Sfaturi Utile ale Medicului Veterinar

Crescătorii de ovine se găsesc în plin sezon al fătărilor la oi, perioadă în care femelele au nevoie de o alimentaţie specială pentru a susţine producţia de lapte. Mulţi fermieri hrănesc oile mame fără a ţine cont de cerinţele acestora. E greşit a considera că oilor poţi sa le dai de mâncare orice, întrucât ele valorifică tot. Pentru a înţelege mai bine modul în care trebuiesc hrănite oile, este important să cunoaştem câteva particularităţi de digestie ale acestora. Deşi procesele digestive la ovine sunt asemănătoare celor de la taurine, există unele diferenţieri. - ovinele digeră proteina cu 4% mai bine decât bovinele, şi grăsimea cu 15% mai bine, dar mai slab celuloza, cu 17% mai puţin decât bovinele.

Sarcocistoza, este o boală parazitară comună omului şi animalelor aparţinând la mai multe specii de animale domestice şi sălbatice.Sarcociştii sunt coccidii al căror ciclu evolutiv presupune două gazde: una definitivă şi una intermediară. Ciclul sexuat se derulează în gazda definitivă, iar ciclul asexuat în gazda intermediară.Se cunosc mai multe specii de Sarcocistystis, dar important este S. bovihominis, care se transmite la om de la bovine, S. suihominis, care se transmite la om prin carnea de porc, S. bovicans , care se transmite prin carne de bovine la câini, S. bovifelis , care se transmite prin carne de bovine la pisici şi altele.

E bine de ştiut cu ce serie de probleme ne confruntăm în sezonul rece şi cum afectează ele direct starea de sănătate a animalelor. În această perioadă se pot manifesta diferite afecţiuni, după cum urmează.Virozele respiratorii afectează cu precădere tineretul taurin cu imunitatea scăzută, mai ales acum în sezonul rece Pododermatitele apar cu precădere în perioada de stabulaţie. Recomandăm curăţirea ongloanelor şi a copitelor, asociat cu băile cu formol. Se va acorda atenţie taurilor de reproducţie, întrucât pododermatita influenţează negativ dorinţa de montă a masculului prin absenţa acesteia. Şchiopătura reprezintă o altă afecţiune podală ce apare în perioada de stabulaţie.

Coriza infecţioasă aviară este o boală infectocontagioasă a găinilor, produsă de o bacterie. Boala se manifestă anatomoclinic prin simptome respiratorii datorate inflamaţiei mucoaselor capului.Importanţa economică a bolii se datorează pierderilor prin mortalitate, scăderii producţiei de ouă, cu 10-40% şi cheltuielilor cu profilaxia şi combaterea.Agentul etiologic este bacteria Haemophilus paragallinarum, germen care trăieşte ca epifit al mucoasei căilor respiratorii anterioare, la păsări sănătoase sau la cele trecute prin boală. Bacteria are rezistenţă mică În afara organismului păsărilor infectate, este sensibilă la antibiotice, este distrusă de antisepticele şi dezinfectantele obişnuite.

Dacă în sectorul vegetal se prefigurează producţii bune în această toamnă agricolă, în domeniul zootehnic crescătorii sunt însă îngrijoraţi şi dezamăgiţi, în primul rând cei care exploatează porci, dar şi cei care cresc rumegătoare mici (oi, capre), din cauza scăderii cererii de miei la export şi a ofertelor de preţ şocant de mici în perioada de toamnă. Pe lângă toate acestea, zilnic vin veşti îngrijorătoare despre boala virală Pesta Micilor Rumegătoare (PMR), foarte contagioasă pentru capre şi oi. Mulţi crescători doresc să se informeze ce măsuri de prevenire şi control sunt recomandate sau obligatorii. Boala este provocată de un virus din familia Paramyxoviridae, genul Morbillivirus.

Laptele de capră este un aliment sănătos pentru că în compoziţia lui se găsesc variate vitamine şi minerale care ajută la creşterea imunităţii organismului uman. Globulele de grăsime sunt mici şi se absorb uşor la nivel intestinal, motiv pentru care nu provoacă indigestii, iar vitaminele liposolubile trec în mare parte în circulaţia sanguină. De asemenea, aminoacizii conţinuţi în laptele de capră au valoare biologică ridicată şi nu degeaba foarte mulţi specialişti nutriţionişti găsesc multe asemănări de compoziţie cu laptele de femeie Consumatorii de lapte de capră îi ştiu valoarea şi îl consideră un aliment de bază. Ceilalti pot avea idei preconcepute privind gustul laptelui.

Artrita este una dintre cele mai comune afecțiuni observate la animale de companie începând cu vârsta de adult. La anumite rase, sau în anumite condiții cum ar fi obezitatea sau traumatismele, câinii și pisicile mai tinere pot deasemeni suferi modificări artritice.Artrita provoacă modificări în cadrul articulațiilor afectate, care devin dureroase, inflamate, deformate și cu mobilitate redusă.Artrita la pisici poate fi deosebit de greu de observat. Multe pisici artritice pur și simplu devin mai puțin active. Adesea, această schimbare de comportament corespunde faptului că pisica îmbătânește, iar proprietarul unei pisici poate presupune pur și simplu că schimbarea este normală

Păsările cloncăne de dimineață până seara, sunt vizibil fericite, depun ouă de casă proaspete în fiecare zi. Până într-o zi în care intrați dimineața în coteț și nu găsiți nimic. Nici măcar un singur ou. În momentul imediat următor vă întrebați în gând ce se întâmplă. De ce nu au apărut ouă noi? Ce este în neregulă cu înaripatele?Există mai multe cauze pentru care găinile ajung să nu mai depună ouă. Este sarcina fiecărui crescător în parte să înțeleagă de ce și să încerce să remedieze situația. Poate dura chiar și câteva luni până ce găinile revin la fel de productive.Sunetele puternice care se aud din senin, precum tunetele sau sirenele pot provoca stopatul ouatului la găini.

. Există situații în care apa poate reprezenta un risc pentru sănătatea câinelui și am selectat o listă cu șapte, cele mai frecvent diagnosticate boli, apărute în urma intrării câinilor în apă. Cu cât verile sunt mai calde și umede cu atât climatul nostru se apropie de cel subtropical, iar riscul apariției unor boli severe pînă acum rare, crește în aceiași măsură. Leptospiroza este o boală comună, aparută în urma contactului cu apa. Tulpini de Leptospira se găsesc în întreaga lume, dar au o frecvență mai ridicată în zone calde, cu ploi abundente. Bacteriile pot infesta atât oamenii, cât și câinii, dar este mai frecvent întîlnită la câini.

Păşunile sunt sursă de hrană pentru animale, dar şi sursă de paraziţi. Ovinele, indiferent de vârstă, pot fi infestate cu diferiți paraziți și de aceea, înainte de scoaterea lor la pășune, acestea trebuie deparazitate atât intern, cât și extern. Această acțiune este deosebit de importantă deoarece se evită contaminarea pășunilor cu paraziți de la animale și, în consecință, infestarea altor turme de oi. Prin deparazitarea animalelor se evită atât pierderile economice, cât și riscul îmbolnăvirii omului din cauza paraziților care se pot transmite de la animale la om. Totodată, este obligatorie dehelmintizarea câinilor,cu rol major acestora ca gazdă pentru paraziți