Inscriete la noutatile noastre
Livrăm gratuit în raza municipiului Chișinău comenzile ce depășesc valoarea de 500 lei.
12 Nov 2020
Meningiom spinal felin / Spinal meningioma in a cat
Andrei Timen
First published: 20 noiembrie 2017
Editorial Group: MEDICHUB MEDIA
DOI: 10.26416/PV.29.8.2017.1254
Abstract
Meningiomas are the most common tumors of the central nervous system in cats. Spinal meningiomas are relatively rare but can be found in cats about 3-6 years of age. Surgical excision is not difficult if the tumor is located dorsally. Complete resection of ventrally located tumors is more difficult. Motor deficits are usually progressive in a 5-6 month period.
Keywords
meningioma, cat, tumors
Rezumat
Meningioamele sunt cele mai frecvente tumori ale sistemului nervos central la pisici. Meningioamele spinale sunt relativ rare, dar pot fi întâlnite la pisici de aproximativ 3-6 ani. Excizia chirurgicală nu este dificilă dacă tumora este situată dorsal. Rezecțiile complete ale tumorilor localizate ventral sunt mai dificile. Deficiențele motorii sunt de obicei progresive într-o perioadă de 5-6 luni.
Cuvinte cheie
meningiom pisică tumori
Meningiomul este tumora intracraniană primară cel mai des întâlnită la câine și pisică. Frecvența meningioamelor spinale este mult mai redusă atât la câine, cât și la pisică.
În general, meningioamele sunt benigne. La pisică, în majoritatea cazurilor, acest tip de tumoră are structura fibrotică și nu infiltrează țesutul cerebral. Astfel, rezecția chirurgicală se poate face complet, nefiind necesară radioterapia.
La fel, în cazul meningioamelor spinale, în general tumora este perfect delimitată de cordonul medular, facilitând astfel actul chirurgical(1-4).
Meningioamele feline reprezintă aproximativ 56% dintre tumorile cerebrale(6). Vârsta pacienților la care incidența este cea mai ridicată este 9 ani. Nu există o predispoziție de rasă pentru apariția acestei tumori, însă este mai frecvent diagnosticată la masculi, în comparație cu femelele. În 17% dintre cazuri, tumora nu este unică, existând mai multe formațiuni patologice la același individ.
Dacă, la câine, din totalul meningioamelor, 14% au localizare medulară, la pisică procentul este mult mai mic, localizarea principală fiind cerebrală. Studiile din domeniu relevă o localizare spinală de aproximativ 4% a meningioamelor feline(5).
Cazul de față prezintă o pisică de rasă Europeană, femelă, în vârstă de 5 ani. Anamneza relatează diminuarea progresivă a sensibilității la nivelul membrelor posterioare, instalată în aproximativ 60 de zile, dificultăți în deplasare urmate de ataxie, urinare involuntară și atrofie progresivă a maselor musculare la nivelul trenului posterior.
Consultul neurologic a sugerat necesitatea unor investigații mai complexe, pacienta fiind trimisă la examen RMN la Radiologie4Vet București.
În urma examenului RMN s-a constatat prezența unei mase cu aspect tumoral în canalul medular.
Masa, relativ ovală, este localizată dorsal la nivelul canalului vertebral T10/11.
Formațiunea este hiperintensă T1 și T2 și se încarcă cu contrast uniform și puternic. Are dimensiunile aproximative de: 15 mm lungime, 6 mm înălțime și 12 mm lățime (figurile 1 și 2).
.png)
Figura 1. Plan sagital
.png)
Figura 2. Plan transversal - reconstrucție RM
Se observă un diametru mai mare pe înălțime decât canalul vertebral, care are doar 5 mm înălțime. Aceasta denotă clar o atrofie de compresiune a arcului vertebral, secundară unei evoluții cronice (figura 3).
.png)
Figura 3. Plan sagital
Compresia medulară este foarte mare - aproximativ 90%.
Măduva se mai observă doar puțin în toate cele trei planuri de secțiune după reconstrucție (figurile 1, 2, 3 și 4).
.png)
Figura 4. Plan dorsal - reconstrucție RM
Aspectul RM este caracteristic pentru o formațiune tumorală intradurală-extramedulară, cu caracter benign - meningiom.

Figura 5. Decolarea musculaturii paravertebrale T10-T11
Intervenția chirurgicală a constat în laminectomie în zona T10-T11, cu evidențierea formațiunii tumorale și excizia completă a acesteia.
Laminectomia T10 și parțial T11 s-a efectuat cu ajutorul unui ciupitor de os.
Lama osoasă s-a excizat foarte ușor, textura nefiind foarte dură, din cauza atrofiei prin compresia creată de masa tumorală.

