CZU 638.144.52

UTILIZAREA ADITIVULUI NUTRIŢIONAL ÎN HRANA STIMULATOARE A ALBINELOR ÎN PERIOADA DE PRIMĂVARĂ

Nicolae EREMIA, Suzana MODVALA Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Abstract. The paper presents the results of studying the influence of nutritional feed additive Vitacorm BSR (biogenic stimulator obtained from plant raw material through anaerobic bacterial fermentation) on queens’ prolificacy, development degree and productivity of bee colonies. Three groups of bee colonies (Carpathian breed) received with sugar syrup different doses of additive (1, 2 and 3 ml), administered every 10-12 days, from April 22 until the beginning of the main honey flow on black locust. Obtained data show that the optimum dose of the nutritional additive is 2.0 ml/l of sugar syrup in a concentration of 1: 1. After the main honey flow on black locust (May 25) it was determined that the nutritional additive provided an increase of bee families power by 5.7 to 10.7 spaces among the combs populated by bees and an increase of honey production of 29.9 - 50.6%. The oviposition of the queens from the experimental groups was of 1069-1314 eggs in 24 hours or by 26.66-55.69% more compared to the control group, which was fed only with sugar syrup (844 eggs).

Key words: Apis mellifera; Bee colony; Nutritional additive; Oviposition; Sealed brood; Honey yield.

Rezumat. Lucrarea prezintă rezultatele studiului privind influenţa aditivului nutriţional Vitacorm BSR (stimulator biogen obţinut din materie primă vegetală prin fermentare bacteriană anaerobă) asupra prolificităţii mătcilor, gradului de dezvoltare şi productivităţii familiilor de albine. Trei loturi de familii de albine (rasa Carpatică) au primit împreună cu siropul de zahăr diferite doze de aditiv (1, 2 şi 3 ml), administrate odată la 10-12 zile, începând cu data de 22 aprilie şi până la începutul culesului principal de la salcâmul alb. Datele obţinute demonstrează că doza optimală a aditivului nutriţional este de 2,0 ml/l de sirop de zahăr în concentraţie de 1:1. După culesul de la salcâmul alb (25 mai) s-a constatat că aditivul nutriţional a asigurat o creştere a puterii familiilor de albine cu 5,7-10,7 spaţii dintre faguri populaţi cu albine şi o majorare a producţiei de miere cu 29,9-50,6%. Ponta mătcilor în loturile experimentale a constituit 1069-1314 ouă în 24 ore sau cu 26,66-55,69% mai mult faţă de lotul martor, care a fost alimentat doar cu sirop de zahăr (844 ouă).

Cuvinte-cheie: Apis mellifera; Familie de albine; Aditiv nutriţional; Pontă; Puiet căpăcit; Producţie de miere.

INTRODUCERE

Albinele colectează de pe florile plantelor nectar şi polen, pe care le prelucrează în hrană – miere şi păstură. Hrana albinelor conţine toate substanţele nutritive vitale necesare – proteine, lipide, glucide, substanţe minerale, vitamine. Pentru procesele vitale, familia de albine are nevoie de o cantitate considerabilă de hrană. Pe parcursul anului, o familie puternică consumă 90 kg miere: în perioada repausului de iarnă – cca 10 kg, iar în perioada vitală activă – primăvara, vara şi toamna – cca 80 kg (la întreţinerea vieţii indivizilor adulţi, hrănirea larvelor, secreţia cerii, consumul energetic în timpul zborului, prelucrarea nectarului în miere) (Burenin, N.L., Kotova, G.N. 1977).

În cazurile când cantitatea rezervei de hrană este insuficientă, albinele trebuie să fie alimentate. În calitate de înlocuitor al mierii se foloseşte siropul de zahăr. Pentru stimularea creşterii puietului în perioada de primăvară şi pentru creşterea mătcilor se utilizează siropul de zahăr în concentraţie de 50% (1 kg de zahăr la 1 l de apă) (Krivcov, N.I., Lebedev, V.I., Tunikov, G.M. 2000).

