Leucemia limfocitară acută (ALL) la pisici reprezintă o formă agresivă de sindrom leucemoid, definită prin proliferarea necontrolată a limfocitelor imature (limfoblaști) în măduva osoasă, sânge și, uneori, în alte țesuturi. Această patologie se asociază frecvent cu infecția cu virusul leucemiei feline (FeLV), care exercită un rol important în transformarea malignă a celulelor hematopoietice, precum și în inducerea imunosupresiei. Leucemia limfocitară acută apare mai frecvent la pisicile tinere, fără o predispoziție clară în funcție de rasă sau sex. Din punct de vedere clinic, manifestările sunt nespecifice și variază în funcție de afecțiunile asociate sindromului leucemoid. Profilul hematologic al pacienților este caracterizat, în general, de anemie, leucocitoză severă și trombocitopenie. Diagnosticul precoce este esențial pentru instituirea unui management terapeutic eficient, bazându-se pe evaluarea hemoleucogramei, analiza morfologică a frotiurilor de sânge periferic și testarea moleculară pentru detectarea infecției cu virusul leucemiei feline (FeLV).

Leucemia limfocitară acută la pisici constituie o afecțiune complexă hematologică, frecvent corelată cu infecția cu retrovirusuri, dar poate, de asemenea, să apară ca formă primară, independentă de etiologia virală, fiind rezultatul unor mecanisme intrinseci de disfuncție a hematopoiezei (Nogueira și col., 2024). Virusul leucemiei feline (FeLV) și virusul imunodeficienței feline (FIV) reprezintă două dintre cele mai prevalente etiologii infecțioase întâlnite la pisici, fiind adesea asociate cu sindroamele leucemoide și exercitând un impact major asupra sănătății populației feline, la scară globală (Little și col., 2020). Retrovirusurile pot reprezenta factori etiologici importanți în dezvoltarea sindromului leucemoid la pisici, intervenind fie printr-un mecanism direct, determinat de replicarea virală și integrarea genomului viral în celulele hematopoietice, fie prin mecanisme indirecte, de natură secundară, precum inducerea imunosupresiei. Pisicile afectate sunt în general tinere, cu o vârstă medie de aproximativ 4 ani, însă infecția cu FeLV poate fi depistată și la pisicile adulte sau geriatrice, fără diferențe notabile între sexe și fără a fi asociată cu o predispoziție de rasă (Nogueira și col., 2024).

Din perspectivă clinică, leucemia limfocitară acută (ALL) se caracterizează printr-un comportament biologic mai puțin agresiv comparativ cu leucemia mieloidă acută (AML). Un element important constă în tendința caracteristică leucemiei limfocitare acute de a permite celulelor blastice să pătrundă în circulația sangvină și să se infiltreze în organele periferice, în special în ficat și în splină (Harvey, 2001). Semnele clinice frecvent observate includ inapetență, letargie, slăbiciune și pierdere în greutate, hepatomegalia și splenomegalia, dar limfadenopatia este rar întâlnită la pisici (Avery și Avery, 2007).

Constatările hematologice constituie adesea primul indiciu sugestiv pentru leucemia limfocitară acută, întrucât la majoritatea indivizilor afectați se observă adesea citopenii ale uneia sau mai multor linii celulare, cu prezența unui număr semnificativ de limfoblaști în sângele periferic. Anemia este, de obicei, severă și, frecvent, macrocitară, chiar și în absența unui răspuns regenerativ, aspect sugerând o posibilă mielodisplazie indusă de FeLV (Hartmann și col., 2021). În plus, displazia pe una sau mai multe linii celulare este frecvent observată în sângele periferic, în măduva osoasă și în aspiratele tisulare (Jain, 1993). Cu toate acestea, în cazuri rare, hemoleucograma poate rămâne în limite normale (Tomiyasu și col., 2018).

Analiza microscopică a frotiurilor de sânge periferic evidențiază o predominanță a celulelor limfoide imature, în special limfoblaști, alături de limfocite mature cu morfologie conservată sau limfocite reactive cu citoplasmă bazofilă, care pot sugera o activare imunologică secundară procesului neoplazic (Harvey, 2001). Limfoblaștii se caracterizează printr-un raport nucleu/citoplasmă crescut, cromatină fină și prezența nucleolilor proeminenți, prezența acestora în frotiurile sangvine constituind un element central în susținerea diagnosticului de leucemie limfocitară acută (Gleich și Hartmann, 2009).

