UTILIZAREA BIOREGULATORILOR NATURALI ŞI A UNOR ADITIVI NUTRIŢIONALI ÎN HRANA ALBINELOR ÎN PERIOADA DE PRIMĂVARĂ

Nicolae EREMIA, Angela CHIRIAC
Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Abstract. The influence of the natural bioregulator Genistifoliozida D (obtaned from Linaria genistifolia Mill)
and nutritional additives Vitacorm AD-1 and Pchelodar, used for bee stimulatory feeding in spring, on the development
and productivity of bee colonies was studied. It was revealed that, in the absence of honey flow for bees’
subsistence, the use of the feed supplements under study stimulates the increase of the power of bee colonies,
number of queen laid eggs, number of capped brood and honey yield.
Key words: Bee colonies; Nutritional additives; Sugar syrup; Capped brood; Honey.
Rezumat. Lucrarea prezintă rezultatele studiului privind influența bioregulatorului natural Genistifoliozida
D (obţinut din planta Linaria genistifolia Mill) şi a aditivilor nutriţionali Vitacorm AD-1 şi Pchelodar, utilizaţi în
hrana stimulatoare a albinelor în perioada de primăvară, asupra dezvoltării și productivităţii familiilor de albine. În
lipsa culesului melifer de întreţinere, utilizarea suplimentelor luate în studiu, stimulează creşterea puterii familiilor
de albine, pontei mătcilor, numărului puietului căpăcit şi creşterea producţiei de miere.
Cuvinte-cheie: Familii de albine; Aditivi nutriţionali; Sirop de zahăr; Puiet căpăcit; Miere.

INTRODUCERE

Rentabilitatea stupinelor este determinată de productivitatea familiilor de albine, iar aceasta, la rândul
său, depinde de puterea lor. De multe ori, familiile de albine ies slăbite din iarnă, iată de ce este foarte
important ca primăvara ele să fie ajutate pentru a se dezvolta rapid. În acest scop, apicultorii sunt nevoiţi
să efectueze hrănirea stimulatoare a familiilor cu sirop de zahăr. Dar, spre deosebire de nectar, siropul
de zahăr nu conţine complexul de substanţe fiziologic active necesare albinelor. Există însă mai multe
preparate care, adăugate în această hrană, o îmbogăţesc cu aminoacizi, vitamine şi alte microelemente
vitale pentru albine (Билаш, Н.Г. 2003).
Utilizarea siropului de zahăr în calitate de hrană stimulatoare este eficientă numai în cazul când
acesta conţine şi substanţe proteice, necesare pentru creşterea puietului. Dacă lipseşte hrana proteică în
fagurii din stup sau în natură, insectele folosesc rezervele de proteine din corpul lor. Pentru a înlătura
acest deficit au fost întreprinse numeroase încercări de a găsi înlocuitorul zahărului sau de a aduce compoziţia
siropului de zahăr aproape de cea a mierii. Cercetările arată că în perioada deficitului de hrană
glucidică şi proteică se recomandă de introdus siropul invertit de zahăr pur împreună cu premixuri, cu
produse care conţin proteine şi anume eprin, haprin, germeni de grâu sau autolizat de drojdii de panificaţie
„Favorit”, aceasta fiind varianta optimă (Билаш, Н. Г. 2005).
Specialiştii din ZAO “Agrobioprom” au elaborat hrana proteino-vitaminică Stimovit, care include produse
naturale precum polenul floral, extractul de usturoi, un grup de vitamine şi microelemente care stimulează
vitalitatea, dezvoltarea completă a familiei de albine. Cobaltul din compoziţia preparatului duce la
creşterea accentuată a pontei mătcii, ceea ce asigură şi o recoltă sporită de miere (Чупахина, О.К. 2006).
Hrănirea familiilor de albine cu zahăr candi în perioada de primăvară timpuriu nu afectează viaţa şi activitatea
albinelor, ci contribuie la completarea rezervelor de hrană în cuib, oferă apă familiei prin utilizarea condensatului
de pe pachetul de celofan, creşte cantitatea de puiet şi puterea familiei (Кузьмина, Э.В. 2006).
Alimentarea albinelor cu sirop de zahăr şi apă potabilă prin adăugarea preparatului Apistim duce la
dezvoltarea accelerată a familiilor, eficientizarea culesului melifer şi creşterea cantităţii produselor comercializate
(miere, ceară, polen, mătci) (Игнатьева, Г.И., Сохликов, А.Б. 2007).
S-au evidenţiat patru tipuri de hrană care pot fi administrate albinelor: alimente naturale (nectar, miere,
polen floral, păstură, lăptişor de matcă, apă potabila); înlocuitori de alimente naturale (sirop de zahăr,
sirop invertit, drojdii de bere etc.); hrană stimulatoare (sirop de zahăr + stimulatori ai albinelor (vitamina
ecdysterone, preparatul VEPS etc.); medii nutritive sintetice pentru creşterea embrionilor şi a celulelor
somatice ale albinelor melifere în culturi in vivo şi in vitro (Какпаков, В.Т. 2006).
În căutarea stimulenţilor pentru dezvoltarea familiilor de albine tot mai multă atenţie se acordă substanţelor
biologic active. S-a demonstrat că ele contribuie la creşterea prolificităţii mătcilor, ceea ce se
reflectă şi asupra productivităţii familiilor de albine (Еськов, Е.К., Ярошевич, Г.С. 2004; Ярошевич,
Г.С. 2006).
În prezent se recomandă pentru producţie o serie de preparate universale, capabile să modifice statutul
hormonal al plantelor şi alţi parametri fiziologici şi biochimici care duc, în cele din urmă, la majorarea
productivităţii şi calităţii produselor agricole (Талипов, Р.Ф. и др. 2009).
Scopul investigaţiilor noastre constă în studiul influenţei utilizării în hrana albinelor a bioregulatorilor
naturali şi a unor aditivi nutriţionali în perioada de primăvară la dezvoltarea şi productivitatea
familiilor de albine.

