CZU 638.16

INDICII FIZICO-CHIMICI ŞI LIMITELE ELEMENTELOR TOXICE ÎN MIEREA DE ALBINE

Nicolae EREMIA, Iana NARAEVSCAIA, Angela CHIRIAC Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Abstract. The purpose of accomplished investigations was to determine physical and chemical indices of polyfloral bee honey and the presence of toxic elements, radionuclides and pesticides. Honey samples submitted by the economic agents to the Testing Laboratory of the Animal Origin Products of the Republican Veterinary Diagnostic Center during 2012-2013 have served as object of these investigations. It was revealed that the mass fraction of water in the investigated polyfloral honey constituted on average 16,61-16,87%, invert sugar – 81,37- 94,6%, sucrose – 1,52-1,97%, diastase index – 17,88-18,58 Gote units, the content of oxymethylfurfural (HMF) was 7,83-7,99 mg/kg, total acidity – 2,08-9,74 cm3 NaOH solution (in milliequivalents) per 100 g of honey, ash – 0,08%, substancesinsoluble in water – absence. It was determined thatthe presence of toxic elementsin polyfloral honey is much lower than the admissible norms for this product, constituting on average: lead – less than 0,02- 0,024 mg/kg, cadmium– 0,004-0,009 mg/kg, arsenic – 0,011-0,031 mg/kg. The levelofradionuclides constituted: cesium-137 – 3,26-3,422 Bq/kg,strontium-90 – 2,71-4,485 Bq/kg, hexachlorocyclohexane a, b, g – < 0,001 mg/kg; DDT and metabolites – < 0,005 mg/kg. Polyfloral honey obtained in the Republic of Moldova, according to the organoleptic indices, physical and chemicalindices, the presence of toxic elements, radionuclides and pesticides, meets the required norms and is recommended for consumption.

Key words: Polyfloral honey;Physicochemicalindices; Toxic elements.

Rezumat. În studiul de faţă s-au determinat indicii fizico-chimici ai mierii poliflore şi prezenţa elementelor toxice, radionucleidelor şi pesticidelor. Ca obiect alinvestigaţiilor au servit mostrele de miere prezentate de agenţii economici în Laboratorul de Încercări ale Produselor de Origine Animalieră de la Centrul Republican Diagnostic Veterinar pe parcursul anilor 2012-2013.S-a relevat că fracţia masică de apă în mierea polifloră cercetată constituie, în medie, 16,61-16,87%, de zahăr invertit – 81,37-94,6%, de zaharoză – 1,52-1,97%,indicele diastazic – 17,88-18,58 un. Gote, conţinutulde oximetilfurfurol(HMF) – 7,83-7,99 mg/kg, aciditatea totală – 2,08-9,74 cm3 NaOHsoluţie în (miliechivalenţi) la 100 g miere, cenuşa – 0,08%, substanţe insolubile în apă – lipsă. S-a determinat că în mierea polifloră prezenţa elementelor toxice este mult mairedusă decât normele admisibile la acest produs ce constituie, în medie: plumb – maipuţin de 0,02-0,024 mg/kg, cadmiu – 0,004-0,009mg/kg şi arsen – 0,011-0,031 mg/kg. Nivelul radionucleidelor a constituit: cesiu-137 – 3,26-3,422Bq/kg,stronţiu-90 – 2,71-4,485 Bq/kg, hexaclorciclohexan a, b, g – <0,001 mg/kg şi DDT şi metaboliţi – <0,005 mg/kg. Mierea polifloră obţinută în Republica Moldova corespunde, după indicii organoleptici, fizico-chimici şi nivelul de elemente toxice, radionucleide şi pesticide, normelor admisibile şi este recomandată pentru utilizare de către consumatori.

Cuvinte-cheie: Miere polifloră; Indicifizico-chimici; Elemente toxice.

INTRODUCERE

Principalul produs care se obţine de la albine este mierea. Mierea de albine este produsă de către albinele lucrătoare din nectarul plantelor înfloritoare. Nectarul colectat, prelucrat şi depozitat în celulele fagurilor serveşte ca rezervă de hrană pentru albine. Mierea monofloră provine din nectarul unei singure specii de plante şi poartă denumirea acelei plante (Eremia, N. 2009). Mierea polifloră provine din nectarul recoltat de la diferite plante care înfloresc în aceeaşi perioadă, fără predominanţa uneia din ele. Mierea reprezintă o substanţă siropoasă dulce, vâscoasă, aromată, cu gust şi aromă caracteristică (Eremia, N., Eremia, Nina 2011; Crasocico, P., Eremia, N. 2013).

