CARACTERELE MORFO-METRICE ALE ALBINELOR MELIFERE

N. EREMIA, IULIA MIHAILOVA, TATIANA DABIJA
Universitatea Agrară de Stat din Moldova
 

Abstract: It was studied the morpho-metrical characters of melliferous bees from different regions
of the Republic of Moldova. It is recommended that for bees’ reproduction the queen bees have
to be selected from the bees’ families which correspond to the standard and the last to be utilized to
obtain apicultural products and for the pollination of agricultural products.
Key words: Bees, Family bees, Morpho-metrical characters.

INTRODUCERE

Apicultura joacă un rol important în agricultura RepubliciiMoldova. Albinele melifere participă la
polenizarea încrucişată a culturilor agricole, în rezultatul cărei semajorează simţitor cantitatea şi calitatea
seminţelor şi fructelor. Valoarea producţiei obţinute de la culturile agricole în urma aplicării polenizării
cu albine melifere este de zeci de ori mai mare faţă de costul produselor apicole în general.
Perspectivele dezvoltării apiculturii sunt strâns legate de utilizarea familiilor de albine, în ansamblu
nu numai pentru polenizarea culturilor agricole, producerea mierii şi cerii, dar şi pentru obţinerea unor
astfel de produse, cumsunt propolisul, polenul, păstura, lăptişorul dematcă şi veninul de albine. Datorită
conţinutului semnificativ de substanţe biologic active cu calităţi terapeutice, aceste produse cu succes
se folosesc în apiterapie. Produsele apicole (mierea, ceara, propolisul, polenul, lăptişorul de matcă)
sunt necesare omului, în primul rând, ca resurse alimentare, dietetice, cosmetice şi farmaceutice.
Obţinerea producţiei marfă depinde în mare măsură de condiţiile de întreţinere a familiilor de albine
şi de organizarea lucrului de ameliorare şi selecţie. De aceea cunoaşterea caracterelor morfo-productive
şi de exterior ale albinelor carpatice, precum şi îmbunătăţirea şi folosirea lor în lucrul de selecţie
are o mare însemnătate.
G. Bilaş, Iu. Makarov, A. Sedîh (1976) menţionează că nu există şi nici nu poate exista o rasă
universală, care oriunde şi peste tot ar fi cea mai productivă.
În unele condiţii, albinele de o rasă, recoltează o cantitatemai mare de miere, pe când în alte condiţii cu
totul alte rase. De acea, în vederea sporirii producţiei apicole, o mare importanţă joacă alegerea ştiinţifică a
rasei de albine, în dependenţă de climă şi baza meliferă, de tehnologia practicată la stupinele mari.
C. Rădoi (2004) a constatat că, valoarea medie a lăţimii oglinzii ceriere pe întreaga populaţie este
de 1,44 mm cu limitele individuale cuprinse între 1,10 şi 1,90 mm. Valoarea medie a lungimii oglinzii
ceriere este de 2,37 mmcu limitele cuprinse între 2,00 şi 2,8 mm. Lăţimea sternitului-3 este de 2,87 mm
cu variaţia 2,1-3,30 mm.
A.Moise, L.Mărghitaş, D.Dezmirean (2005) au remarcat că albinele reprezintă un material biologic
valoros, datorită faptului ca elepermit studiul unor fenomene sociale, fiziologice şi senzoriale, pretându-se
foarte bine la analize de laborator, astfel fiind posibilă obţinerea unor rezultate destul de exacte.
Albinele pot da informaţii despre calitatea mediului încunjurător, adică despre starea acestuia la un
moment dat, chiar dacă acesta presupune în mod normal interacţiunea unui număr foartemare de factori.
R.Ilieasov, A.Poscreacov, (2006) comunică, că metodele morfologice nu pot fi utilizate separat de
cele molecularo-genetice, după cum fiecare indice morfo-metric la nivelul molecular este codat de
câţiva geni, unde sunt incluşi genii structurali şi regulatori ce depind de mutaţia în fiecare din el.
Metodele molecularo-genetice nu pot înlocui pe cele morfo-metrice, după cum punctul nemijlocit de
aplicare este selecţia naturală, fenotipul care corelează cu genotipul, dar nu le reflectă pe acestea
nemijlocit. Totodată metodele molecularo-genetice totmai des permit obţinerea unora şi aceleaşi rezultate.
Pe parcursul mai multor ani s-au efectuat cercetări în domeniul selecţiei albinelor carpatice şi
elaborarea tehnologiilor de obţinere a produselor apicole (N. Ursu, N. Eremia, i dr., 1989; N.Eremia,
T.Dabija, 2007). Tehnologia modernă este un factor important în sporirea rentabilităţii apiculturii,
concomitent şi în păstrarea biodevirsităţii. Totodată în lucrul de prăsilă o mare importanţă are studiul
caracterelor externe după care se face selecţia.
Aşa dar, măsurătorile externe şi interne nu sunt întâmplătoare – sunt strâns legate de biologia şi
ecologia mediului.
Cunoaşterea caracterelor morfologice ale albinelor carpatice permite cu exactitate de determinat
rasa pură, dar plus la aceasta trebuie de luat în consideraţie şi alte caractere: comportamentul albinelor
pe rame şi caracteristica căpăcirii mierii.
Cercetările au fost efectuate în scopul aprecierii caracterelor morfo-metrice ale albinelor locale din
diferite zone ale RepubliciiMoldova.
Studierea calităţilor productive şi de exterior, precum şi aprofundarea cunoştinţelor despremorfologia,
fiziologia şi productivitatea albinelor carpatice, permite aprecierea valorii productive, determină
posibilitatea întreţinerii albinelor în diferite regiuni, mărirea productivităţii şi dă un bun material ce va
sta la baza creării noilor linii şi formarea tipului de albine carpatice locale adaptate condiţiilor noastre.

