Livrăm gratuit în raza municipiului Chișinău comenzile ce depășesc valoarea de 500 lei.

08:00 - 17:00 022011082

Ore de lucru

08:00 - 17:00

Telefon

022011082

0

MONITORINGUL COLONIILOR MICROBIENE IZOLATE DE LA CARCASELE DE BOVINE, OVINE ŞI PORCINE

02 Aug 2020

MONITORINGUL COLONIILOR MICROBIENE IZOLATE DE LA CARCASELE DE BOVINE, OVINE ŞI PORCINE

Ruslan ANTOCI
Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Abstract. A study, conducted during 2013-2014, aimed at monitoring the number of microorganisms isolated
from bovine, sheep and pig carcasses and grown on nutritive media: peptone agar, Endo, bismuth sulfite agar and
Saburo. The samples were taken from the surface, as well as from the depth of carcasses (from livestock farms
from different districts of the Republic of Moldova), during their marketing period. Microbial dominant species
from carcasse surface were represented by E. coli and Streptococcus. The greatest number of microorganism
colonies were found on the samples from sheep and pig carcasses, the contamination level being higher in the
months of April and July. The number of colonies taken from the surface of carcasses, compared with those taken
from deep muscle, was 2-3 times higher with a higher incidence on peptone agar and Endo media: up to 66
colonies (sheep), 38 colonies (pig) şi 31 colonies (cattle). The number of colonies identified on bismuth sulfite
agar and Saburo media was more reduced.
Key words: Carcasses; Cattle; Sheep; Pigs; Bacteria; Nutritive media.

Rezumat. Rezultatele prezentate în lucrare se referă la monitorizarea numărului de microorganisme izolate de
la carcasele de bovine, ovine şi porcine şi crescute pe medii nutritive: agarul peptonat, Endo, bismut sulfit agar şi
Saburo. Probele au fost prelevate de pe suprafaţa şi din profunzimea carcaselor (provenite de la unităţi zootehnice
din diferite raioane ale republicii), în perioada de comercializare a acestora (2013-2014). Cercetările au stabilit că
dominanta microbiană de pe suprafaţa carcaselor constă în primul rând din E. coli şi streptococci. Cel mai mare
număr de colonii de microorganisme a fost determinat în probele prelevate de la carcasele de ovine şi porcine,
nivelul de contaminare fiind mai ridicat în lunile aprilie şi iulie. Numărul coloniilor de pe suprafaţa carcaselor,
comparativ cu cele din profunzime, a fost de 2-3 ori mai mare, cu o incidenţă mai evidentă pe mediile agar peptonat
şi Endo: pâna la 66 colonii (ovine), 38 colonii (porcine) şi 31 colonii (bovine). Numărul coloniilor a fost mai redus
pe mediile bismut sulfit agar şi Saburo.
Cuvinte-cheie: Carcase; Bovine; Ovine; Porcine; Bacterii; Medii nutritive.

