MICROFLORA CARCASELOR DE BOVINE, OVINE, PORCINE ŞI SENSIBILITATEA EI FAŢĂ DE UNELE ANTIBIOTICE

Ruslan ANTOCI, Nicolae STARCIUC
Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Abstract.

The scientific investigations presented in this study aimed to monitor the microbial load of cattle,
sheep and pig carcasses during the commercialization period in the specialized department of the central
agricultural market of Chisinau mun. The samples were collected and monitored before being placed in the
department and also 24 and 48 hours after the placement. Also, the samples were collected both from the
surface and the depths of the carcasses. Subsequently, from these samples, inseminations were performed on
ordinary, differential and selective nutrient media in order to determine the presence and diversity of bacterial
forms. Concomitantly, the morphological study of the colonies of isolated microorganisms was performed, as
well as the microscopic examination of the smears prepared from the colonies of microorganisms and the
sensitivity of isolated microorganisms to some antibiotics, frequently used for animal treatment, was determined.
As a result of the accomplished investigations, it was determined that the colonies of microorganisms developed
on all the carcasses, but a higher incidence was recorded in the samples of cattle and sheep carcasses
collected 24 and 48 hours after being placed in the specialized selling department. The microscopic examination
demonstrated the prevalence of bacterial forms such as E. coli and Staphylococcus. The antibiogram showed
that the microflora isolated from sheep carcasses manifested the highest sensitivity to the antibiotics florfenicol
and cefazolin (the inhibition zone was of 12 and 17 mm, respectively), and the lowest sensitivity was established
to ampicillin and erythromycin.
Key words: Carcasses; Microorganisms; Nutrient media; Colonies; Antibiogram; Sensitivity; Insemination

Rezumat.

Investigaţiile ştiinţifice reflectate în acest studiu au avut ca scop monitorizarea încărcăturii
microbiene la carcasele de bovine, ovine şi porcine în perioada de comercializare în halele specializate din
cadrul pieţei agricole centrale din municipiul Chişinău. Probele au fost prelevate dimineaţa, până la plasarea în
hală şi la 24 şi la 48 de ore de la momentul plasării în hală pentru comercializare. Eşantioanele au fost prelevate
atât de pe suprafaţa, cât şi din profunzimea carcaselor. Ulterior, din eşantioanele prelevate au fost efectuate
însămânţări pe medii nutritive obişnuite, selective şi diferenţiale în scopul stabilirii prezenţei şi diversităţii
formelor bacteriene. Concomitent, s-a efectuat studiul morfologic al coloniilor de microorganisme izolate,
examenul microscopic al frotiurilor pregătite din coloniile microorganismelor şi s-a determinat sensibilitatea
microorganismelor izolate faţă de unele antibiotice mai frecvent utilizate în tratamentul animalelor. În rezultatul
investigaţiilor s-a stabilit că pe toate carcasele s-au dezvoltat colonii de microorganisme, însă o incidenţă mai
înaltă a acestora a fost confirmată la probele prelevate după 24 şi 48 de ore de la plasarea în hală pentru
comercializare, mai semnificativ acest indice fiind la carcasele de bovine şi ovine. Examenul microscopic a
demonstrat prevalenţa formelor bacteriene specifice pentru E. coli şi stafilococi. Antibiograma a demonstrat,
că microflora izolată de la carcasele de ovine manifestă cea mai înaltă sensibilitate faţă de antibioticele florfenicol
şi cefazolin, (zona de inhibiţie fiind de 12 şi, respectiv, de 17 mm), iar cea mai mică sensibilitate a fost stabilită
faţă de eritromicină şi ampicilină.
Cuvinte cheie: Carcase; Microorganisme; Medii nutritive; Colonii; Antibiogramă; Sensibilitate; Însămânţări