MATERIAL ŞI METODĂ

Ca obiect al investigaţiilor au servit familiile de albine din diferite zone ale RepubliciiMoldova (Sud,
Centru, Nord). Studiul caracterelor morfo-metrice ale familiilor de albine s-a efectuat conformindicaţiilor
metodice recunoscute în apicultură şi recomandaţiilor din anii 1987 şi 1990.
Din caracterele de exterior ale albinelor lucrătoare s-au studiat: lungimea trompei, lungimea şi
lăţimea tergitului-3, sternitului-3, glandelor ceriere a sternitului-3, aripeimari din dreapta şi tarsului. De
asemenea s-a studiat indexul cubital şi dislocarea discoidală.
Pentru studierea şi aprecierea caracterelor de exterior, în perioada de primăvară, s-au luat mostre
a câte 20-30 albine de la fiecare familie din diferite stupine.
În laboratorul apicol al facultăţii de zootehnie şi biotehnologii al UASM, mostrele luate au fost
preparate şi cu ajutorulmicroscopuluiMBS-9 s-au examinat caracterele exteriorului albinelor lucrătoare.
Măsurările liniare, îndeplinite cu ajutorul diviziunilor scării ocularului microscopului, au fost transformate
în milimetri.
Datele obţinute au fost prelucrate biometric prin metoda variaţiilor statistice, după N. Plohinskii,
(1971), N. Bucătaru, (1993) cu ajutorul programelor de calculator.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Albinele de rasă Carpatică se caracterizează prin culoarea sură a corpului, nu sunt agresive, lucrează
liniştit pe fagurii scoşi pentru control. Căpăcirea mierii este intermediară şi se apropie către albă
uscată. Albina Carpatică este puţin roitoare, schimbă liniştit matca, este rezistentă la iernare, nu este
predispusă la furtişag. Propolisează cuibul în cantitatemoderată. La sosirea culesului principal depozitează
mierea la început în magazii, apoi în fagurii cu puiet.Importarea şi creşterea raselor de albine
neomologate, fără control şi evidenţa zootehnică necalificată la deservirea stupinelor şi alţi factori
duce la reducerea efectivului şi scăderea productivităţii familiilor.
Este imposibil să obţinemmajorarea productivităţii familiilor de albine fără studierea indicilor morfometrici
şi particularităţilor biologice ale albinelor, fiindcă orice tehnologie trebuie elaborată pe baza
cunoştinţelor biologiei obiectului. De acea, pentru evaluarea familiilor de albine au fost propuse un şir
de probe de caractere biochimice, biofizice etc.
Albinele, ca şi toate insectele, au un înveliş solid (cuticula) şi corpul lor este acoperit cu perişori de
diferită formă şi destinaţie.
În procesul selecţiei şi ameliorării o însemnătate mare are studiul caracterelor morfo-metrice.
Unul din cele mai importante caractere ale exteriorului la albinele lucrătoare este lungimea trompei.
Acest caracter este necesar pentru aprecierea rasei de albine, de asemenea, are o importanţă biologică
şi de selecţie. Albinele care au o trompă mai lungă au posibilitatea să colecteze nectarul din florile
plantelor, care se găsesc în tuburi în interiorul florilor.
Lungimea trompei se formează din suma a trei părţi componente conform caracterelor exteriorului
indivizilor familiei de albine (fig. 1).
Rezultatele investigaţiilor noastre au demonstrat că albinele lucrătoare din Republica Moldova au
lungimea trompei în medie de 6,27 mm, cu variaţii de la 5,96 până la 6,94 mm (tab.1). La albinele
lucrătoare din zona de Nord trompa este mai lungă cu 0,23 mm faţă de cele din zona de Sud şi cu
0,1mm faţă de cele din Centru, însă diferenţa nu este autentică.
Indexul cubital se determină prin coraportul lungimii tendonului „a” şi „b” a celulei cubitale a aripei
mari din dreapta şi se exprimă în procente (a/b x 100), (fig. 2).
Indexul cubital la albinele lucrătoare variază între 38,5-58,9 %, cu media 46,95 %.
Dislocarea discoidală are un rol important în lucrul de prăsilă. Există trei forme: pozitivă (+), neutră
(n) şi negativă (-), (fig. 7).
S-a constatat, din albinele lucrătoare dislocare discoidală pozitivă au 28,18%, neutră 59,06 % şi
12,76 % negativă.