Pentru procesele vitale, familia de albine are nevoie de o cantitate considerabilă de hrană – miere şi păstură. O familie puternică consumă pe parcursul unui an 90 kgmiere: pentru întreţinerea vieţii indivizilor adulţi, hrănirea larvelor,secreţia cerii, consumul energetic în timpul zborului, prelucrarea nectarului înmiere.

Mierea este un aliment natural produs de albine, la obţinerea căruia acestea folosesc materia primă furnizată direct de la plante (nectarul floral şi extrafloral) şi într-o măsură mai mică componente din alte surse. Această definiţie cuprinsă în Codex Alimentarius precizează natura particulară a acestui produs.

C. Banu (2002) şi G. Lenco (2003) indică că pentru a putea fi utilizată în procese de valorificare biotehnologică, mierea de albine trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate organoleptică, fizicochimică şi igienică.

Obţinerea produselor ecologice sigure şisalubre pentru consum uman constituie o problemă socială, medicală şi biologică importantă, una dintre cele mai actuale probleme contemporane şi moderne din industria apicolă .

Cerinţele înalte faţă de calitatea şisiguranţa produselor apicole sunt determinate de funcţia, originea, specificitatea lor, de consumul în masă, ceea ce reprezintă una dintre sarcinile principale ale politicii de stat în domeniul nutriţiei sănătoase, de programulspecific „Alimentaţia copiilor”, de utilizarea în tratarea şi prevenirea multor boli, precum şi de deteriorarea gravă a mediului ecologic pur. În condiţiile actuale demediu, există un pericolsporit pentru viaţa normală a albinelor şi probabilitatea contaminării produselor apicole (Shapovalov, G., Lebedev, V. 2006).

Acţiunea terapeutică a mierii de albine se exercită atât asupra aparatului digestiv (stomac, intestin), cât şi asupra ficatului şi căilor biliare, ale aparatului cardiovascular, respirator, urinar,sistemului nervos (Grigore, G. 2008).

Principalele surse de poluare ale produselor apicole sunt mediul şisubstanţele utilizate de apicultori pentru tratamentul bolilor albinelor. Activitatea albinelor este influenţată de toate elementele de mediu (sol, vegetaţie, aer şi apă) (Pohl, P. 2009).

S. Bogdanov (2006)subliniază faptul că pericolul de contaminare a produselor apicole provine într-o mai mare măsură din practicile apicole decât din mediul înconjurător. Apicultorii trebuie să ia măsuri pentru prevenirea contaminării produselor apicole optând pentru alternative ecologice în controlul bolilor, prin utilizarea substanţelor naturale netoxice în locul celor sintetice.

La obţinerea unei mieri de calitate un rol important îl joacă maturarea naturală în faguri, maturarea în afara lor fiind lipsită de aroma specifică pe care o capătă după căpăcire. Un alt factor deosebit de important este asigurarea familiilor în perioadele de cules cu faguri clădiţi de calitate, cu excluderea celor în care s-a crescut puiet, în acestfel evitându-se deprecierea culoriimierii(Calalb,M., Cebotaru,V., Bugaian,L. 2007).

Puritatea produselor apicole depinde de perioada colectării lor, genul componenţei plantelor şi localitatea amplasării stupinei (Lebedev, V., Muratova, E. 2003).

V. Lebedev,E. Muratova (2005) au constatat că, dintre toate produsele apicole, mierea este un produs ecologic pur, propolisul, păstura şi polenul fiind mai poluate cu metale grele. Examinarea şi analiza mieriise fac pentru aprecierea calităţii şi purităţii ei, pentru stabilirea stării de degradare sau alterare şi pentru depistarea falsificărilor. Scopul investigaţiilor noastre constă în studierea indicilor fizico-chimici ai mierii de albine.

MATERIAL ŞI METODĂ

Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, ca obiect al investigaţiilor au servit mostrele de miere prezentate de agenţii economici în Laboratorul de Încercări ale Produselor de Origine Animalieră din incinta Centrului Republican Diagnostic Veterinar, unde au fost determinaţi indicii fizico-chimici ai mierii poliflore şi prezenţa elementelor toxice, radionucleidelor şi pesticidelor.