INTRODUCERE

Actualmente, pe piaţa internă şi internaţională se observă o intensificare a fenomenului de diversificare
extremă a categoriilor de produse alimentare care devin tot mai complexe şi mai colorat ambalate,
atrăgând tot mai mulţi consumatori. Principiul de bază privind siguranţa alimentară este aplicarea unei
abordări integrate, de tipul „de la fermă la consumator”, care să includă toate sectoarele lanţului
alimentar, inclusiv producţia de furaje, sănătatea plantelor şi a animalelor, bunăstarea animalelor, producţia
primară, procesarea alimentelor, depozitarea, transportul, comercializarea, precum şi importul şi exportul
acestora (Dan, S.D., Rotaru, O., Filipoi, C. 2004; Mihaiu, M., Fazekas, I. et al. 2011; Ivana, S., Bogdan,
A.T. et al. 2010; Cooman, L., Flahou, B. et al. 2013).
Riscul ca alimentele să fie contaminate cu substanţe chimice sau cu microorganisme există pe tot
parcursul lanţului alimentar. Din aceste considerente, importanţa serviciului veterinar, care constă
anume în controlul produselor alimentare de-a lungul întregului flux tehnologic şi până la comercializare,
creşte considerabil şi se impune ca o treaptă obligatorie în menţinerea inocuităţii produselor alimentare
şi asigurarea sănătăţii publice (Bolton, D.J, Ivory, C., McDowell, D. 2013; Dan, S.D., Rotaru, O. 2003;
Tahamtan, Y., Hayati, M., Namavari, M. 2010).
Toate acestea aduc în prim-plan necesitatea revizuirii concepţiei despre nutriţia umană şi accentuarea
caracterului ei de factor preventiv pentru sănătate, dar şi importanţa majoră pe care o prezintă siguranţa
alimentară în contextul unui comerţ extrem de dinamic şi complex (Abdalla, M.A., Suliman, S.E., Bakhiet,
A.O. 2010; Dan, S.D., Rotaru, O., Filipoi, C. 2004; Ivana, S., Bogdan, A.T. et al. 2010).
La momentul actual, una dintre priorităţile activităţii serviciului sanitar-veterinar este asigurarea
siguranţei alimentare care se manifestă şi prin verificarea stării de contaminare a produselor de origine
animală cu microorganisme patogene sau cu agenţi ai unor zoonoze (Ivana, S., Bogdan, A.T. et al.
2010; Tahamtan, Y., Hayati, M., Namavari, M. 2010).
În acest context, scopul investigaţiilor propuse a fost de a stabili prezenţa şi numărul de colonii ale
microorganismelor izolate de pe suprafaţa carcaselor de bovine, ovine şi porcine şi din profunzimea
probelor în perioada de comercializare a acestora.