INTRODUCERE

Carnea este un produs alimentar valoros care, totodată, reprezintă un mediu foarte bun pentru
dezvoltarea microorganismelor, având un pH cu valori cuprinse între 6,4 şi 6,5 substanţe ce o fac uşor
alterabilă. Contaminarea microbiană a carcaselor animalelor poate fi de ordin extern şi intern.
Contaminarea de tip intern este produsă de microorganisme condiţionat patogene, care sub acţiunea
unor factori imunodepresanţi îşi măresc virulenţa, provoacă îmbolnăvirea animalului, se localizează în
ţesutul muscular şi organic, iar în cazul consumului de produse pot provoca contaminarea altor animale
sau a omului (Arthur, T. M. 2010; Lalande, F. et al. 2011; Serraino, A. 2012).
Acest tip de contaminare se mai poate produce şi în momentul sacrificării animalului şi, anume, la contactul
cuţitului cu plaga jugulară, când pot fi antrenate microorganisme de pe suprafaţa pielii şi părului care sunt
transmise prin circulaţia sanguină în organism. Un alt risc de contaminare microbiană al carcaselor poate avea
loc dacă după sacrificare nu se realizează rapid răcirea şi eviscerarea, ceea ce poate favoriza părtunderea unor
microorganisme facultativ patogene sau patogene de origine intestinală (Salmonella, Klebsiela, Listeria,
Proteus, E. coli). În funcţie de condiţiile mediului ambiant şi de condiţiile igienice în perioada de procesare a
carcaselor (jupuire, eviscerare, despicare, toaletare) persistă riscul de contaminare externă care se caracterizează
prin multiplicarea celulelor bacteriene din genurile Pseudomonas, Flavobacterium alcaligenes, Bacillus,
Clostridium, Micrococcus etc., care pot atinge un număr de 102-103/cm2 celule la suprafaţa carcasei (Ivana,
Simona 2011; Papadopoulou, O. 2012). Prin contaminarea externă pe carcase pot ajunge şi bacterii de putrefacţie
care se pot dezvolta pe carne chiar şi în condiţii de refrigerare. În acelaşi timp, de la indivizii bolnavi, pe cale
aeriană sau prin contact cu mâinile celor care manipulează carnea, se pot transmite şi microorganisme patogene
(Vică, M. Laura 2010; Hariss, D. et al. 2012). Din acest considerent, scopul cercetărilor noastre a fost de a
stabili prezenţa şi tipul încărcăturii bacteriene la carcasele de bovine, ovine şi porcine în perioada de comercializare,
în cadrul pieţei agricole centrale din municipiul Chişinău şi aprecierea sensibilităţii microflorei izolate faţă de
unele antibiotice mai frecvent utilizate în tratamentul animalelor bolnave.

MATERIAL ŞI METODĂ

Investigaţiile au fost efectuate la catedra Epizootologie a facultăţii de Medicină Veterinară (laboratorul
de microbiologie) şi în laboratorul de expertiză sanitară veterinară din cadrul pieţei agricole centrale din
municipiul Chişinău.
Drept obiect al investigaţiilor au servit carcasele de bovine, ovine şi porcine de la care au fost
prelevate probe pentru a stabili prezenţa şi diversitatea de microorganisme pe suprafaţa carcaselor şi
în profunzimea acestora până la plasarea în hală pentru comercializare şi la intervalele de 24 şi 48 de
ore. Eşantioanele au fost prelevate în mod aleatoriu de la carcasele livrate în hala nr. 3 a câte 10 probe
de la fiecare specie de animale, la perioadele de colectare menţionate.
Pentru izolarea microorganismelor au fost efectuate însămânţări pe plăcile Petri şi în eprubete, folosind
mediile nutritive artificiale: agarul peptonat, bulionul peptonat, mediul Endo, Levin, Saburo şi bismut sulit
agar, care ulterior au fost plasate în termostat la temperatura de +37oC pentru 48 de ore. Pe parcursul
investigaţiilor s-a atras atenţia la indicii: formarea coloniilor, culoarea, numărul de colonii, forma, intensitatea
formării coloniilor pe suprafaţa plăcii apreciată cu semnul ”+“de la 1 la 4. Concomitent s-a efectuat
antibiograma pentru a stabili sensibilitatea microflorei izolate faţă de unele antibiotice mai frecvent utilizate
în tratamentul animalelor. Pentru antibiogramă au fost folosite rondule îmbibate cu antibiotice: trimetoprim,
neomicină, canamicină, gentamicină, cefazolină, florfinecol, ampicilină, eritromicină.
Din coloniile obţinute au fost pregătite frotiuri pentru studiul microscopic, colorate conform metodei
clasice “Gram”.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