Ţinând cont că conform standardului, la albinele Carpatice dislocarea discoidală este 70 – 100 %
pozitivă şi comparând cu datele noastre, putem menţiona că, în general, albinele sunt metise.
Lungimea şi dimensiunile proeminenţelor tergitului-3 corelează cu masa corporală şi poate fi folosită
pentru aprecierea rasei şi calităţii albinelor lucrătoare (fig. 3).
Dimensiunile între proeminenţe a tergitului-3 la albinele lucrătoare sunt în medie de 4,36 mm cu
variaţia între 4,07 şi 4,55 mm, lăţimea tergitului-3 este de 2,03 mm(1,84-2,19 mm).
Lungimea şi lăţimea sternitului-3 la albinele lucrătoare sunt utilizate pentru evaluarea materialului
selectiv (fig. 4). S-a constatat că sternitul-3 are lungimea de 4,04 mm cu variaţii de 3,42–4,55 mm şi
lăţimea corespunzător 2,47 mm şi 2,00 – 2,64 mm (tab. 2).

Albinele lucrătoare din zona Centrală au lăţimea sternitului-3 cu 0,08 mmmai mică faţă de cele din
zona de Nord (B£0,95).
Pentru evaluarea potenţialului productiv de ceară a albinelor lucrătoare se pot utiliza şi dimensiunile
glandelor ceriere a sternitului-3 (fig. 4).
S-a stabilit că glandele ceriere ale sternitului-3 au lungimea în medie 2,20 mm (1,94-2,55 mm) şi
lăţimea 1,50 mm (1,28-2,17 mm), (tab. 3). Albinele lucrătoare din zona de Sud au lungimea glandelor
ceriere ale sternitului-3 cu 0,15 mm mai mică faţă de cele din zona de Nord (B³0,95) şi lăţimea
corespunzător - cu 0,04 mm (B³0,99).

S-a constatat că aripa mare din dreapta la albinele lucrătoare are lungimea în medie de 8,76 mm
(8,23-9,44mm) şi lăţimea de3,02mm(2,29-3,25mm).Albinele lucrătoare din zona Centrală au lungimea
aripei mari din dreapta cu 0,12 mm mai mică faţă de cele din zona de Nord (B³0,999).
Lungimea şi lăţimea tarsului prezintă interes pentru aprecierea calităţii şi exteriorului la albinele
lucrătoare (fig. 6).
S-a stabilit că albinele lucrătoare au lungimea tarsului de 1,47-2,16 mm şi lăţimea 1,05-1,23 mm
(tab. 4). Lungimea tarsului la albinele lucrătoare din zona Centrală este mai mare cu 0,03 mm faţă de
cele din zona de Nord (B³0,99).