MATERIAL ŞI METODĂ

Investigaţiile ştiinţifice au fost efectuate la Catedra Epizootologie a Facultăţii de Medicină Veterinară,
Universitatea Agrară de Stat din Moldova, laboratorul de microbiologie, şi în laboratorul de expertiză
sanitară veterinară din Întreprinderea Municipală „Piaţa Centrală” din municipiul Chişinău. Obiectul
cercetărilor au fost carcasele de bovine, ovine şi porcine livrate în piaţa centrală pentru comercializare,
provenite de la unităţile zootehnice pentru creşterea animalelor agricole din comunele municipiului
Chişinău şi din diferite raioane ale republicii, de la care au fost prelevate probe pentru investigaţii
bacteriologice şi bacterioscopice în perioada anilor 2013-2014.
Probele au fost prelevate înaintea plasării carcaselor în hală pentru a fi comercializate şi la intervalele
de 24 şi de 48 ore după plasare. S-au prelevat probe atât de la carcasele refrigerate, cât şi de la cele
congelate. Masa medie a probelor prelevate de la o carcasă a constituit 100-150 g. Probele au fost
prelevate concomitent de la carcasele de bovine, ovine şi porcine în perioada lunilor ianuarie, aprilie, iulie
şi octombrie, în pungi de polietilenă sterile, fiind expediate în laborator cu indicarea sursei şi a tipului.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Un aspect important al cercetărilor iniţiate l-a constituit numărul de colonii ce au crescut pe suprafaţa
şi în profunzimea probelor prelevate de la carcasele de bovine, ovine şi porcine în perioada lunilor ianuarie,
aprilie, iulie şi octombrie. Acest studiu a fost efectuat pentru a stabili, prin comparaţie, numărul de colonii
ale microorganismelor în funcţie de anotimp, tipul carcaselor şi specie. În tabelele 1-6 sunt prezentate
rezultatele monitorizării numărului de colonii crescute pe mediile nutritive agarul peptonat, Endo, bismut
sulfit agar şi Saburo pe parcursul anilor 2013 şi 2014, cu însămânţări efectuate din probele prelevate de pe
suprafaţa şi din profunzimea carcaselor de bovine, ovine şi porcine.
În tabelele 1-3 sunt redate datele referitoare la studiul numărului de colonii ale microorganismelor
din probele prelevate de la carcasele de bovine, ovine şi porcine pe parcursul anului 2013.
În tabelul 1 sunt prezentate rezultatele monitorizării numărului de colonii ale microorganismelor ce au
crescut pe mediile nutritive cu însămânţări efectuate din probele prelevate de la carcasele de bovine în
perioada lunilor ianuarie, aprilie, iulie şi octombrie 2013. Analizând aceste date, se poate constata că în
luna ianuarie cel mai mare număr de colonii a crescut din probele prelevate de pe suprafaţa carcaselor de
bovine însămânţate pe mediul agar peptonat – de la 17 la 24 colonii, urmate de cele crescute pe mediul
Endo – de 3-16 colonii. În cazul însămânţărilor din profunzimea probelor, numărul coloniilor a fost de 1-4
pe mediul Endo şi de 2–6 colonii pe mediul agar peptonat (coeficientul de veridicitate p> 0,05). În luna
aprilie, valorile numărului de colonii au constituit practic aceiaşi indici, un număr mai mare - 6-24, regăsinduse
pe mediul Endo. În luna iulie se observă o creştere semnificativă a numărului de colonii în probele
prelevate de pe suprafaţa carcaselor însămânţate pe agarul peptonat – de la 16 la 32 colonii. Totodată,
colonii de microorganisme din probele de pe suprafaţa carcaselor au crescut şi pe mediul bismut sulfit
agar (1–2 colonii). În luna octombrie, numărul de colonii a fost dominant pe agarul peptonat, cu valori de
14-21 de colonii în probele prelevate de pe suprafaţa carcaselor şi de 4-13 colonii în probele din profunzime.
Pe mediul bismut sulfit agar, numărul coloniilor a constituit 2-3. Pe mediul Saburo, colonii de microorganisme
n-au fost observate nici într-una dintre lunile de cercetare.
În tabelul 2 sunt prezentate rezultatele privind numărul de colonii crescute pe mediile nutritive
menţionate din probele prelevate de la carcasele de ovine pe parcursul anului 2013. Analizând datele
din tabel, se poate menţiona că numărul coloniilor variază în dependenţă de mediul nutritiv, felul probei
şi perioada de cercetare. La probele prelevate de pe suprafaţa carcaselor, cu însămânţările efectuate
pe mediul agarul peptonat, cele mai înalte valori ale numărului de colonii au fost stabilite în lunile aprilie
(28-66 de colonii) şi iulie (46-63 de colonii). Valori mai reduse ale numărului de colonii au fost înregistrate
în lunile octombrie (21-41de colonii) şi ianuarie (17-51 de colonii). În cazul probelor din profunzime,
numărul coloniilor a variat de la 5-11 în luna aprilie până la 24-42 în luna iulie (coeficientul de veridicitate
p> 0,05).

Pe mediul Endo, cele mai mari valori ale numărului de colonii în probele prelevate de pe suprafaţa

arcaselor au fost înregistrate în luna iulie – de 34–47 de colonii, iar cele mai mici valori – în luna
ianuarie, circa 13-21 de colonii. Dezvoltarea coloniilor a fost observată şi pe mediul bismut sulfit agar,
numărul acestora variind între 2–6 colonii în probele prelevate de pe suprafaţa carcaselor, în toate
perioadele de cercetare. În cazul mediului Saburo, numai în probele prelevate de pe suprafaţa carcaselor
au fost observate 1–5 colonii de microorganisme (coeficientul de veridicitate p> 0,05).

În concluzie, se poate de menţionat că la carcasele de ovine cel mai mare număr de colonii a fost
stabilit în probele prelevate de pe suprafaţa carcaselor crescute pe agarul peptonat şi pe mediul Endo,
fiind specifice pentru E. coli şi Streptococi, cu o frecvenţă mai înaltă în perioada aprilie-iulie.
În tabelul 3 sunt prezentate rezultatele privind numărul de colonii crescute pe mediile nutritive
menţionate în probele prelevate de la carcasele de porcine, pe parcursul anului 2013.

