Sfaturi Utile ale Medicului Veterinar

In mediul natural al strutului hrana are rareori componenta si cantitatea necesara. Strutul isi selecteaza mereu hrana, mancand plante mici sau parti din plante atunci cand isi cauta hrana si prefera plantele suculente. Pentru a asigura supravietuirea in aceste conditii, functia aportului de hrana pune la dispozitie multa energie pentru cautarea hranei si mancat, precum si o curiozitate pentru obiectele care pot fi inghitite.Daca strutul este hranit cu nutret de buna calitate, acesta se va satura rapid. Consecinta pentru aceasta este faptul ca se consuma doar o parte din energia care este pusa la dispozitie pentru aportul de hrana. Strutii au tendinta de a-si consuma aceasta energie

Strutii au un apetit mare si mananca tot ce iese in cale, de unde si expresia, "ai un stomac de strut". Ratia strutului se compune din: vegetale verzi sau uscate 60%, fructe (banane, mere, pere) si legume (morcovi) 15%, proteine animale (oua, peste, insecte, mamifere mici) 4-5%, cereale 10-15%, saruri minerale si pietricele de marimi diferite. Dintre vegetalele ideale pentru hrana strutilor sunt lucerna si trifoiul cosite verzi sau palite. Aportul proteic al ratiei trebuie asigurat 50% din resurse animale si 50% din proteine vegetale. Ca cereale se pot utiliza: porumb, orez, ovaz, secara. Ratia se completeaza cu saruri minerale, oligoelemente, vitamine, aminoacizi, enzime

Oul de strut parcurge procesul de incubare in trei etape si anume: prima etapa se refera la evolutia embrionului din cele doua zile cand strabate oviductul, a doua etapa dureaza 38-42 zile si se termina cand puiul iese din ou si incepe sa respire prin plamanii proprii si a treia etapa dureaza 7 zile, in care puii se mentin in statia de incubatie fara mancare si apa. Oul de strut nu se sterge de mucoasa cu care este acoperit la expulzare, acesta trebuie sa se usuce singur. La struti, clocitul este facut facultativ atat de femela (ziua) cat si de mascul (nopatea), incubatia oualor durand 42 de zile si ecloziunea 7 zile. In timpul incubatiei trebuie asigurati parametri de microclimat

Paunul (Pavo cristatus domesticus), este o pasare originara din Asia, unde traieste in stare domestica si salbatica.In Europa paunul a fost adus in secolul VI, in Grecia si Italia pentru a fi crescut in parcuri amenajate special. Mult mai tarziu paunul a fost adus la noi in tara. Primele exemplare au fost crescute in orasele Arad, Timisoara si Oradea.Populatiile care exista la ora actuala in Romania prezinta cinci varietati de culoare: paunul comun albastru; paunul cu aripi negre; paunul alb; paunul cu gatul verde; paunul baltat. Paunul comun albastru. Culoarea penajului la mascul este albastra, iar pe gat si pe partea interioara a pieptului este albastrui cu luciu metalic verzui. Culoarea de pe cap este

Cresterea puilor de pauni in gospodariiDeoarece paunii se cresc in special ca pasari de ornament (desi carnea si ouale sunt comestibile), acestia nu se cresc in sistem intensiv de ordinul miilor de exemplare. Acest sistem este adoptat in mare numai pentru cresterea pasarilor de carne sau oua. Sunt doua sisteme de crestere a paunilor: sistemul de crestere extensiv sau gospodaresc (intretinere in libertate) si sistemul de crestere semiintensiv (intretinere in semilibertate, in adaposturi cu padocuri si scoaterea pe pasuni).Ne vom acupa de cresterea lor in sistem gospodaresc. Cresterea in sistem extensiv sau gospodaresc se face cu closti sau artificial.

Incubatia la pauni se poate face natural, cu closti adoptive sau artificial cu incubatoare mici sau mari. Capacitatea de ouare si fertilitate depinde de multi factori precum conditiile de crestere, alimentatia, temperatura sau varsta. Ouale paunitelor pot avea culoarea, in functie de rasa, de la alb la maro inchis. Deoarece se obtin un numar mic, ouale se folosesc aproape numai pentru reproductie.Cele care nu corespund ca marime, forma sau care au coaja fisurata, se pot consuma ca si ouale de gaina, compozitia oului de paun fiind asemanatoare cu a oului de gaina. Ouale pentru incubat trebuie sa vina de la parinti cu valoare genetica, sa nu prezinte modificari morfologice ale formei, sa aiba

Prin urmare, o boală care afectează cel puțin o insectă afectează imediat starea de sănătate a întregii familii. Desigur, pentru a combate orice infecție, ar trebui să începeți imediat după detectarea ei. Foarte adesea în apicultură este produs prelucrarea albinelor cu acid oxalic. CA cest instrument este ieftin, iar efectul utilizării sale poate fi semnificativ. aplicabil acid oxalic pentru tratamentul bolilor de albine ale albinelor. Cel mai adesea este folosit pentru varroatoză. Aceasta din urmă provoacă un acarian foarte trădător Varroa distrugătorul. Una dintre caracteristicile parazitului Varroa este că, în calitate de reprezentant al aceluiași tip de artropode

Pentru a face o afacere profitabilă, trebuie să respectați toate regulile apiculturii. Dacă furajul este instalat corect, o familie puternică de lucru se poate întoarce. Este foarte important să se țină seama de factorii care influențează dezvoltarea completă a stupului. conținut Editarea albinelor la domiciliu: caracteristiciAranjament de stupi Reproducere Albine: reproducere și întreținere pentru începători în pavilioane Ce trebuie să cumperi Creșterea albinelor reginei Stupii Editarea albinelor în stupi multi-stup Cultivarea albinelor în iarnă și primăvară Cultivarea albinelor în șezlonguri Editarea albinelor la domiciliu: caracteristici Puiul este situat într-un loc calm

Absența unei reacții alergice acute la intepaturi de albine. Toate celelalte abilități și abilități vor veni cu experiență. Mulți vor fi suficienți într-un an pentru a înțelege principiile de reproducere a albinelor. Inventar necesar pentru orice apicultor Pentru echiparea stupului, vor fi necesare anumite lucruri. Este cunoscută oricărei persoane care sa familiarizat cu orice manual din seria "Apicultura pentru începători".Cum să începeți să cumpărați atribute relevante? Mai întâi de toate, ar trebui să acordați atenție stupilor. Acestea pot fi colectate independent sau achiziționate de la alți apicultori sau în magazine. Nu există cerințe speciale pentru un astfel de produs

Nosematoza: tratament și prevenireApariția în zilele noastre poate aduce un aport semnificativ apicultoruluI, miere - în țara noastră este destul de scumpă. Cu toate acestea, pentru a obține profituri bune, proprietarul stupului poate, desigur, numai cu grija corespunzătoare a insectelor. Printre altele, apicultorul ar trebui să aibă o idee despre cele mai frecvente boli ale "animalelor de companie". De asemenea, apicultorul, care dorește să-și facă întreprinderea profitabilă, este, de asemenea, conștient de cum să prevină și să trateze astfel de infecții. Una dintre cele mai comune și complexe boli ale albinelor este nosematoza. Această infecție fungică provoacă adesea daune ireparabile la fermele acestei specializări