Material şi metoda

Drept obiect al investigaţiilor au servit familiile de albine de rasa Carpatică de la stupina didacticoexperimentală
a Universității Agrare de Stat din Moldova.
Pentru studierea influenţei utilizării bioregulatorilor naturali şi a unor aditivi nutriţionali în hrana
stimulatoare a albinelor în perioada de primăvară au fost formate 5 loturi experimentale şi unul martor a
câte 3 familii. Familiilor de albine din loturile I, II şi III li s-a administrat sirop de zahăr cu bioregulatorul
natural „Genistiofoliozida D” în doze de 30 mg/l, 60 mg/l şi, respectiv, de 90 mg/l. Lotul IV a primit
aditivul nutriţional „Vitacorm AD-1”, 3,0 ml/l, lotul V a primit aditivul „Pcelodar”, 2 g/l, şi lotul martor
doar sirop de zahăr pur.
Bioregulatorul „Genistifoliozida D” este obţinut la Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a
Plantelor (Republica Moldova), substanţa activă fiind glicozidele iridoide (Mashcenko, N. et al. 2015).
Loturile s-au format după principiile metodelor analogice: după numărul de faguri, puterea familiilor
de albine, puietul căpăcit şi cantitatea de miere în stup. La familiile din loturile experimentale au fost
studiate puterea, numărul puietului căpăcit, dezvoltarea şi productivitatea albinelor.
Puterea familiilor de albine a fost determinată în spaţii dintre fagurii populaţi cu albine din cuib. Numărul
puietului căpăcit a fost calculat cu ajutorul ramei însârmate în formă de pătrate (Eremia, N. 2009).
Prolificitatea mătcilor reprezintă cantitatea de ouă depusă de matcă în 24 de ore. Cantitatea de miere în
fiecare familie a fost stabilită prin cântărirea fagurilor cu ajutorul cântarului electronic.
Hrănirea familiilor de albine s-a efectuat în perioada de primăvară, începând cu 5 aprilie 2016, o dată
la 12 zile, câte 1 litru de sirop de zahăr cu aditivi nutriţionali, până la începutul culesului melifer de la
salcâmul alb.
Datele obţinute au fost prelucrate prin metoda variaţiilor statistice (Меркурьева, Е. К. 1970;
Плохинский, Н. А. 1971) şi cu ajutorul programului de calcul tabelar Microsoft Excel.