Datele din tabel demonstrează că cel mai mare număr de colonii microbiene a fost stabilit în probele
prelevate de pe suprafaţa carcaselor de suine cu însămânţări efectuate pe agarul peptonat, în luna octombrie
înregistrându-se între 15-34 de colonii, iar în luna ianuarie – 13-30 colonii. În cazul probelor din profunzimea
carcaselor, numărul de colonii a variat de la 4 la 16 în luna octombrie şi de la 1 la 12 colonii în luna iulie. În
cazul însămânţărilor efectuate din probe prelevate de pe suprafaţa carcaselor pe mediul Endo, cele mai
multe colonii au fost stabilite în luna aprilie, cu valori de 4-22 de colonii, şi în luna ianuarie, cu valori de
11-21 colonii. În cazul însămânţărilor efectuate pe mediul bismut sulfit agar, colonii au fost observate
numai la probele prelevate de pe suprafaţa carcaselor – 2-9 colonii în luna iulie şi 2-6 colonii în luna
octombrie. Pe mediul Saburo, colonii de microorganisme n-au fost observate.
Datele obţinute ne permit să afirmăm că cele mai multe colonii de microorganisme la carcasele de
porcine s-au dezvoltat pe mediul agar peptonat din probele prelevate de pe suprafaţa carcaselor în perioada
lunilor ianuarie şi octombrie, structura morfologică a acestora fiind caracteristică pentru streptococi.
În tabelele 4-6 sunt redate rezultatele investigaţiilor privind numărul de colonii de microorganisme în
probele prelevate de la crcasele de bovine, ovine şi porcine pe parcursul perioadei anului 2014.
Tabelul 4 reflectă rezultatele monitorizării numărului de colonii de microorganisme ce au crescut pe
medii nutritive în cazul însămânţărilor efectuate din probele prelevate de la carcasele de bovine în
perioada lunilor ianuarie, aprilie, iulie şi octombrie 2014. Astfel, se observă o creştere considerabilă a
numărului de colonii la însămânţările efectuate pe agarul peptonat şi pe mediul Endo. La probele
prelevate de pe suprafaţa carcaselor de bovine, cea mai mare intensitate a numărului de colonii a fost
înregistrată în lunile ianuarie şi octombrie (între 11 şi 23 de colonii). În cazul probelor prelevate din
profunzimea carcaselor, numărul coloniilor a variat de la 2 la 9 colonii, cu o frecvenţă mai înaltă în lunile
aprilie-iulie, morfologia acestor colonii fiind caracteristică pentru streptococi.