Diagnosticul leucemiei limfocitare acute se fundamentează pe identificarea unei infiltrări medulare semnificative cu celule blastice, definită prin prezența a peste 30% limfoblaști în aspiratul de măduvă osoasă. Această constatare este, de regulă, însoțită de evidențierea limfoblaștilor și în circulația periferică, sugerând un proces proliferativ hematologic sistemic. Pentru un diagnostic cert, evaluarea morfologică a celulelor hematopoietice constituie un pas esențial, bazat pe aspecte precum dimensiunea celulară, aspectul nucleului, structura cromatinei și caracteristicile citoplasmatice. Totuși, diagnosticul definitiv necesită utilizarea tehnicilor citochimice specializate, care permit identificarea precisă a liniei celulare implicate și, implicit, clasificarea corectă a tipului de sindrom leucemoid. Complementar acestor metode, testarea pentru detectarea unei eventuale infecții cu virusul leucemiei feline (FeLV) este de o importanță majoră, având în vedere frecvența ridicată a infecției virale în asociere cu procesele neoplazice hematopoietice la pacienții felini, prezența FeLV având un impact negativ semnificativ asupra evoluției clinice și asupra prognosticului leucemiei limfocitare acute (Sykes și Hartmann, 2013). Prin urmare, stabilirea unui diagnostic cert de leucemie limfocitară acută impune recurgerea la investigații paraclinice aprofundate, indispensabile pentru identificarea și caracterizarea modificărilor hematologice specifice asociate acestei afecțiuni (Sánchez Mayorga, 2024).

Materiale și metodă

Acest studiu a fost desfășurat pe un eșantion de 15 pacienți felini diagnosticați cu diferite tipuri de leucemie, dintre care cinci pacienți au primit un diagnostic prezumtiv de leucemie limfocitară acută (ALL). Acești pacienți au constituit grupul de studiu, reprezentând 34% din totalul cazurilor de leucemie identificate în cursul acestui studiu, situându-se, ca frecvență, pe locul al doilea, după leucemia mieloidă acută. Această distribuție susține ipoteza unei predominanțe a formelor acute de leucemie în rândul populației feline analizate. Grupul a fost alcătuit din pacienți de rase, vârste și sexe diverse, după cum urmează: pacientul 1 (British Shorthair, mascul, 2 ani); pacientul 2 (Europeană, mascul, 7 ani); pacientul 3 (Europeană, femelă, 10 ani); pacientul 4 (Europeană, femelă, 3 ani); pacientul 5 (Europeană, femelă, 1 an). Totodată, la 80% dintre pacienții luați în studiu s-a constatat implicarea virusului leucemiei feline (FeLV) în dezvoltarea leucemiei limfocitare acute. Pentru a permite o interpretare statistică riguroasă și comparativă a valorilor medii ale parametrilor hematologici în cazul pacienților felini diagnosticați cu leucemie limfocitară acută, s-a considerat oportună includerea în studiu a unui lot-martor, alcătuit din zece pisici clinic sănătoase, care au servit drept referință pentru evaluarea abaterilor hematologice specifice grupului de studiu.

Investigațiile clinice și paraclinice au fost efectuate în laboratorul central Synevovet, în colaborare cu medicii curanți, utilizând protocoale standardizate pentru asigurarea acurateței diagnostice. Evaluarea inițială a inclus anamneza detaliată și examinarea clinică generală. Screeningul paraclinic s-a concentrat pe efectuarea hemoleucogramelor, examinarea microscopică a frotiurilor de sânge și efectuarea unor teste auxiliare pentru depistarea FeLV.

Probele de sânge, recoltate în tuburi cu EDTA, au fost analizate cu ajutorul sistemului automat de hematologie ADVIA 2120i, urmărind dozarea următorilor parametri: numărul total de eritrocite (RBC), conținutul sangvin de hemoglobină (Hb), hematocritul (Ht), precum și ceilalți indici eritrocitari, numărul total de leucocite (WBC), formula leucocitară completă (procentajul și numărul neutrofilelor, limfocitelor, monocitelor, eozinofilelor, bazofilelor), numărul de plachete sangvine și volumul trombocitar mediu (MPV), precum și parametrul care indică variația dimensiunii celulelor roșii, și anume lărgimea distribuției eritrocitare (RDW).

Ulterior, evaluarea frotiurilor sangvine a fost realizată la microscopul optic Olympus CX23, permițând o analiză detaliată a morfologiei celulare.