Figura 6. Laminectomie T10-T11, cu evidențierea porțiunii posterioare a tumorii
Extirparea tumorii s-a realizat prin dilacerare fină, între aceasta și cordonul medular existând o limită de demarcație evidentă. Sângerarea în cantitate foarte redusă s-a oprit prin aplicarea locală a unor comprese timp de 5-6 minute.

Figura 7. Evidențierea completă a masei tumorale

Figura 8. Aspectul cordonului medular după excizia formațiunii patologice
Refacerea planurilor anatomice s-a realizat în tehnica clasică consecutivă unei laminectomii.
Postoperatoriu, în primele 5 zile, s-au administrat antibiotice și AINS.

Figura 9. Masa tumorală excizată
Recuperarea funcțională s-a produs foarte rapid. Astfel, la 4 zile postoperatoriu, pacienta s-a ridicat prima dată.

Figura 10. Pacienta la finalul intervenției chirurgicale
În primele 5 zile postoperatorii a fost restricționată mișcarea, pisica fiind ținută în cușcă.

Figura 11. Pacienta la 10 zile postoperatorii
La 7 zile postoperatorii, pisica a început să se deplaseze, iar la 10 zile postoperatorii recuperarea funcțională era de aproximativ 90%.
După 2 ani de la intervenția chirurgicală, pisica a început din nou să manifeste deficit locomotor pe membrele posterioare.

Figura 12. Pacienta pregătită pentru intervenția chirurgicală
În urma unei examinări CT s-a constatat prezența unei formațiuni de aproximativ 17 mm lungime și 6,8 mm diametru, la nivelul vertebrei T11, situată intradural-extramedular, care produce copresiunea măduvei spinării.
Canalul medular este ocupat în proporție de 80% de formațiune. Aceasta este parțial delimitată de măduva spinării și captează substanța de contrast.
Diagnostic: Formațiune vascularizată, cu caracter compresiv, intradural-extramedular, la nivel T11, probabil meningiom.
Diagnostic diferențial: limfosarcom, astrocitom, leziune cicatricială compresivă.
Intervenția chirurgicală este reprezentată de laminectomie clasică. După excizia tumorii, hemostaza s-a realizat prin aplicarea unui tampon timp de 3-5 minute.
Recuperarea parțială a pacientei s-a realizat relativ rapid, în 5-7 zile reușind să se deplaseze fără ajutor din partea proprietarului. Săptămânal este monitorizată, pentru a evalua progresul făcut din punct de vedere locomotor.

Figura 13. După efectuarea laminectomiei în zona T11- restul de arc vertebral și în zona T12 se evidențiază formațiunea tumorală

