nr. 1, 3 și 4 au crescut
intensiv colonii microbiene specifice pentru E. coli, caracterizate morfologic cu forme sferice și ovale,
de culoare roșu-închis și cu luciu metalic. O intensitate de creștere mai redusă a coloniilor de E. coli se
observă pe mediul Endo, unde însămânțările au fost efectuate din materialul biologic al probei cu nr. 2.
În cazul când însămânțările cu material biologic au fost efectuate pe placa Petri cu Salmonella Shigiella
Agar, inițial observăm o decolorare neuniformă a mediului nutritiv şi dezvoltarea coloniilor de
salmonella pe toată suprafața plăcii la toate patru probe, având culoarea roz-deschis, aspect umed și cu
forme ovale. Pe mediul Agarul peptonat se observă o creștere evident vizibilă a coloniilor de streptococi
și stafilococi. Acestea sunt de culoare surie, cu forme sferice și plasate uniform pe toată suprafața plăcii
Petri. Concomitent, însămânțările efectuate pe mediul Saburo reprezintă o creștere caracteristică tipic
pentru coloniile de fungi microscopici. Aceștea sunt de culoare alb-surie, cu forme sferice şi cu aspect
de filamente pufoase, concrescute în suprafața mediului nutritiv.
Concomitent, însămânțări similare, pe aceleași medii nutritive, au fost efectuate şi din materialul
biologic a patru probe prelevate în mod aleatoriu de la familiele de albine a stupinei nr. 2. Rezultatele
studiului microbiologic sunt prezentate pe figurile 2-5.

Pe figura 2 sunt reprezentate coloniile de E. coli ce s-au dezvolotat pe mediul Endo. Acestea au culoarea
roșu-închis, cu luciu metalic, bine evidențiate pe suprafața mediului, cu forme ovale, răspândite
pe toată suprafața plăcii Petri.
O creștere tipică a coloniilor de salmonella sunt prezentate în figura 3, unde mediul Salmonella
Shigiella Agar este parțial decolorat, iar coloniile au culoarea cafeniu-închis, bine pronunțată, situate
preponderent la periferia plăcilor Petri, cu forme sferice, plasate separat pe substratul nutritiv. Preponderent
pe partea centrală a plăcii Petri se observă și prezenţa unor colonii de enterobacterii, de culoare
cafeniu-deschis, având dimensiuni mici și mijlocii.
Pe figura 4 sunt prezentate coloniile de streptococi și stafilococi ce s-au dezvoltat pe Agarul peptonat.
Acestea sunt de culoare surie, cu forme sferice, plasate pe toată suprafața plăcilor Petri. Intensitatea de
creștere este practic analogică la toate cele patru probe de cercetare. Concomitent, însămânțările efectuate
pe mediul Saburo (fig. 5) demonstrează o creștere masivă a coloniilor de fungi microscopici. Acestea
sunt de culoare surie, cu aspect pufos, concrescute pe stratul superficial al mediului nutritiv.

 

Ulterior, din coloniile microbiene au fost preparate frotiuri. Rezultatele investigațiilor microscopice
sunt prezentate în figurile 6 și 7. Pe figura 6 sunt reprezentate coloniile E. coli, colorate după metoda
Gram, care au forma de bastonașe cu marginile ovale, de culoare roz-închis, plasate separat și în gră128
mezi, iar în figura 7 sunt reprezentați streptococii și stafilococii, care sunt de culoare albastră, cu forma
sferică sau ovală, plasați separat sau în grămezi.

 

 

CONCLUZII

Investigațiile bacteriologice și bacterioscopice ale familiilor de albine au demonstrat prezența unei
microflore condiționat patogene asociate, reprezentată preponderent de colonii ale E. coli, salmonella,
streptococi, stafilococi și a fungilor microscopici.
Flora bacteriană și fungică izolată, poate constitui un risc major de declanșare a unor boli, în cazul
dezechilibrului rezistenței organismului albinelor, sub influența unor factori favorizanți de ordin igienic,
alimentar sau climatic.
 

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. BERRY, J.A., HOOD, W.M., PIETRAVALLE, S., DELAPLANE, K.S. (2013). Field-level sublethal efects of
approved bee hive chemicals on honey bees (Apis mellifera L). Available: PLoS ONE 8(10): e76536. https://
doi.org/10.1371/journal.pone.0076536
2. BURA, M., PĂTRUICĂ, S., BURA, A. (2013). Tehnologie apicolă. Timișoara: Solness. 380 p.
3. CARRILO-TRIPP, J., DOLEZAL, A.G., GOBLIRSCH, M.J. et al. (2016). In vivo and in vitro infection dynamics
of honey bee viruses. In: Scientific Reports, vol. 6, pp. 1-12. DOI 10.1038/srep22265
4. EVENS, J., LOPEZ, D. (2004). Bacterial probiotics induce an immune response in the honey bee. (Hymenoptera:
Apidae). In: Journal of Economic Entomology, vol. 97, pp. 752-756. ISSN 0022-0493.
5. GOULSON, D., NICHOLLS, E., BOTIAS, C., ROTHERAY, E.L. (2015). Bee declines driven by combined stress
from parasites, pesticides, and lack of fowers. In: Science, vol. 347, issue 6229. DOI: 10.1126/science.1255957
6. MARGHITAS, L.A. ( 2005). Albinele şi produsele lor. Bucureşti: Ceres. 387 p.
7. NAZZI, F. et al. (2012). Synergistic parasite–pathogen interactions mediated by host immunity can drive the collapse
of honeybee colonies. In: PLoS Pathog 8(6): e1002735.Available: https://doi.org/10.1371/journal.ppat.1002735 8.
OLOFSSON, T., VASQUEZ, A. (2008). Detection and identification of a novel lactic and bacterial flora within the
honey stomach of the honey bee Apis mellifera. In: Microbiology, vol. 57(4), pp. 356-363. ISSN 0343-8651.
9. OTTO, C.R., ROTH, C.L., CARLSON, B.L., SMART, M.D. (2008). Land-use change reduces habitat suitability
for supporting managed honey bee colonies in the Northern Great Plains. In: Proceedings of the National
Academy of Sciences of the USA, vol. 113(37), pp. 10430–10435.
10. TARPY, D.R., SEELEY, T.D. (2006). Lower disease infections in honey bee (Apis mellifera) colonies headed
by polyandrous vs monandrous queens. In: Naturwissenschafen, vol. 93, pp. 195–199. ISSN 0028-1042.

 

Data prezentării articolului: 25.09.2017
Data acceptării articolului: 23.10.2017