Fracţia masică de apă, de zahărinvertit şide zaharoză, indicelediastazic, conţinutulde hidroximetilfurfurol şi aciditatea totală în mostrele de miere de albine au fost determinate conform GOST 19792-2001.

Cenuşa, substanţele insolubile în apă şi prezenţa făinii de cereale, a gelatinei şi amidonului în miere au fost determinate conform expertizei sanitar-veterinare.

Prezenţa elementelor toxice(plumb, cadmiu,arsen), aradionucleidelor(cesiu-137 şistronţiu-90), apesticidelor (hexaclorciclohexan, a, b şi g,DDT şimetaboliţiilui) înmiereafostdeterminatăprinmetodagama-spectrometrică şi conform SMSREN14082:2006,GOST30178-96,GOST26930-86 şiIM2.61.717-98.

Datele obţinute au fost prelucrate prin metoda variaţiilorstatistice, după E. Mercurieva (1970) şi N. Plohinschii (1971) şi cu ajutorul programelor calculatorului Microsoft Excel.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Conform datelorstatistice, efectivul familiilor de albine dinRepublica Moldova a constituit, în anul 2012, 111653 buc., de la care s-au obţinut 3032 tone de miere (Eremia, N., Modvala, S., Naraevscaia, I. 2013). Mierea obţinută este realizată pentru asigurarea necesităţii pieţii interne, dar şi pentru export.

Rezultatele cercetărilor au demonstrat că în perioada anului 2012 au fost examinate 47 de mostre de miere polifloră din Republica Moldova. Volumul loturilor de la care au fost prelevate mostre a variat între 300 şi 21 460 kg. Cantitatea totală de miere a loturilor examinate a constituit 413 882,07 kg sau 13,65% din mierea totală obţinută în Republica Moldova.

Mierea de albine din loturile examinate a avut umiditatea medie pe ţară de 16,61%, cu variaţia de la 15,0% până la 19,2% (Tab. 1).

Fracţia masică de zahăr invertit a constituit în medie 94,60%, cu variaţia între 78,8 şi 98,0%, iar fracţia masei de zaharoză – 1,97% (1,0-4,0%).

Indicele diastazic a fost înmedie de 17,88 un. Gote, cu variaţia între 6,85 şi 36,73 un. Gote. Conţinutul oximetilfurfurolului a constituit 7,99% (1,05-20,0%).

Aciditatea mierii a fost în medie de 2,08 cm3 , cu variaţia între 1,0 şi 3,96 cm3 NaOH soluţie în (miliechivalenţi)la 100 g miere. Fracţia masei de cenuşă a fost înmedie de 0,08% (0,06-0,1%). Substanţe insolubile în apă, făină de cereale, gelatină şi amidon nu au fost depistate.

Coeficientul de variaţie a indicilor studiaţi a oscilat de la 3,42% (fracţia masică de zahăr invertit) până la 52,84% (conţinutul de oximetilfurfurol).

Cercetările efectuate la determinarea prezenţei elementelor toxice, radionucleidelor şi pesticidelor în mierea polifloră au demonstrat că ele nu depăşesc limitele maxime admisibile. S-a constatat că prezenţa plumbului a fost în medie < 0,02 mg/kg.

Conţinutul de cadmiu a fost de<0,009 mg/kg, iar cel de arsen – de 0,011 mg/kg. Prelucrând nectarul în miere, albinele au, se pare, capacitatea de a acumula în corpul lor elementele chimice, de aceea concentraţia unor microelemente biogene şi a sărurilor de metale grele în miere este redusă de zeci de ori în comparaţie cu nectarul (Escov, E. 2006).

Prezenţa în miere a radionucleidelor constituie: cesiu-137 – 3,242 Bq/kg şistronţiu-90 – 4,485 Bq/kg. Conţinutul de pesticide a fost: hexaclorciclohexan a, b, g – <0,001 mg/kg, DDT şi metaboliţii săi – <0,005 mg/kg (Tab. 2).

In anul 2013 efectivul familiilor de albine s-a micşorat cu 1023 buc., constituind 110630 buc., de la care s-au obţinut 3398 tone de miere. Rezultatele cercetărilor au demonstrat că în perioada anului 2013 au fost examinate 75 de mostre de miere polifloră. Volumul loturilor de la care au fost prelevate mostre a variat între 0,1şi 21 460 kg.