În figurile 1 şi 2 sunt prezentate imagini ale procesului de pregătire a probelor şi a mediilor pentru
efectuarea însămânţărilor de pe suprafaţa şi din profunzimea probelor prelevate de la carcasele de
bovine, ovine şi porcine.
Însămânţările au fost efectuate cu pipeta pasteur lângă spirtieră, cu plasarea ulterioară a acestora
în termostat pentru incubare. Cele mai evidente colonii ale microorganismelor au fost observate pe
suptafaţa plăcilor Petri cu agar peptonat, la 48 de ore după plasarea în termostat. O intensitate mai
evidentă (+++) a formării coloniilor a fost stabilită la probele prelevate de pe suprafaţa carcaselor de
ovine şi porcine (Fig. 4 şi 5) şi altele mai puţin evidente (++) - la probele recoltate de pe suprafaţa
carcaselor de bovine (Fig. 3).
Coloniile microorganismelor sunt plasate în grămezi, au forma rotundă sau ovală şi culoare surie,
caracteristice pentru streptococi.
În cazul însămânţărilor pe mediul Endo, au fost observate colonii de microorganisme în probele
recoltate de pe carcasele de bovine, ovine şi porcine, toate având intensitatea de creştere diferită. Cea
mai intensivă creştere a coloniilor de microorganisme s-a stabilit la probele recoltate de pe suprafaţa
carcaselor de ovine (++), fiind urmată de cele ale coloniilor recoltate de pe suprafaţa carcaselor de
porcine şi bovine (+).
Coloniile de microorganisme au dimensiuni variabile de culoare bordo-metalică, specifice pentru
tipul de microorganisme E. coli.

În figurile 7 şi 8 sunt prezentate rezultatele însămânţărilor efectuate pe agarul peptonat din probele
recoltate de pe suprafaţa carcaselor de ovine (+++) şi suine (++), care sunt plasate practic pe toată
suprafaţa tubului, cu forme rotunde şi ovale, specifice pentru streptococi. N-a fost stabilită prezenţa
coloniilor de microorganisme pe mediul bismut sulfit agar şi mediul Saburo.
Din coloniile microorganismelor izolate ale eşantioanelor carcaselor de bovine, porcine şi ovine au
fost preparate frotiuri, colorate după metoda clasică Gram şi examinate la microscopul biologic cu
dimensiunile 10x20 şi 10x40.
În figurile 9 şi 10 este prezentată imaginea microflorei izolate din coloniile obţinute din probele
carcaselor examinate aleatoriu. Din aceste probe, în special din cele de pe carcasele de ovine, au fost
izolate microorganismele E. coli, care sunt redate în imagine în formă de bastonaşe cu capetele ovale
sau rotunde, de culoare roz (Fig. 9). În figura 10 este prezentată structura morfologică a streptococilor
care sunt de culoare albastră, au forma rotundă şi sunt plasaţi în formă de lanţ sau mai des în grămezi
ce variază de la 3-4 la 10-20 exemplare de streptococi.
Etapa ulterioară a investigaţiilor a fost axată pe aprecierea sensibilităţii unor antibiotice care se
folosesc mai des în tratamentul animalelor de boli infecţioase în condiţii de teren.
Scopul acestor investigaţii a fost de a stabili sensibilitatea microorganismelor din coloniile izolate de
la carcasele de bovine, ovine şi porcine şi, totodată, pentru a stabili rezistenţa formelor bacteriene laantibioticele menţionate.

În special au fost folosite rondule îmbibate cu soluţii de antibiotice, precum
trimetoprim, neomicină, canamicină, gentamicină, cefazolină, florfinecol, ampicilină, eritromicină.

În figura 11 este prezentată procedura de efectuare a antibiogramei ce constă în plasarea rondulelor
îmbibate cu antibioticele menţionate pe plăcile petri, însămânţate cu material din coloniile izolate de la
carcasele pe care s-a observat creşterea coloniilor de microorganisme.