Rezultate şi discuţii

Rezultatele investigaţiilor au demonstrat că la prima hrănire, pe data de 5 aprilie 2016, în cuibul familiilor
de albine se numărau, în medie, câte 7,0-9,33 faguri, puterea era de 5,33-8,0 spaţii dintre fagurii
populaţi cu albine, numărul puietului căpăcit constituia 24,7-57,33 sute celule şi rezerva de miere – 4,33-
5,33 kg (tab. 1). Coeficientul de variaţie a indicilor morfoproductivi a oscilat între 6,93% şi 66,14%.
La efectuarea controlului şi la a doua hrănire, pe data de 17 aprilie, s-a constatat că alimentarea albinelor
cu sirop de zahăr îmbogăţit cu bioregulatorul natural „Genistifoliozida D”, 30 mg/l (lotul I), a
stimulat creşterea puterii familiilor cu 1,3 spaţii sau cu 14,44% faţă de lotul martor. Ponta mătcilor s-a
majorat şi puietul căpăcit a crescut cu 9,36%. Rezerva de miere din cuibul familiilor de albine s-a micşorat,
în medie, cu 0,330 kg.
Mai bine s-au dezvoltat familiile de albine din lotul II, alimentate cu „Genistifoliozida D” în doză
sporită (60 mg/l). La acestea puterea s-a majorat cu 30,0% faţă de lotul martor, iar prolificitatea mătcilor
şi numărul puietului căpăcit – cu 37,91% (diferența mediilor fiind autentică) (tab. 2).
La majorarea dozei bioregulatorului natural „Genistifoliozida D” până la 90 mg/l, puterea familiilor
de albine s-a redus cu 13,59% şi numărul puietului căpăcit cu 12,62%. Familiile de albine care au fost
alimentate cu sirop de zahăr cu aditivele „Vitacorm AD-1”, 3 ml/l, şi „Pcelodar”, 2 g/l, au avut puterea
sporită cu 14,44% şi, respectiv, cu 16,67% faţă de lotul martor, iar numărul puietului căpăcit a crescut
cu 26,64% şi, respectiv, 9,55%. Cantitatea de miere din cuibul familiilor de albine în această perioadă
s-a redus, în medie, cu 0,33 kg la lotul I, cu 1,0 kg la loturile II şi III, cu 0 kg la lotul II IV, cu 0,83 kg
la lotul V şi cu 1,0 kg la lotul martor. Coeficientul de variaţie a indicilor morfoproductivi a oscilat între
5,58% (puterea familiilor) şi 45,82% (rezerva de miere).