Cantitatea totală de miere a loturilor examinate a constituit 826 159,7 kg sau 24,31% din mierea totală obţinută înRepublica Moldova.

Mierea de albine polifloră din loturile examinate a avut umiditatea în medie 16,87%, cu variaţia de la 15,1% până la 19,9%(Tab. 3).

Fracţia masei de zahăr invertit a constituit în medie 81,37%, cu variaţia între 66,0 şi 98,2%, iar fracţia masei de zaharoză – 1,52% (0,6-4,0%).

Indicele diastazic a fost în medie de 18,58 un. Gote, cu variaţia între 7,0 şi 28,9 un. Gote. Conţinutul oximetilfurfurolului a constituit 4,83% (1,5-19,7). Mierea veche sau încălzită la o temperatură ridicată un timp îndelungat are conţinutul H.M.F.-ului mai mare decât cantitatea admisibilă, ceea ce confirmă scăderea calităţii mierii.

Cantitatea totală de miere a loturilor examinate a constituit 826 159,7 kg sau 24,31% din mierea totală obţinută înRepublica Moldova. Mierea de albine polifloră din loturile examinate a avut umiditatea în medie 16,87%, cu variaţia de la 15,1% până la 19,9%(Tab. 3). Fracţia masei de zahăr invertit a constituit în medie 81,37%, cu variaţia între 66,0 şi 98,2%, iar fracţia masei de zaharoză – 1,52% (0,6-4,0%). Indicele diastazic a fost în medie de 18,58 un. Gote, cu variaţia între 7,0 şi 28,9 un. Gote. Conţinutul oximetilfurfurolului a constituit 4,83% (1,5-19,7). Mierea veche sau încălzită la o temperatură ridicată un timp îndelungat are conţinutul H.M.F.-ului mai mare decât cantitatea admisibilă, ceea ce confirmă scăderea calităţii mierii.

Aciditatea totală a mierii a fost în medie de 9,74 cm3 , cu variaţia între 1,0 şi 21,0 cm3 NaOH soluţie (în miliechivalenţi) la 100 g miere. Fracţia masei de cenuşă a fost în medie de 0,08% (0,08-0,11%). Substanţe insolubile în apă, făină de cereale, gelatină şi amidon nu s-au depistat.

Coeficientul de variaţie a indicilor studiaţi a oscilat de la 5,63% (fracţia masică de apă) până la 73,84% (aciditatea totală a mierii).

Cercetările efectuate la determinarea prezenţei elementelor toxice, radionucleidelor şi pesticidelor în mierea polifloră în anul 2013 au demonstrat că ele nu depăşesc limitele maxime admisibile. S-a constatat că prezenţa plumbului a fost în medie < 0,024 mg/kg, cu variaţia între 0,01 şi 0,025 mg/kg. Conţinutul cadmiului a fost de 0,004 mg/kg, al arsenului – 0,031mg/kg, radionucleideleau constituit: cesiu-137 – 3,26 Bq/kg şi stronţiu-90 – 2,71 Bq/kg (Tab. 4).

În mierea polifloră din anul 2013 nu au fost depistate pesticide precum hexaclorciclohexan a, b, g şi DDT şi metaboliţii săi.

Aşadar, se poate afirma că mierea polifloră obţinută în Republica Moldova corespunde normelor stabilite pentru indicii organoleptici,fizico-chimici şi pentruconţinutul elementelortoxice, radionucleidelor şi pesticidelor, ceea ce o recomandă pentru consum.

CONCLUZII

1. Fracţia masică de apă în mierea polifloră din anii 2012-2013 constituie în medie 16,61-16,87%, cea de zahăr invertit – 81,37-94,6%, de zaharoză – 1,52-1,97%, indicele diastazic – 17,88-18,58 un. Gote, conţinutul de oximetilfurfurol (HMF) – 7,83-7,99 mg/kg, aciditatea totală – 2,08-9,74 cm3 NaOH soluţie (în miliechivalenţi) la 100 g miere, cenuşa – 0,08%. Substanţe insolubile în apă lipsesc.