Rondulele au fost plasate conform metodei clasice, a câte 6 pe o placă, respectând distanţa uniformă
dintre rondule. În rezultatul investigaţiilor s-a stabilit că pe plăcile petri unde însămânţările au fost
efectuate cu material de la coloniile de microorganisme izolate de la carcasele de bovine, pe mediul
Endo (Fig. 12), zona de inhibiţie a microflorei a variat în limitele 2-4 mm.
Pe plăcile cu mediul Endo, pe care au fost efectuate însămânţările cu material din coloniile obţinute
de la probele de ovine şi suine (Fig. 13, 14), se observă că cea mai mare zonă de inhibiţie a dezvoltării
coloniilor de microorganisme a fost înregistrată la probele recoltate de la carcasele de ovine (Fig. 14)
faţă de antibioticul trimetoprim ce a constituit 12 mm.

În cazul antibiogramei pe mediul Levin (Fig.15 şi 16), unde însămânţările au fost efectuate de la
probele prelevate de la carcasele de ovine şi suine, zona de inhibiţie a constituit 17 mm faţă de antibioticul
florfinicol comparativ cu trimetoprimul, demonstrând totodată şi cea mai înaltă sensibilitate.

CONCLUZII

Contaminarea carcaselor cu floră bacteriană este, de cele mai dese ori, de ordin extern şi are loc
îndată după sacrificarea animalului (în procesul de maturare a cărnii sau în timpul transportării).
Examenul microbiologic al eşantioanelor de la carcasele de bovine, porcine şi ovine a demonstrat
prezenţa riscului de contaminare cu microfloră bacteriană, aceasta fiind mai mare la carcasele de ovine.
Investigaţiile bacteriologice au demonstrat prezenţa contaminării superficiale a carcaselor cu
predominarea tipurilor de microorganisme E. coli şi streptococi.
În antibioticograma microflorei izolate de la carcasele de ovine cea mai înaltă sensibilitate a fost stabilită
faţă de antibioticile florfinecol şi cefazolin, având zona de inhibiţie de 12 şi, respectiv, de 17 mm, iar cea mai
mică sensibilitate a fost stabilită faţă de eritromicină şi ampicilină, cu valori de 2 şi, respectiv, de 4 mm.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. ARTHUR, T. M., 2010. Super shedding of Escherichia coli O157:H7 by cattle and the impact on beef carcass contamination. In: Meat Science, vol. 86, pp. 32–37.
2. HARISS, D. et al., 2012. Microbiological and organoleptic characteristics of beef trim and ground beef treated with acetic acid, lactic acid, acidified sodium chlorite, or sterile water in a simulated commercial processing environment

to reduce Escherichia coli O157:H7 and Salmonella. In: Meat Science, vol. 90, pp. 783-788. ISSN 0309-1740.
3. IVANA, Simona, coord., 2011. Microbiologia alimentelor. Vol. 1. Bucureşti: Editura Asclepsius. 189 p.
4. LALANDE, F. et al., 2011. Prevalence of Salmonella spp. on broiler chicken carcasses and risk factors at theslaughterhouse in France in 2008. In: Food Control, vol. 22, pp. 1158-1164. ISSN 0956-7135.
5. OKRASZSKA-LASICA, W. et al., 2012. Comparison of aerial counts at different sites in beef and sheep abattoirs and the relationship between aerial and beef carcass contamination. In: Food Microbiology, vol. 32, pp. 325-331. ISSN 0740-0020.
6. PAPADOPOULOU, O.S., 2012. Transfer of foodborne pathogenic bacteria to non-inoculated beef fillets through meat mincing machine. In: Meat Science, vol. 90, pp. 865-869. ISSN 0309-1740.
7. SERRAINO, A., 2012. Visual evaluation of cattle cleanliness and correlation to carcass microbial contamination during slaughtering. In: Meat Science, vol. 90, pp. 502-506. ISSN 0309-1740.
8. VICĂ, Mihaela Laura, 2010. Importanţa examenului microbiologic pentru siguranţa alimentelor: rez. tz. doct. Cluj-Napoca: Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Haţieganu”. 24 p.

Data prezentării articolului: 19.09.2014
Data acceptării articolului: 23.10.2014