La efectuarea celei de-a treia hrăniri şi control al familiilor de albine, pe data de 30 aprilie 2016, s-a
observat că la loturile II („Genistifoliozida D”, 60 mg/l) şi IV („Vitacorm AD-1”, 3 ml/l) puterea s-a
majorat cu 15,45%, la lotul III („Genistifoliozida D”, 90 mg/l) cu 11,82%, iar la loturile I („Genistifoliozida
D”, 30 mg/l) şi V („Pcelodar”, 2 g/l) puterea a fost la acelaşi nivel cu lotul VI (martor) – 11,0 spaţii
dintre fagurii populaţi cu albine (tab. 3).
Cel mai mare număr de puiet căpăcit au crescut familiile de albine din lotul II – 169,3 sute celule sau
cu 54,6 sute celule (47,6%) mai mult decât lotul martor. Semnificaţia diferenţelor medii este autentică:
(II-VI) *B ≥ 0,95. Familiile de albine din lotul I au crescut cu 11,47% mai mult puiet căpăcit faţă de lotul
martor, lotul III – cu 10,72%, lotul IV– cu 33,39% şi lotul V – cu 22,06% mai mult. Coeficientul de variaţie
a indicilor morfoproductivi a oscilat între 7,69% (numărul fagurilor) şi 47,14% (rezerva de miere).
Trebuie menţionat că în această perioadă în jurul stupinei a lipsit culesul nectaro-polenifer de întreţinere,
ceea ce confirmă datele obţinute în loturile experimentale, unde rezerva de miere a fost, în medie,
până la 3,0-4,0 kg (în lotul martor – până la 4,0 kg). Coeficientul de variaţie a indicilor morfoproductivi
a oscilat între 7,69% (numărul fagurilor în familie) şi 47,14% (rezerva de miere).

Prolificitatea mătcilor la familiile de albine care au fost hrănite cu sirop de zahăr şi bioregulatorul
natural „Genistifoliozida D” a variat între 1058 ouă depuse în 24 de ore la lotul III şi 1411 la lotul II. La
lotul IV („Vitacorm AD-1”, 3 ml/l) acest indice a avut valoarea 1275 ouă, la lotul V („Pcelodar”, 2 g/l)
s-au numărat 1167 ouă şi la lotul VI (martor) – 956 ouă depuse în 24 de ore.
Putem concluziona că hrănirea familiilor de albine cu sirop de zahăr îmbogăţit cu bioregulatorul
natural „Genistifoliozida D” în doze de 30-90 mg/l stimulează ponta mătcilor cu 10,67-47,59% faţă de
lotul martor, iar la adăugarea aditivilor nutriţionali „Vitacorm AD-1”, 3 ml/l, şi „Pcelodar”, 2 g/l, valorile
acestui indicator cresc cu 33,39% şi, respectiv, cu 22,06%.
La controlul efectuat pe data 14 mai 2016 s-a constatat că puterea familiilor de albine din lotul I era
cu 7,52% mai mare faţă de lotul martor, a celor din lotul II – cu 10,53%, din lotul III – cu 12,78%, din
lotul IV – cu 15,04% şi din lotul V – cu 12,78% mai mare (tab. 4).

Cel mai mare număr de puiet căpăcit au crescut familiile de albine din lotul II – 166,3 sute celule sau
cu 50,3 sute celule mai mult ca lotul martor (diferența mediilor fiind autentică). Odată cu majorarea dozei
bioregulatorului s-a redus ponta mătcilor, numărul puietului căpăcit constituind 153,0 la lotul III, cu
37,0 sute celule mai mult faţă de lotul martor. Familiile de albine care au fost hrănite cu aditivul nutriţional
„Vitacorm AD-1”, 3 ml/l, au crescut, în medie, 144,3 sute celule sau cu 28,3 sute celule mai mult ca
lotul martor, iar lotul V („Pcelodar”, 2 g/l) – 151,0 sute celule sau cu 35,0 mai mult. În această perioadă
rezerva de miere în cuib a variat, în medie, de la 4,0 kg (lotul V) până la 6,0 kg (lotul III). Coeficientul de
variaţie a indicilor morfoproductivi a oscilat între 4,03% (puterea familiilor) şi 30,49% (puiet căpăcit).
Studierea indicilor morfoproductivi ai familiilor de albine după culesul melifer de la salcâmul alb a
demonstrat că utilizarea bioregulatorului „Genistifoliozida D” în perioada de primăvară, în lipsa culesului
melifer de întreţinere, stimulează creşterea puterii cu 6,1-30,0% faţă de lotul martor, a numărului
puietului căpăcit cu 3,1-17,05% şi a producţiei de miere cu 8,03-27,01% (tab. 5).