În cazul însămânţărilor efectuate pe mediul Endo, la probele prelevate de pe suprafaţa carcaselor
cel mai mare număr de colonii a fost stabilit în lunile aprilie (11-16 colonii) şi iulie (15-17 colonii)
(coeficientul de veridicitate, p> 0,01). Tot în aceste luni un număr mai mare de colonii a fost stabilit şi
la probele din profunzimea carcaselor, respectiv 6-9 şi 2-6 colonii (coeficientul de veridicitate, p>0,05).
Pe mediul bismut sulfit agar s-au dezvoltat colonii de microorganisme numai în cazul probelor prelevate
de pe suprafaţa carcaselor, circa 1-3 colonii în lunile iulie şi octombrie. Pe mediul Saburo, colonii de
microorganisme nu s-au observat nici la o etapă de cercetare.
La probele prelevate de la carcasele de ovine pe parcursul anului 2014 (Tab. 5), o incidenţă mare a
coloniilor de microorganisme la probele recoltate de pe suprafaţa carcaselor, cu însămânţarea ulterioară
pe agarul peptonat, a fost stabilită în toate lunile, cu valori oscilând în limitele a 24-40 de colonii în luna
aprilie şi 22-31 de colonii în luna iulie. La probele prelevate din profunzimea musculaturii carcaselor,
numărul coloniilor a fost de 10–22 în luna octombrie şi de 7-19 în luna aprilie, cu o structură morfologică
caracteristică pentru streptococi.
Însămânţările efectuate pe mediul Endo din probele de pe suprafaţa carcaselor au demonstrat o
incidenţă mai sporită a numărului de colonii în lunile aprilie şi iulie, cu valori de 25-41 şi, respectiv, de
26-32 de colonii. În acelaşi timp, la probele prelevate din profunzimea musculaturii, cea mai mare
intensitate a coloniilor de microorganisme a fost stabilită în luna aprilie, circa 10-19 colonii.
Pe mediul bismut sulfit agar, din probele prelevate de pe suprafaţa carcaselor, cele mai multe colonii
s-au înregistrat în luna octombrie - 1-10 colonii. În luna iulie, pe mediul Saburo, s-au dezvoltat circa
1-5 colonii de microorganisme la probele prelevate de pe suprafaţa carcaselor.
Datele obţinute confirmă că cea mai intensivă creştere a coloniilor de microorganisme s-a dovedit
a fi în lunile aprilie şi iulie, cu însămânţările efectuate pe agarul peptonat, urmat de mediul Endo.
Monitorizarea numărului de colonii de microorganisme din probele prelevate de la carcasele de
porcine pe parcursul anului 2014 este reflectată în tabelul 6.
Analiza acestor date ne permite să afirmăm că, la carcasele de porcine, gradul de contaminare cu
microorganisme este mai mic în comparaţie cu carcasele de ovine, dar mai mare în comparaţie cu
carcasele de bovine.

Analizând datele din tabelul 6, se poate constata că cel mai mare număr de colonii a fost stabilit la
probele colectate de pe suprafaţa carcaselor de porcine, cu însămânţări pe agarul peptonat, cu valori
de la 3 la 20 în lunile ianuarie, iulie şi octombrie, iar în cazul probelor din profunzime, incidenţa numărului
de colonii a variat în luna aprilie între 9 şi 12 colonii.
Pe mediul Endo a fost stabilit un număr mai sporit de colonii în probele prelevate de pe suprafaţa
carcaselor în luna iulie, circa 14-31 colonii. În cazul probelor din profunzime, cel mai mare număr de
colonii s-a stabilit în luna aprilie – 4-11 colonii.
Pe mediul bismut sulfit agar, colonii au fost observate numai la probele prelevate de pe suprafaţa
carcaselor, cu valori de 1-16 colonii în luna octombrie. Pe mediul Saburo, colonii de microorganisme
n-au fost evidenţiate nici într-o perioadă de cercetare.