O atenţie deosebită în apicultura modernă se acordă studiului diferitor tipuri de adaosuri în hrană, care acţionează pozitiv asupra proceselor vitale ale albinelor. Alegerea unor aditivi biologic activi de calitate este o problemă actuală a apiculturii. La adăugarea în hrana albinelor a laptelui de vaci, a drojdiilor, acestea primesc, suplimentar, proteine uşor asimilabile, vitamine şi alţi nutrienţi utili, care asigură sporirea cantităţii de puiet căpăcit, a numărului de larve şi de albine eclozate (Krivcov, H.I., Lebedev, V.V. 2009).

Procedeele de întreţinere moderne, de hrănire a albinelor cu aditivi furajeri biologic activi în diferite etape de evoluţie deschid noi posibilităţi de dezvoltare a apiculturii, cu luarea în considerare a particularităţilor regionale (Mosolov, A.A. 2006; Gubajdulin, N.M. 2009; Lundin A. C., 2009).

Stomacul albinei melifere sănătoase este populat de bacterii din genurile Lactobacillus şi Bifidobacterium, a căror proporţie variază în funcţie de sursa de nectar consumată (Corcionivoschi, N. et al. 2009; Olofsson, T. et al. 2008).

Bacteriile nepatogene pot fi folosite ca probiotice pentru stimularea sistemului imunitar al albinelor, în special al larvelor, prin hrana administrată de albinele doici, ajutând şi la creşterea ratei de supravieţuire în urma atacurilor unor agenţi patogeni (Evens, J., Lopez, D. 2004).

Familiile de albine stimulate primăvara cu sirop de zahăr în care s-au adăugat substanţe acidifiante (acid lactic sau acid acetic), în doze diferite, au valorificat mai bine baza meliferă existentă datorită unei populaţii de albine lucrătoare mai mare. Aceste familii de albine au realizat o producţie de miere de rapiţă cu 18-47,46% mai mare decât cele hrănite doar cu sirop de zahăr (Pătruică, S. et al. 2012).

Este cunoscut procedeul de creştere a familiilor de albine (Eremia, N., Crasocico, P., Zagareanu, A. et al. 2012) prin hrănirea cu sirop de zahăr de 50%, în care se adaugă, în calitate de supliment nutriţional, tulpini de lacto- şi bifidobacterii, precum şi lactuloză, extract de drojdii şi pectină.

Dezvoltarea familiilor de albine în sezonul de primăvară şi menţinerea acestora la un nivel biologic şi productiv ridicat necesită existenţa unei baze melifere care să asigure culesul de nectar şi polen pe tot parcursul sezonului activ, precum şi hrănirea raţională a albinelor în perioadele lipsite de cules natural (Bura, M., Pătruică, S. 2003; Pătruică, S. et al. 2005).

S-a constatat că utilizarea extractelor de plante în nutriţia albinelor are efecte pozitive (Pătruică, S. et al. 2007; Pătruică, S. et al. 2011; Mărghitaş, L. et al. 2010; Mărghitaş, L. et al. 2011) atât asupra dezvoltării familiilor de albine, în combaterea unor agenţi patogeni (Nosema, Varrooa), cât şi asupra calităţii mătcilor (Zagareanu, A. 2015).

Prin urmare, studiul influenţei aditivilor nutriţionali asupra dezvoltării şi sporirii productivităţii familiilor de albine prezintă un deosebit interes ştiinţific şi practic.

MATERIAL ŞI METODĂ

Drept obiect al investigaţiilor au servit familiile de albine de rasa Carpatică, de la stupina din satul Ivancea, raionul Orhei, întreţinute în stupi multietajaţi.

Pentru determinarea condiţiilor optime de utilizare a aditivului nutriţional în hrana albinelor a fost studiată influenţa lui la sporirea imunităţii albinelor şi reducerea mortalităţii, la stimularea rezistenţei şi normalizarea procesului metabolic, la creşterea, dezvoltarea şi productivitatea familiilor de albine. Pentru aceasta au fost formate 4 loturi de familii de albine, inclusiv un lot martor şi trei experimentale, la care s-a administrat aditivul nutriţional odată cu siropul de zahăr.