Aceste investigații au constituit elemente fundamentale în stabilirea unui diagnostic hematologic corect. Prin aplicarea riguroasă a protocoalelor de evaluare s-a asigurat atât acuratețea diagnosticului, cât și interpretarea statistică a rezultatelor obținute, aspecte esențiale pentru consistența și validitatea științifică a cercetării. Întregul proces de colectare și prelucrare a datelor a fost desfășurat în conformitate cu normele de bună practică medicală și cercetare, pe baza consimțământului informat, exprimat în prealabil de către proprietarii animalelor. Activitățile au respectat în totalitate prevederile legislației naționale în vigoare, precum și reglementările Uniunii Europene privind protecția datelor cu caracter personal.

Rezultate și discuție

Datele anamnestice colectate de la pacienții felini incluși în studiu au relevat modificări nespecifice ale stării de sănătate și au inclus letargie, inapetență și prezența unui icter de intensitate moderată, asociat cel mai probabil cu anemia, care a fost identificată ulterior în cursul investigațiilor paraclinice. În schimb, în urma investigațiilor imagistice au fost observate splenomegalie și hepatomegalie, indicând o posibilă diseminare sistemică a procesului patologic. Aceste constatări au constituit elemente clinice relevante în susținerea suspiciunii de leucemie limfocitară acută.

În tabelul 1 sunt prezentate valorile parametrilor eritrocitari la pisicile diagnosticate culeucemie limfocitară acută, evidențiind alterări hematologice semnificative ale liniei eritrocitare comparativ cu valorile medii ale lotului-martor.

În acest context, la pacienții felini cu leucemie limfocitară acută, numărului total de eritrocite (RBC) a înregistrat o valoare medie de 4,6±0,5 M/µL, semnificativ redusă față de intervalul fiziologic (6-10,1 M/µL), dar și față de valoarea medie a grupului de control (7,5±0,8 M/µL), indicând semne de anemie și o disfuncție eritropoietică profundă.

Totodată, concentrația hemoglobinei (HGB) a înregistrat o valoare medie semnificativ scăzută (6,3±0,5 g/dL) față de valoarea medie a lotului de control (10,1±1,2 g/dL), ceea ce a reflectat o capacitate redusă de transport al oxigenului în sânge și a confirmat anemia. În mod similar, hematocritul (HCT) a avut o valoare medie de 18,6±0,8%, semnificativ inferioară intervalului fiziologic (27,7–46,8%) și valorii medii a grupului de control (30,1±1,8%), confirmând anemia specifică leucemiei limfocitare acute și infecției cu FeLV.

Pe de altă parte, indicii eritrocitari, respectiv MCV, MCH, MCHC și RDW, au prezentat valori crescute în raport cu valorile medii ale lotului-martor, indicând o perturbare la nivelul tuturor parametrilor eritrocitari, a sintezei de hemoglobină și a distribuției și dimensiunilor eritrocitare, asociate cu anemia.

În tabelul 2 sunt prezentate valorile procentuale ale parametrilor leucocitari la pacienții felini diagnosticați cu leucemie limfocitară acută, evidențiind proliferarea necontrolată a liniei limfocitare, modificări accentuate și de implicarea FeLV în dezvoltarea patologiei.

În acest context, s-a evidențiat un procentaj mediu extrem de ridicat al limfocitelor (82,8±3,8%) față de procentajul mediu al grupului de control (39,3±5,6%), confirmând prezența unei limfocitoze marcante, tipice disfuncției hematopoietice severe, asociate leucemiilor limfocitare acute. Această perturbare se explică prin infiltrarea extensivă a măduvei osoase de către limfoblaști, fenomen care compromite profund procesul de maturare normală a celulelor hematopoietice. Totodată, procentajul mediu al neutrofilelor, eozinofilelor și bazofilelor a fost semnificativ redus în comparație cu valorile procentuale medii înregistrate în grupul de control. În contrast, procentajul mediu al monocitelor a fost ușor crescut față de procentajul mediu al lotului-martor, sugerând o posibilă reacție compensatorie sau o implicare inflamatorie secundară a acestei linii celulare.

În tabelul 3 sunt prezentate valorile numerice ale parametrilor leucocitari la pacienții felini diagnosticați cu leucemie limfocitară acută, evidențiind o expansiune agresivă a liniei limfocitare, care s-a manifestat, în mod clar, în detrimentul celorlalte linii leucocitare, aspect caracteristic proceselor neoplazice limfoide acute.