CONCLUZII

1. Analiza numărului de colonii pe mediile nutritive a demonstrat că cel mai mare număr de colonii
de microorganisme a fost stabilit la probele prelevate de la carcasele de ovine, urmate de porcine, cu
o incidenţă mai înaltă în perioada lunilor aprilie şi iulie.
2. Valori sporite ale numărului de colonii bacteriene au fost stabilite pe mediile agar peptonat şi
Endo – până la 66 de colonii la probele prelevate de la carcasele de ovine, de pe suprafaţă, 38 de
colonii la probele prelevate de la carcasele de porcine şi 31 de colonii la probele prelevate de la
carcasele de bovine.
3. La probele prelevate de pe suprafaţa carcaselor, comparativ cu cele prelevate din profunzime,
numărul coloniilor are o incidenţă de 2-3 ori mai înaltă la carcasele de ovine, cu o intensitate mai
pronunţată pe mediile agar peptonat, Endo şi cu o frecvenţă mai redusă pe mediile bismut sulfit agar şi
Saburo.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. ABDALLA, M.A., SULIMAN, S.E., BAKHIET, A.O. (2010). Method for reducing contamination of indigenous
cattle carcasses during slaughtering. In: Assiut Veterinary Medical Journal, vol. 56(127), pp. 86–93. ISSN 1012-
5973.
2. BOLTON, D.J, IVORY, C., McDOWELL, D. (2013). A study of Salmonella in pigs from birth to carcass:
serotypes, genotypes, antibiotic resistance and virulence profiles. In: International Journal of Food Microbiology,
160(3), pp. 298-303.
3. COOMAN, L, FLAHOU, B., HOUF, K., SMET, A., DUCATELLE, R., PASMANS, F., HAESEBROUCK, F.
(2013). Survival of Helicobacter suis bacteria in retail pig meat. In: International Journal of Food Microbiology,
vol. 166(1), pp. 164-167.
4. DAN, S. D., ROTARU, O., DALEA, I. (2006). The effect of lactic and acetic acid treatment on psychrotrophic
germ growth from the surface of beef and pork. In: Bulletin UASVM Cluj-Napoca. Veterinary Medicine, vol. 63(1-
2), pp. 245-250. ISSN 1454-2382.
5. DAN, S.D., ROTARU, O., FILIPOI, C. (2004). Comparative morphological researches of Sarcocystis spp.
microcysts in sheep meat and pork. In: Bulletin UASVM Cluj-Napoca, vol. 61, pp. 295-296. ISSN 1454-2382.
6. DAN, S.D., ROTARU, O., RĂPUNTEAN, Gh., MIHAIU, M., ZEGREAN, G. (2003). The dynamic of
psychrotrophic microflora in beef during slaughtering process. In: Bulletin UASVM Cluj-Napoca, vol. 60, pp. 67-
71. ISSN 1454-2382.
7. IVANA, S., BOGDAN, A.T., ŢOGOE, I., CÂMPEANU, Gh., IUDITH, Ipate, POPESCU, N. (2010). Microbiologia
alimentelor. Vol. 3. Bucureşti: Editura Asclepius. 270 p. ISBN 978-973-88785-8- 7, 978-606-92360-3-1.
8. MIHAIU M., FAZEKAS, I., LAPUSAN, A., MIHAIU, R., DAN, S.D., TAULESCU, C., MIHAIU L. (2010).
The antimicrobial resistance of Escherichia coli isolated from meat and meat products. In: 10th International
Symposium “Prospects for the 3rd Millennium Agriculture”, UASVM Cluj-Napoca, 28 September 2010, Romania.
9. TAHAMTAN, Y., HAYATI, M., NAMAVARI, M. (2010). Contamination of sheep carcasses with
verocytotoxin producing Escherchia coli during slaughtering. In: Transboundary and Emerging Diseases, vol.
57(1-2), pp. 25-27.

Data prezentării articolului: 11.02.2015
Data acceptării articolului: 14.04.2015

 

 

 

 

 

 

Articole Similare

Apr

27

Investigaţii privind impactul manifestărilor stereotipe asupra parametrilor hematologici și biochimici la tineretul taurin întreţinut în condiţii de creștere intensivă

Acest studiu a urmărit evaluarea impactului manifestărilor stereotipe asupra profilului hematologic și biochimic la viței cu stereotipii orale, motorii și de contact, crescuți în sistem intensiv. Analiza integrată a parametrilor fiziologici și comportamentali a evidențiat faptul că stereotipiile pot fi interpretate ca expresii ale unei adaptări incomplete la stresul cronic generat de mediul restrictiv. Parametrii eritrocitari s-au menținut în limite fiziologice, sugerând mecanisme compensatorii eficiente, însă profilul leucocitar a indicat o „leucogramă de stres”, caracterizată prin creșterea raportului N/L peste 1. La vițeii luați în studiu, nivelurile cortizolului seric au fost semnificativ crescute, indiferent de tipul de stereotipie manifestată de aceștia, confirmând astfel activarea axei hipotalamo-hipofizo-adrenale și prezența stresului cronic. Valorile activității creatinkinazei și AST-ului au fost mai ridicate la vițeii cu stereotipii motorii, reflectând o solicitare musculară repetitivă, în timp ce stereotipiile orale au fost asociate cu modificări biochimice nesemnificative. Glicemia a prezentat variații moderate, corelate indirect cu creșterea cortizolului seric. În ansamblu, rezultatele susțin utilitatea markerilor hematologici și biochimici ca indicatori obiectivi ai bunăstării și evidențiază necesitatea optimizării condițiilor de creștere pentru reducerea factorilor de stres la vițeii crescuți în sistem intensiv.