Familiilor de albine din lotul I (martor) li s-a administrat câte un litru de sirop de zahăr pur. Familiilor de albine din lotul II experimental li s-a administrat câte 1 l de sirop de zahăr cu 1 ml de aditiv nutriţional, celor din lotul III – câte 1 l de sirop de zahăr cu 2 ml de aditiv nutriţional, celor din lotul IV – câte 1 l de sirop de zahăr cu 3 ml de aditiv nutriţional.

Siropul s-a pregătit în felul următor: apa s-a încălzit până la fierbere, apoi s-a adăugat zahărul în raport de 1:1 (la 1 litru de apă – 1 kg zahăr). Soluţia s-a agitat până s-a dizolvat complet zahărul. Când siropul s-a răcit la temperatura de 300C s-a adăugat aditivul nutriţional în doză de 1,0-3,0 ml la un litru de sirop de zahăr de 50%.

Familiile de albine au fost alimentate o dată la 10-12 zile, seara, începând cu data de 22 aprilie şi până la începutul culesului principal de la salcâmul alb.

Dintre caracterele productive ale familiilor de albine s-au studiat: puterea, numărul puietului căpăcit, prolificitatea mătcilor şi productivitatea. Pe parcursul sezonului activ s-a efectuat controlul familiilor de albine peste fiecare 12 zile până la sfârşitul culesului principal de la salcâmul alb.

Datele obţinute au fost prelucrate prin metoda variaţiilor statistice, după E. Mercur’eva (1970), N. Plohinskij (1971) şi cu ajutorul programelor Microsoft Excel.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Pentru stimularea creşterii şi dezvoltării familiilor de albine, în siropul de zahăr folosit ca hrană suplimentară s-a introdus aditivul nutriţional Vitacorm-BSR.

Aditivul nutriţional Vitacorm-BSR, stimulator fitotehnic biogen, se obţine din materie primă vegetală prin fermentare bacteriană anaerobă, are proprietăţi de activare a metabolismului energetic, de creştere a rezistenţei organismului la infecţii şi paraziţi, precum şi de sporire a imunităţii.Totodată el conţine un complex de hidroxiacizi dicarboxilici, aminoacizi, acid humic, acid folic, compuşi aromatici, minerale în formă chelată şi glucoză.

Rezultatele cercetărilor au demonstrat că, la momentul formării loturilor experimentale (22.04.2013), numărul fagurilor în cuibul familiilor de albine a constituit 12,0-12,7 bucăţi, cu puterea de 11,0-12,3 spaţii între fagurii populaţi cu albine, puietul căpăcit a constituit 100,0-101,7 sute celule, iar producţia de miere – 3,3-3,7 kg (tab. 1).

La a doua utilizare a aditivului nutriţional în hrana albinelor şi în urma controlului de pe data de 03.05.2013, înainte de culesul de la salcâm, puterea familiilor la lotul martor a constituit 13,0 spaţii dintre faguri populaţi, la loturile experimentale variind de la 15,3 (lotul II, III) până la 17,7 (lotul IV), ceea ce este cu 2,3-4,7 spaţii mai mult faţă de lotul martor. De asemenea, familiile de albine din loturile experimentale au crescut cu 27,0-56,4 sute celule sau cu 26,65-55,68% (*B=0,095) şi au depozitat cu 0,7-2,4 kg miere mai mult decât lotul martor.

Ponta mătcilor în această perioadă a constituit, la loturile experimentale, 1069-1314 ouă în 24 ore sau cu 26,66-55,69% faţă de lotul martor (844 ouă).

După culesul de la salcâmul alb, la data de 25 mai s-a constatat că puterea familiilor experimentale care au fost hrănite cu sirop de zahăr cu aditiv nutriţional a fost mai mare cu 5,7-10,7 spaţii dintre faguri populaţi sau cu 37,25-69,3% faţă de lotul martor.