Astfel, valorile medii ale numărului total de leucocite (112±21,4 K/µL) și limfocite (92,3±15,7 K/µL) au fost semnificativ mai crescute comparativ cu valorile medii înregistrate la grupul de control (10,8±2,6 K/µL), respectiv 4,3±1,5 K/µL. Aceste proliferări celulare marcante au evidențiat o leucocitoză severă, caracteristică leucemiei limfocitare acute, determinată de proliferarea rapidă și necontrolată a precursorilor limfoizi, care au dominat compoziția leucocitară, în detrimentul celorlalte linii celulare. Pe de altă parte, valorile medii ale celorlalte fracții leucocitare (neutrofile, monocite, eozinofile, bazofile) au fost, în general, ușor crescute în raport cu lotul-martor, însă au prezentat o variabilitate interindividuală considerabilă. Această variabilitate poate fi explicată prin posibila asociere cu alte condiții patologice coexistente sau printr-o activare reactivă, secundară, a acestor subpopulații leucocitare, nespecifică procesului leucemic propriu-zis.

În tabelul 4 sunt prezentate valorile parametrilor trombocitari la pacienții felini diagnosticați cu leucemie limfocitară acută. Modificările considerabile ale acestor valori față de media înregistrată în cazul grupului de control evidențiază perturbarea procesului de trombopoieză, reflectând impactul profund al procesului patologic asupra liniei megacariocitare, subliniind disfuncția hematopoietică severă asociată acestei forme de leucemie acută.

Valorile scăzute ale numărului total de trombocite au evidențiat prezența unei trombocitopenii accentuate la toți pacienții incluși în studiu. Această constatare a fost corelată cu creșterea valorilor volumului trombocitar mediu (MPV), sugerând prezența unor trombocite de dimensiuni mari, aspect interpretat ca un mecanism compensator al măduvei osoase în contextul trombocitopeniei. Acest fenomen este frecvent întâlnit în disfuncțiile hematopoietice severe, fiind specific leucemiei limfocitare acute, mai ales la pacienții infectați cu FeLV.

Interpretarea statistică a tuturor valorilor medii ale parametrilor hematologici determinați la pacienții felini diagnosticați cu leucemie limfocitară acută, comparativ cu valorile medii ale lotului de control, a fost realizată pe baza datelor prezentate în tabelul 5 și graficul 1.

Astfel, numărul total de eritrocite, concentrația hemoglobinei și valoarea hematocritului au fost distinct semnificativ mai reduse (p<0,01) în raport cu lotul-martor, indicând o anemie pronunțată. În schimb, valorile medii ale concentrației medii de hemoglobină eritrocitară (MCHC) și ale indicelui de distribuție eritrocitară (RDW) au fost distinct semnificativ mai crescute (p<0,01) în comparație cu valorile medii ale grupului-martor, reflectând o eterogenitate marcantă a populației eritrocitare.

Valoarea medie a hemoglobinei eritrocitare medii (MCH) a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă (p<0,05), în timp ce volumul eritrocitar mediu (MCV) nu a prezentat diferențe semnificative față de lotul-martor (p>0,05). Aceste rezultate au confirmat prezența unei anemii severe, însoțită de modificări morfologice și funcționale ale eritrocitelor, caracteristice leucemiei limfocitare acute și frecvent asociate infecției cu FeLV.

Cele mai evidente modificări ale parametrilor hematologici s-au observat la nivelul compartimentului leucocitar, unde valorile medii ale numărului total de leucocite, limfocite, monocite și eozinofile au fost distinct semnificativ mai crescute (p<0,01) comparativ cu valorile medii ale grupului de control. În ceea ce privește valorile medii ale neutrofilelor, acestea au înregistrat o creștere semnificativă din punct de vedere statistic (p<0,05) față de grupul de control, în timp ce și valorile medii ale bazofilelor au prezentat variații, dar fără semnificație statistică (p>0,05). Rezultatele obținute au confirmat prezența unei leucocitoze accentuate și a unei proliferări masive a liniei limfocitare, evidențiind disfuncția severă a leucopoiezei, iar asocierea frecventă cu virusul leucemiei feline (FeLV) a favorizat modificările patologice observate.

În ceea ce privește compartimentul trombocitar, valoarea medie a numărului de trombocite a fost distinct semnificativ mai redusă (p<0,01) comparativ cu valorile medii ale grupului de control, în timp ce valoarea medie a volumului trombocitar mediu a fost distinct semnificativ mai mare (p<0,01), indicând o afectare profundă a procesului de trombopoieză, datorată alterării mecanismelor fiziologice implicate în producția și eliberarea trombocitelor în circulație.

În plus, analiza morfologică a frotiurilor sangvine efectuată la pacienții felini luați în studiu a evidențiat modificări semnificative ale principalelor linii celulare hematopoietice (figurile 1-4). Astfel, populația eritrocitară a fost semnificativ redusă, fiind caracterizată prin anizocitoză marcantă cu macrocite și hipocromazie, aspecte morfologice care s-au corelat direct cu severitatea anemiei observate la pacienții incluși în studiu.