Mar

21

Corelarea sindromului respirator ovin cu creșterea extensivă

Sindromul respirator ovin reprezintă o afecţiune patologică multifactorială, constituind una dintre principalele provocări de sănătate în sistemele de creștere a ovinelor la nivel global, din cauza mortalităţii ridicate, în special la tineret, a confiscărilor în abatoare și a managementului terapeutic costisitor. Această afecţiune reprezintă o entitate patologică foarte complexă, determinată de interacţiunea dintre factorii de gazdă și factorii de mediu în care se află indivizii. Studiul de faţă examinează impactul factorilor de mediu asupra apariţiei sindromului respirator al mieilor. S-au identificat corelaţii semnificative din punct de vedere statistic între incidenţa afecţiunilor respiratorii și schimbările climatice, precum precipitaţiile, umiditatea, viteza și direcţia vânturilor. De asemenea, tipologia adăpostului s-a dovedit a fi un factor determinant în gestionarea riscului. Analiza a relevat că vârsta este un predictor semnificativ al sindromului respirator, cu o incidenţă crescută după trei săptămâni de viaţă. Această identificare a unei perioade critice, de la naștere la 21 zile de viaţă, justifică focalizarea intervenţiilor profilactice în această fereastră etologică. Concluziile delineează implicaţii directe pentru optimizarea managementului de creștere.

Mar

12

Leucoza enzootică bovină – diagnostic accidental în abator și relevanţa controlului sanitar-veterinar

Leucoza enzootică bovină (LEB) reprezintă o problemă economică multilaterală şi complexă, cu implicaţii semnificative atât la nivelul abatoarelor, cât și al întregii producţii zootehnice. Impactul său financiar se manifestă prin pierderi directe, indirecte și de oportunitate. Etiologia leucozei bovine este reprezentată de un retrovirus oncogen exogen, de tip C, din grupul virusului T-limfotrop uman (HTLV) și al virusului leucozei bovine (BLV). În pofida instalării unei infecţii persistente, majoritatea pacienţilor rămân asimptomatici, însă un număr mic de indivizi dezvoltă limfosarcom, ceea ce conduce la identificarea tumorilor în timpul inspecţiei post-mortem din abatoare. Manifestările clinice sunt direct corelate cu localizarea și invazia neoplazică a sistemelor de organe.

Mar

02

Bruceloza bovină, o zoonoză neglijată și riscul transmiterii la om – prevenire și control

Bruceloza, o boală cu istorie îndelungată, este una dintre zoonozele neglijate la nivel mondial, iar incidenţa ei și severitatea clinică în rândul populaţiei umane sunt importante. Transmiterea infecţiei la om se poate face atât prin contact direct cu animale infectate, cât și prin consum de alimente contaminate cu diferite specii ale genului Brucella. Prevalenţa acestei infecţii este ridicată, în special în ţările slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare, ceea ce a determinat Organizaţia Mondială a Sănătăţii să o clasifice drept una dintre cele mai importante „boli zoonotice neglijate” din lume. Factorii socioeconomici joacă un rol important în ceea ce privește asigurarea unui nivel corespunzător de trai, implicit și de sănătate al populaţiei, astfel că, în aceste regiuni ale lumii, subdiagnosticarea, dar și subraportarea reprezintă unele din cauzele pentru care nu se cunoaște incidenţa reală a acestor boli definite ca boli neglijate, printre care și bruceloza.

Mai multe articole
NEWSLETTER

Inscriete la noutatile noastre

<