Familiile experimentale au crescut puiet căpăcit cu 9,4-25,4 sute celule sau cu 10,30-27,82% mai mult faţă de lotul martor. Familiile din lotul I (martor), care au fost hrănite cu sirop pur de la salcâmul alb, au depozitat 32,4 kg de miere (fig. 2).

Familiile de albine din loturile experimentale II , III şi IV au depozitat cu 9,7 şi 16,4 kg de miere mai mult decât lotul I martor sau cu 29,94-50,62%. Cea mai mare cantitate de miere (48,8 kg) au depozitat-o familiile de albine din lotul III, care au fost hrănite cu câte un litru de sirop de zahăr cu 2,0 ml/l de aditiv nutriţional.

Aşadar se poate de menţionat că stimularea familiilor de albine în perioada de primăvară, până la culesul principal, prin hrănirea cu sirop de zahăr şi aditiv nutriţional în doza de 2,0 ml/l o dată la 12 zile, asigură o producţie de miere de 48,8 kg sau cu 50,62% mai mult decât lotul martor.

Utilizarea aditivului nutriţional Vitacorm-BSR în hrana stimulatoare asigură sporirea imunităţii albinelor şi reducerea mortalităţii, stimularea rezistenţei împotriva nosemozei, profilaxia şi terapia aparatului digestiv, recuperarea microflorei intestinului şi normalizarea procesului metabolic, majorarea creşterii puterii familiei de albine în perioada de primăvară, sproreşte prolificitatea mătcilor, cantitatea puietului căpăcit şi producţia mierii.

CONCLUZII

1. S-a constatat că la hrănirea albinelor, doza optimală a aditivului nutriţional este de 2,0 ml/l de sirop de zahăr în raport de 1:1, administrat în perioada de primăvară, câte un litru o dată la 12 zile.

2. Familiile de albine din loturile experimentale, înainte de culesul de la salcâmul alb, au crescut puiet căpăcit cu 27,0-56,4 sute celule sau cu 26,65-55,68% mai mult faţă de lotul martor. Ponta mătcilor în această perioadă a constituit, la loturile experimentale, 1069-1314 ouă în 24 ore sau cu 26,66-55,69% mai mult faţă de lotul martor (844 ouă).

3. După culesul de la salcâmul alb s-a constatat că puterea familiilor experimentale care au fost hrănite cu sirop de zahăr cu aditiv nutriţional a fost mai mare cu 5,7-10,7 spaţii dintre faguri populaţi cu albine sau cu 37,25-69,3% mai mult faţă de lotul martor.

4. Utilizarea aditivului nutriţional la hrănirea stimulatoare în perioada de primăvară asigură majorarea producţiei de miere cu 29,9-50,6%.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. BURA, M., PĂTRUICĂ, Silvia (2003). Nutriţia şi alimentaţia albinelor. Timişoara: Ed. Agroprint, 2003. ISBN-937- 8287-18-9. pp. 234.

2. BURENIN, N.L., KOTOVA, G.N. (1977). Spravočnik po pčelovodstvu. Moskva: Kolos. 286 s.

3. CORCIONIVOSCHI, N., DRINCEANU, D. (2009). Probioticele la timpul prezent. Timişoara: Mirton. 222 p.

4. EREMIA, N., CRASOCICO, P., ZAGAREANU, A. et al. (2012). Procedeu de creştere a familiilor de albine: brevet MD de scurtă durată nr. 538. In: BIOPI nr. 8.

5. EVENS, J., LOPEZ, D. (2004). Bacterial probiotics induce an immune response in the honey bee. (Hymenoptera: Apidae). In: Journal of Economic Entomology, vol. 97, pp. 752-756. ISSN 0022-0493.

6. GUBAJDULLIN, N.M. (2009). Soderžanie azota v organizme pčel pri podkormkah na fone aeroionizacii gnezda. In: Pčelovodstvo, Nr. 4, s. 14-15. ISSN 0369-8629.