2. S-a determinat că în mierea polifloră conţinutul elementelor toxice este mult mai mic decât normele admisibile la acest produs şi constituie, înmedie: plumb –mai puţin de 0,02-0,024mg/kg, cadmiu – 0,004- 0,009 mg/kg şi arsen – 0,011-0,031 mg/kg. Radionucleidele: cesiu-137 – 3,26-3,422 Bq/kg,stronţiu-90 – 2,71-4,485 Bq/kg, hexaclorciclohexan a, b, g – <0,001 mg/kg şi DDT şi metaboliţi – <0,005 mg/kg.

3. Conform indicilor organoleptici, fizico-chimici şi după conţinutul elementelor toxice, al radionucleidelor şi pesticidelor, mierea polifloră obţinută în Republica Moldova corespunde normelor admisibile şi este recomandată pentru utilizare consumatorilor.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. BANU, C. et al. (2002). Calitatea şi controlul calităţiiproduselor alimentare. Bucureşti:AGIR. pp. 462-465.

2. BOGDANOV,S. (2006). Contaminants of bee products. In:Apidologie, vol. 37, pp. 1-18.ISSN 0044-8435.

3. BULANCEA, M. (2002).Autentificarea, expertizarea şi depistarea falsificărilor produselor alimentare. Galaţi: Academica, pp. 81-98.

4. BURENIN, N., KOTOVA, G. (1977).Spravočnik po pčelovodstvu. Moskva: Kolos. 366 s.

5. CALALB, M.,CEBOTARU, V., BUGAIAN, L. (2007).Afaceriapicole. Chişinău. 297 p. ISBN 978-9975-64- 029-9.

6. EREMIA, N.(2009).Apicultura. Chişinău. 350 p. ISBN 978-9975-9823-6-8.

7. EREMIA, N., MODVALA,Susana, NARAEVSCAIA, Ina (2013). Dinamica efectivuluifamiliilor de albine şi a suprafeţelor pomilor fructiferi în Republica Moldova. In: Lucrări şt., UnivAgrară de Stat din Moldova. Vol. 34: Zootehnie şibiotehnologii, pp. 313-316. ISBN978-9975-64-246-0.

8. ES’KOV, E.K. (2006).Tehnogennye zagrâzneniâ prirodnojsredy i pčely.V: Pčelovodstvo, ą 7,s. 10-13.ISSN 0369-8629.

9. GRIGORE, Gr. (2008).Fitoterapia şi apiterapia: Bolitratate cu plantemedicinale şiproduse apicole. Bucureşti: Ed. Ştefan. 207 p.ISBN978-97311-8-100-4

10.LEBEDEV, V.I.,MURATOVA, E.A. (2003). Ékologičeskaâ čistota produktov pčelovodstva.V: Pčelovodstvo, ą 4,s. 42-44.ISSN0369-8629.

11. LENCO, G., BULANCEA, M. (2003). Caracteristicile de calitate ale mierii de albine utilizată în procese de valorificare biotehnologică. In: Ştiinţa şiingineria alimentelor. Studii şicercetări: BuletinulAGIR, an. VIII, nr. 3, pp. 56-59.ISSN1224-7928.

12. MERKUR’EVA, E. (1970). Biometriâ v selekciii genetike sel’skohozâjstvennyh žyvotnyh. Moskva: Kolos. 424 s.

13. PLOHINSKIJ, N. (1971). Rukovodstvo po biometrii dlâ zootehnikov. Moskva: Kolos. 259 s.

14.POHL,P. (2009). Determination ofmetal contentin honeyby atomic absorption and emission spectrometries. In: TrACTrendsinAnalyticalChemistry, vol. 28 (1), pp. 117-128. ISSN: 0165-9936.

15. EREMIÂ, N.,EREMIÂ, Nina(2011). Pčelovodstvo. Chişinău:Print-Caro. 531 s.ISBN 978-9975-56-007-8.

16. KRASOČKO,P.,EREMIÂ, N. (2013). Produktypčelovodstvavveterinarnnojmedicine. Minsk. 669 s.ISBN 978-985-7060-34-4.

17. LEBEDEV, V., MURATOVA, V. (2005). Biotehnologičeskie aspekty proizvodstva ékologičeski čistyh produktov pčelovodstva. V: Écologičeskie aspekty proizvodstva pererabotki i ispol’zovaniâ produktov pčelovodstva. Rybnoe, s. 31-43.

Data prezentării articolului:17.04.2016

Data acceptării articolului: 21.05.2016