Populația leucocitară a fost dominată de celule imature aparținând liniei limfoide, în principal limfoblaști, care au manifestat un grad accentuat de pleomorfism celular, evidențiat prin anizocitoză, anizocarioză, cariomegalie, cromatină fin dispersată, prezența a 1-4 nucleoli proeminenți și citoplasmă intens bazofilă. Într-o proporție mai redusă, au fost identificate neutrofile cu modificări toxice, limfocite reactive, monocite activate, în timp ce eozinofilele și bazofilele au fost rare sau absente.

De asemenea, s-a remarcat o scădere importantă a numărului de trombocite, cu predominanța trombocitelor de dimensiuni mari.

Concluzii

Acest studiu a evidențiat particularitățile hematologice ale leucemiei limfocitare acute la pisici, traduse prin alterarea profundă a liniei limfocitare și modificări semnificative ale întregului profil hematologic, în contextul asocierii frecvente cu virusul leucemiei feline (FeLV).

Rezultatele obținute au subliniat necesitatea adoptării unei abordări diagnostice complexe, care să integreze evaluarea clinică, analiza hematologică și examinarea morfologică detaliată, pentru caracterizarea riguroasă a sindroamelor leucemoide și identificarea infecției concomitente cu FeLV. O astfel de abordare integrată s-a dovedit esențială nu doar pentru stabilirea unui diagnostic de precizie, ci și pentru monitorizarea evoluției bolii și optimizarea strategiilor terapeutice, contribuind la îmbunătățirea managementului clinic al pacienților afectați de această patologie hematologică severă.    

Bibliografie
Avery AC, Avery PR. Determining the significance of persistent lymphocytosis. Vet Clin North Am Small Anim Pract. 2007 Mar;37(2):267-82, vi. doi: 10.1016/j.cvsm.2006.11.001.
Codreanu I. Textbook of Veterinary Physiology. Editura Printech, Bucureşti, 2018.
Codreanu MD. Patologie și clinică medicală veterinară. Printech Publishing House, Bucureşti, 2017.
Gleich S, Hartmann K. Hematology and serum biochemistry of feline immunodeficiency virus-infected and feline leukemia virus-infected cats. J Vet Intern Med. 2009 May-Jun;23(3):552-8. doi: 10.1111/j.1939-1676.2009.0303.x.
Hartmann K, Hofmann-Lehmann R, Sykes JE. Feline leukemia virus infection. In Greene’s Infectious Diseases of the Dog and Cat (pp. 382-413). WB Saunders, 2021. doi: 10.1016/B978-0-323-50934-3.00032-X.
Harvey JW. Atlas of veterinary hematology–blood and bone marrow of domestic animals. Saunders Company, 2001. doi: 10.1016/B978-0-7216-6334-0.X5001-4.
Little S, Levy J, Hartmann K, Hofmann-Lehmann R, Hosie M, Olah G, Denis KS. 2020 AAFP Feline Retrovirus Testing and Management Guidelines. J Feline Med Surg. 2020 Jan;22(1):5-30. doi: 10.1177/1098612X19895940.
Brooks MB, Harr KE, Seelig DM, Wardrop JW, Weiss DJ. Schalm’s Veterinary Hematology, 7th Edition. Wiley-Blackwell, 2022.
Nogueira M, Bruno LG, Melo, M. Feline leukemia: a review. Ciência Rural. 2024;55(1). doi: 10.1590/0103-8478cr20240001.
Sánchez Mayorga GA. Prevalencia de leucemia viral felina (ViLeF) en felinos domésticos (Felis catus) de la parroquia Huachi Chico en la ciudad de Ambato. Bachelor’s thesi. 2024..
Tasca S, Carli E, Caldin M, Menegazzo L, Furlanello T, Gallego LS. Hematologic abnormalities and flow cytometric immunophenotyping results in dogs with hematopoietic neoplasia: 210 cases (2002–2006). Veterinary Clinical Pathology. 2009;38(1):2-12. doi: 10.1111/J.1939-165x.2008.00099.x.
Tomiyasu H, Doi A, Chambers JK, Goto-Koshino Y, Ohmi A, Ohno K, Tsujimoto H. Clinical and clinicopathological characteristics of acute lymphoblastic leukaemia in six cats. J Small Anim Pract. 2018 Dec;59(12):742-746. doi: 10.1111/jsap.12917.