7. KRIVCOV, N.I., LEBEDEV, V.I. (2009). O lečebno - stimuliruûŝih podkormkah proizvodimyh ZAO „Agrobioprom”. In: Pčelovodstvo, Nr. 5, s. 26-27. ISSN 0369-8629.

8. KRIVCOV, N.I., LEBEDEV, V.I. i dr. (2000). Pčelovodstvo. Moskva: Kolos. 399 s. ISBN 5-10-003386-X.

9. LUNDIN, A.C. (2009). Povyšenie žiznedeâtel’nosti pčel v usloviâh teplic pri pomoŝi preparata „Ribav”. In: Pčelovodstvo, Nr. 8, s. 13-14. ISSN 0369-8629.

10. MĂRGHITAŞ, L., BOBIŞ, O., TOFALVI, M. (2010). The effect of plant supplements on the development of artificially weaken bee families. In: Scientific Papers, UASVM Timisoara. Animal Science and Biotechnologies, vol. 43(1), pp. 402-406. ISSN 1841-9364.

11. MĂRGHITAŞ, L., DEZMIREAN, D., CHIRILĂ, F., NICODIM, F., BOBIŞ, O. (2011). Antibacterial activity of different plant extract and phenolic phytochemicals tested on Paenibacillus Larvae bacteria. In: Scientific Papers UASVM Timisoara. Animal Science and Biotechnologies, vol. 44(2), pp. 94-99. ISSN 1841–9364.

12. MERKUR’EVA, E.K. (1970). Biometriâ v selekcii i genetike sel’skohozâstvennyh životnyh. Moskva: Kolos. 424 s.

13. MOSOLOV, A.A. (2006). Naučno-praktičeskie priemy racional’nogo ispol’zovaniâ karpatskih pčel v usloviâh Nižnego Povolž’â: dis. kand. s-h. nauk. Volgograd. 134 s.

14. OLOFSSON, T., VASQUEZ, A. (2008). Detection and identification of a novel lactic and bacterial flora within the honey stomach of the honeybee Apis mellifera. In: Current Microbiology, vol. 57(4). pp. 356-363. ISSN 0343-8651.

15. PĂTRUICĂ, S., BOGDAN, A.T., BURA, M. POPOVICI, D. (2011) Research on the effect of acidifying substances on bee colonies development and health in spring (2). In: Agrobuletin AGIR, nr. 2 (9), pp. 124-130.

16. PĂTRUICĂ, S., BURA, M, BĂNĂŢEAN-DUNEA, I., SCHIOPESCU, P. (2007). Research on the influence of onion and brier extracts on bee families development. In: Apicultura – de la ştiinţă la agribusiness şi apiterapie: lucr[rile conf. intern., Cluj-Napoca, 3-5 mai 2007. Cluj-Napoca: Ed. Academic Press, pp. 157-167.

17. PĂTRUICĂ, Silvia, BĂNĂŢEAN-DUNEA, I., JIVAN, A., JIVAN, Antonina, STROE, A. (2011) Research on the influence of apiary biostimulators on bee families development in spring. In: Scientific Papers, UASVM Timisoara. Animal Science and Biotechnologies, vol. 44(2), pp. 267-270. ISSN 1841-9364.

18. PĂTRUICĂ, S. (2012). Metode biotehnologice de hrănire a familiilor de albine. Timişoara: Eurobit. 110 p. ISBN 978 973  620 927 7.

19. PLOHINSKIJ, N.A. (1971). Rukovodstvo po biometrii dlâ zootehnikov. Moskva: Kolos. 256 s.

20. ZAGAREANU, A. (2015). Tehnologia creşterii mătcilor de albine în baza utilizării aditivilor nutriţionali: autoref. tz. doct. şt. agricole. Chişinău. 30 p.

Data prezentării articolului: 23.08.2016

Data acceptării articolului: 25.09.2016