Figura 14. Excizia formațiunii patologice

Figura 15. Excizia completă a formațiunii tumorale
Concluzii
Meningiomul este o tumoră întâlnită relativ frecvent la pisică. Localizarea cerebrală este diagnosticată în majoritatea cazurilor, dar nu trebuie exclusă localizarea spinală.
Pentru un diagnostic corect este obligatoriu examenul RMN.
Excizia tumorii cu localizare spinală nu pune probleme deosebite. Cu cât diagnosticul de certitudine și actul chirurgical sunt efectuate mai precoce, cu atât cresc șansele de recuperare.
Riscul de recidivă este relativ ridicat.
În general, meningiomul la pisică fiind o tumoră cu caracter benign, șansele de supraviețuire pe termen lung sunt mari.
Bibliografie
1. Summers B, Cummings J, deLahunta A: Tumors of the central nervous system, in Summers BA, Cummings JF, de Lahunta A (eds): Veterinary Neuropathology. St Louis, Mosby, 1995.
2. Morrison W: Cancer in Dogs and Cats: Medical and Surgical Management. Philadelphia, Lippincott Williams & Wilkins, 1998.
3. LeCouteur RA: Tumors of the nervous system, in MacEwan G (ed): Small Animal Clinical Oncology, ed 3. Philadelphia, WB Saunders, 1996.
4. Foster E, Carrillo J, Patnaik A: Clinical signs of tumors affecting the rostral cerebrum in 43 dogs. J Vet Intern Med 71–74, 1988.
5. Heidner G, Kornegay JN, Page R, et al.: Analysis of survival in a retrospective study of 86 dogs with brain tumors. J Vet Intern Med 219–226, 1991.
6. P. Filippo Adamo, Lisa Forrest, Richard Dubielzig, Canine and Feline Meningiomas: Diagnosis, Treatment, and Prognosis, Compendium, Dec. 2004.
Sursă : https://www.medichub.ro/reviste-de-specialitate/practica-veterinara-ro/meningiom-spinal-felin-id-1254-cmsid-69
Apr
07
Glaucomul este o afecțiune oculară caracterizată prin scăderea vederii până la orbire din cauza afectării retinei și a nervului optic, ca urmare a creșterii presiunii intraoculare. Presiunea intraoculară (PIO), denumită și oftalmotonus, este presiunea exercitată de lichidele intraoculare (umoarea apoasă) asupra pereților globului ocular. Presiunea intraoculară se măsoară cu ajutorul tonometrelor digitale Tono-Pen și Tono-Vet Plus. La animalele sănătoase, valoarea PIO trebuie să fie egală la ambii ochi.
Dec
18
Utilizat recent în medicina veterinară, laserul diodă reprezintă opţiunea chirurgicală pentru întreaga patologie oculară la câini și pisici. Este indicat în: tumori ale pleoapelor, trichiazis, districhiazis, tumori conjunctivale, melanoză iriană, chisturi uveale, tumori ale irisului, tumori intraoculare, tumori retrobulbare și glaucom. Laserul diodă pentru uz veterinar are programe setate pentru fiecare opţiune chirurgicală, ceea ce oferă chirurgului confort intraoperatoriu. Evoluţia postoperatorie favorabilă, cu absenţa complicaţiilor, a fost evidenţiată în cazul tumorilor de pleoape, tumorilor intraoculare, chisturilor uveale și melanozei iriene. În cazurile de glaucom, ciclofotocoagularea transclerală are eficienţă redusă, ochii rămânând vizuali la un număr mic de pacienţi. Utilizarea laserului diodă în cazul simblefaronului la pisică a evidenţiat recidivă rapidă însoţită de neovascularizaţie corneeană. Utilizarea experimentală a laserului diodă în cheratita pigmentară la câine a evidenţiat transparenţa corneei pe o perioadă scurtă de timp după îndepărtarea pigmentării și recidivă cu neovascularizaţie corneeană.
Dec
13
Triadita felină constituie o entitate clinică deosebită, specifică speciei feline, definită prin prezența concomitentă a trei patologii inflamatorii majore: pancreatita, colangita/colangiohepatita și boala inflamatorie intestinală. Particularitățile anatomice și fiziologice ale pisicii, precum canalul comun pancreatic și biliar sau densitatea bacteriană crescută a duodenului, facilitează translocarea microbiană și determină inițierea proceselor inflamatorii complexe. Diagnosticul este dificil, dat fiind caracterul nespecific al manifestărilor clinice, și necesită o abordare multimodală, care include investigații paraclinice, imagistice și confirmare histopatologică. Managementul terapeutic presupune individualizarea tratamentului, prin combinația dintre fluidoterapie, dietă de susținere, antibioterapie, imunomodulare și hepatoprotectoare. Prognosticul variază de la favorabil în formele ușoare la grav în formele acute complicate de disfuncții sistemice sau evoluții cronice. Articolul de față oferă o analiză integrată a aspectelor etiopatogenice, clinice, imagistice și terapeutice ale triaditei feline, punând accent pe importanța unei abordări interdisciplinare în medicina veterinară felină.
Nov
14
Șunturile portosistemice congenitale (SPSC) sunt anomalii vasculare rare la pisică, dificil de diagnosticat în absența unor tehnici imagistice avansate. Scopul acestui studiu a fost de a evidenția utilitatea tomografiei computerizate (CT) în identificarea și caracterizarea precisă a SPSC, prin prezentarea unui caz clinic la o pisică adultă de 9 ani, cu semne neurologice progresive. După analize biochimice sugestive (niveluri crescute de acizi biliari și amoniac) și o ecografie neconcludentă, s-a efectuat angiografie CT, care a confirmat un șunt portosistemic extrahepatic de tip gastrofrenic stâng. Intervenția chirurgicală de ligaturare parțială a fost realizată cu succes, cu remisiune clinică completă. Studiul subliniază acuratețea superioară a CT față de alte metode imagistice, în special la pacienți cu semne atipice sau vârstă avansată, și demonstrează valoarea sa esențială în planificarea terapeutică. Cazul este remarcabil prin diagnosticarea tardivă a unei afecțiuni congenitale și confirmă eficiența abordării interdisciplinare.
Inscriete la noutatile noastre