Aşa dar, analizând rezultatele obţinute, putem constata că albinele lucrătoare de la multe stupine
sunt metise. Totodată, este cunoscut faptul, că metişii prezintă o productivitate mai ridicată în prima
generaţie, iar în următoarele generaţii au o producţie mult mai scăzută decît albinele de rasă pură.
Mătcile tinere obţinute la stupinele particulare, zburând din stup la diferite distanţe, se împerechează
cu trântori, calitatea cărora este greu de apreciat.
La stupinele de prăsilă, de reproducere a mătcilor, unde se duce lucrul de evidenţă a caracterelor
morfo-productive, se selectează familiile de albine înalt-productive, care corespund standardului albinelor
carpatice omologate în Republica Moldova.
Selecţia albinelor constă în reţinerea pentru reproducţie a mătcilor şi trântorilor care provin din familii
de albine de rasă pură, cu însuşiri valoroase şi eliminarea din reproducţie a celor necorespunzătoare.
Prin urmare, recomandăm apicultorilor ca, la schimbarea mătcilor în familiile de albine, acestea să
fie procurate de la stupinele de prăsilă specializate în creşterea lor.

CONCLUZII

1. S-a stabilit că albinele lucrătoare, studiate de noi din Republica Moldova, au în medie lungimea
trompei - 6,27mm, dimensiunile între proeminenţele tergitului-3 sunt de 4,36mm, tergitul-3 are lungimea
– 2,03 mm, sternitul-3 are lungimea – 4,04 mm şi lăţimea – 2,47 mm, glandele ceriere ale sternitului-3
au lungimea – 2,20mm şi lăţimea – 1,50 mm, aripa mare din dreapta are lungimea – 8,76mm şi lăţimea
– 3,02 mm, tarsul are lungimea – 1,99 mm şi lăţimea – 1,12 mm, indexul cubital este - 46,95 % şi
dislocarea discoidală pozitivă 28,10 %, neutră 59,06% şi negativă -12,82 %.
2. Se recomandă ca la stupinele de reproducere a mătcilor să se selecteze familiile de albine care
corespund standardului, iar restul să fie utilizate pentru obţinerea produselor apicole şi polenizarea
culturilor agricole.
3. Mătcile bătrâne se recomandă de înlocuit cu mătci tinere selecţionate de la stupinele de reproducere
specializate, de rasa Carpatică care este omologată în Republica Moldova.

BIBLIOGRAFIE

1. Bucătaru, N. Genetica. Chişinău:Universitas, 1993, 350 p.
2. Bilaş, G.,Macarov, Iu., Sedîh,A. Porodnoe rajonirovanie pčel v SSSR. Genetika, selekciâ i reprodukciâ pčel. Buharest:
Apimondiâ, 1976, s. 132-142.
3. Eremia, N., Dabija, T. Optimizarea tehnologiei obţinerii propolisului. Chişinău, 2007, 56 p.
4. Ilieasov, R., Poscreacov, A. Filogenetika podvidovApis mellifera L. Pčelovodstvo, 2006, №7, s. 18-19.
5.Moise,A., Mărghitaş, L.,DezmireanD. Studiu privind utilizarea albinelor ca bioindicatori al calităţiimediului încunjurător.
România apicolă, 2005, nr. 11, p. 8-11.
6. Plohinskii, N. Rukovodstvo po biometrii dlâ zootehnikov. M.: Kolos, 1971, s. 3-259.
7. Rădoi, C. Studii asupra unor caracteremorfo-metrice la albina românească Apis melifera carpatica. România apicolă,
2004, Nr. 10, p. 13-15.
8. Ursu, N., Eremia N. i dr. Rekomendacii po tehnologii proizvodstva produktov pčelovodstva. Brošűra, Kišinev:
Timpul, 1987, s. 1-28.

Data prezentării lucrării – 08.03.2007