Coeficientul de variaţie a indicilor morfoproductivi a oscilat între 3,14% (numărul puietului căpăcit)
şi 34,48% (rezerva de miere).
Utilizarea aditivului nutriţional „Vitacorm AD-1” în hrana albinelor asigură sporirea producţiei de
miere cu 16,42%.

CONCLUZII

S-a constatat că utilizarea, în perioada de primăvară, în hrana albinelor a bioregulatorului natural şi
a aditivilor nutriţionali cercetaţi, în lipsa culesului melifer de întreţinere, stimulează creşterea puterii
familiilor de albine după cum urmează: „Genistifoliozida D” – cu 6,1-30,0%, „Vitacorm AD-1” – cu
15,04%, „Pcelodar” – cu 16,67%. Ponta mătcilor şi numărul puietului căpăcit au fost stimulate astfel:
„Genistifoliozida D” – cu 3,1-47,6%, „Vitacorm AD-1” – cu 26,64-33,39%, „Pcelodar” – cu 9,55-
22,06%. Producţia de miere a crescut: la aplicarea „Genistifoliozida D” – cu 8,03-27,01%, „Vitacorm
AD-1” – cu 16,42% faţă de lotul martor.
S-a stabilit că doza optimă a bioregulatorului „Genistifoliozida D” este de 60 mg/l, iar hrănirea se
recomandă a se efectua seara, începând cu primele zile ale lunii aprilie până la începutul culesului principal,
câte 1 litru la o familie o dată la 10-12 zile.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. EREMIA, N. (2009). Apicultura. Chişinău. 320 p.
2. БИЛАШ, Н.Г. (2005). Искусственные корма. В: Пчеловодство, № 8, с. 12-14.
3. БИЛАШ, Н.Г. (2003). Сравнительный анализ белковых заменителей. В: Пчеловодство, № 1, с. 53-
54.
4. ЕСЬКОВ, Е.К., ЯРОШЕВИЧ, Г.С. (2004). Испытания хитозана на пчелах. В: Аграрная Россия, № 5,
с. 34-35.
5. ИГНАТЬЕВА, Г.И., СОХЛИКОВ А.Б. (2007). Препараты фирмы «Аписфера 2000». В: Пчеловодство,
№ 5, с. 28-29.
6. КАКПАКОВ, В.Т. (2006). Стимулирующие подкормки. В: Пчеловодство, № 5, с. 24-25.
7. КУЗЬМИНА, Э.В. (2006). Подкормки сахарным канди в различное время года. В: Пчеловодство, №
2, с. 20-21.
8. МЕРКУРЬЕВА, Е.К. (1970). Биометрия в селекции и генетике сельскохозяйственных животных.
Москва: Колос. 312 с.
9. ПЛОХИНСКИЙ, Н.А. (1971). Руководство по биометрии для зоотехников. Москва: Колос. 259 с.
10. ТАЛИПОВ, Р.Ф., БАЛАХОНЦЕВ, Е.Н., ГИЛЯЗЕТДИНОВ, Ш.Я. (2009). Рифтал и Тетрафур – новые
эффективные препараты для сельского хозяйства. Уфа: РИЦ Баш. ГУ.
11. ЧУПАХИНА, О.К. (2006). Стимовит – эффективная подкормка для пчел. В: Пчеловодство, № 1, с.27.
12. ЯРОШЕВИЧ, Г.С. (2006). Сравнительная эффективность полизина и хитозана как развития и
продуктивности пчелиных семей. В: Зоотехния, № 5, с. 19-21.
13. MASHCENKO, N., GUREV, A., LUPASCU, G., GORINCIOI, E. (2015). Iridoid glycosides from Linaria
genistifolia (L.) Mill. in biological control of soil-borne fungal pathogens of wheat and some structure
consideration. In: Chemistry Journal of Moldova. General, Industrial and Ecological Chemistry, vol. 10 (1), pp.57-63.

Data prezentării articolului: 27.08.2018
Data acceptării articolului: 01.10.2018