Articole

În studiul de faţă sunt prezentaţi unii indicatori ai particularităţilor de reproducere şi ereditate a
sexului la iepurii de casă. Ca obiect al investigaţiilor a servit un efectiv de iepuroaice care au avut aceleaşi condiţii
de întreţinere şi aceeaşi perioadă de experimentare. Cea mai mare prolificitate s-a obţinut în lunile octombrie (7,6
capete) şi august (7,55 capete), iar cea mai mică – în iarnă, în decembrie înregistrându-se 5,8 capete, în
ianuarie 6,05 capete şi în februarie 6,8 capete. Aceste rezultate demonstrează dependenţa funcţiei de reproducţie a
iepuroaicelor de durata zilei. Cel mai strâns raport de segregare între sexe este de 1:0,9

Studiul este orientat spre evidenţierea impactului remediului bioactiv BioR (obţinut din Spirulina
platensis) în evoluţia parametrilor clinici de bază: temperatura corporală, frecvenţa contracţiilor cardiace şi
mişcărilor respiratorii, precum şi a principalilor indici hematologici în diferite stări fiziologice la iepuroaice. Produsul
BioR a fost administrat iepuroaicelor intramuscular de 2 ori: cu cca 5 zile până la montă şi la a 14-a zi de
gestaţie, în diferite doze (1,0; 1,5; 2,0 ml/cap). S-a stabilit că remediul ameliorează starea de sănătate a
iepuroaicelor, îndeosebi funcţia hematopoietică (creşterea hemoglobinei)

Printre bolile infecţioase mai periculoase la iepure sînt: boala hemoragică, pasteureloza, mixomatoza
şi altele. Mai devastatoare se consideră boala hemoragică la iepure care evoluează cu o morbiditate şi
o mortalitate de pînă la 100 % în focarele de boală (Şevcenco et al., 1996; T. Perianu et al., 2005).
Boala hemoragică a iepurelui este o boală cu evoluţie acută, înalt contagioasă, care se caracterizează
prin tabloul diatezei hemoragice în toate organele, îndeosebi în pulmoni, ficat (D. Gelmetti et al. 1998;T. Perianu et., al. 2005. Boala hemoragică a iepurelui este o boală cu evoluţie acută, înalt contagioasă, care se caracterizează

Scopul lucrării constă în estimarea avantajelor şi dezavantajelor competitive ale R. M. în comerţul cu produse agroalimentare cu ţările Uniunii Europene. Au fost analizaţi principalii indicatori
macroeconomici ai dezvoltării sectorului agricol al R. M., modificările în structura comerţului cu
produse agroalimentare, şifluxurile comerciale respective. Au fost utilizate informaţiile statistice
secundare oferite de către Biroul Naţional de Statistică pentru perioada anilor 2001-2014, fiind analizate cele 24 de grupe de produse agroalimentare conform nomenclatorului mărfurilor HS 2007