Livrăm gratuit în raza municipiului Chișinău comenzile ce depășesc valoarea de 500 lei.

Telefon

022011082

Ore de lucru

09:00 - 18:00

Telefon

022011082

0

Sfaturi Utile ale Medicului Veterinar

ToateAlbine BovineCabalineCaprineCâiniIepuriOvinePisiciPorcinePăsări domesticeRozătoarePeștiPăsări și animale decorative

Avortul campylobacterian sau campylobacterioza ovină este o boală infecţioasă produsă de Campylobacter fetus subspecia fetus, care se manifestă clinic prin avorturi şi fătări de produşi neviabili. Diagnosticul de boală se suspicionează în baza datelor epidemiologice şi anatomoclinice, confirmarea realizându-se prin examen de laborator. Boala a fost semnalată la ovine şi caprine. Ovinele sănătoase sunt purtătoare de Campylobacter fetus subspecia fetus, într-o anumită proporţie, în tubul digestiv. Bacteriile eliminate prin fecale de animalele purtătoare asimptomatic sunt preluate pe cale orală de animalele încă necontaminate, care devin astfel, la rândul lor, purtătoare de germeni.

Avortul salmonelic al oilor este o boală infecţioasă, întâlnită în efectivele de ovine, în care poate să determine, în anumite situaţii, pierderi economice importante.Boala este produsă de bacteria Salmonella abortus ovis (grup B). Ea se suspicionează atunci când apar avorturi la oile gestante şi îmbolnăviri la miei în primele 15 zile de viaţă.

Lipsa boxelor de fătare favorizează răspândirea infecţiei. În timpul avorturilor şi după avort, oile elimină, odată cu lichidele fetale, şi foarte multe bacterii. Transmiterea infecţiei în teritoriu se realizează prin introducerea de oi purtătoare şi eliminatoare de bacterii, sau prin berbeci de reproducţie, deşi avortul salmonelic al oilor nu este o boală cu transmitere sexuală.

Mamita gangrenoasă

05 Aug 2020

Mamita gangrenoasă este o boală infectocontagioasă bacteriană, sporadică sau enzootică, întâlnită la oi şi la capre. Agentul etiologic este Staphylococcus aureus, o bacterie rezistentă în mediul exterior, care trăieşte ca epifită pe pielea animalelor.La boală sunt receptive numai oile şi caprele aflate în perioada de lactaţie, fiind frecventă primăvara, mai ales la ovinele tinere şi din rase perfecţionate. Bacteria se transmite cu uşurinţă de la un animal la altul, fiind purtată de mâinile mulgătorilor, de mieii care sug şi care pot produce traumatisme ale ugerului, dar şi prin aşternut. După o perioadă de incubaţie de 24-30 de ore, boala debutează brusc, cu febră, abatere şi jenă în locomoţie.

Tipuri de gripă şi de virusuri gripale. Gripa, numită şi influenţă, este o boală infecto-contagioasă, care afectează, mai ales, aparatul respirator. Boala poate evolua la oameni şi la diferite specii de animale, domestice (mai frecvent la păsări, la porci şi la cai) şi sălbatice. Virusurile gripale pot fi de tip A, B sau C, dar cele mai importante stări patologice, atât la om, cât şi la animale, sunt determinate de tipul A, care prezintă mai multe subtipuri, caracterizate fiecare printr-o formulă antigenică proprie. Virusul gripei umane - subtipul A/H1N1. Porcul face relativ uşor infecţii cu tipurile de virus gripal specific (porcin), dar şi cu virusurile umane şi aviare.

Menţinerea stării de sănătate este prioritară pentru realizarea unor producţii superioare eficiente la nivelul potenţialului genetic al ovinelor. Bunele practici zootehnice militează pentru o igienă sanitar-veterinară preventivă şi pentru asigurarea protecţiei ovinelor împotriva bolilor bacteriene, virale, parazitare şi de nutriţie. Este necesar ca oierii să ştie care sunt principalele boli infecţioase şi parazitare întâlnite mai frecvent în sistemul extensiv de creştere a oilor şi cum se pot preveni. În acest sens, fiecare fermier trebuie să aibă la început de an un plan întocmit cu medicul veterinar concesionar care prevede acţiunile profilactice

Crescătorii de ovine se găsesc în plin sezon al fătărilor la oi, perioadă în care femelele au nevoie de o alimentaţie specială pentru a susţine producţia de lapte. Mulţi fermieri hrănesc oile mame fără a ţine cont de cerinţele acestora. E greşit a considera că oilor poţi sa le dai de mâncare orice, întrucât ele valorifică tot. Pentru a înţelege mai bine modul în care trebuiesc hrănite oile, este important să cunoaştem câteva particularităţi de digestie ale acestora. Deşi procesele digestive la ovine sunt asemănătoare celor de la taurine, există unele diferenţieri. - ovinele digeră proteina cu 4% mai bine decât bovinele, şi grăsimea cu 15% mai bine, dar mai slab celuloza, cu 17% mai puţin decât bovinele.

Dacă în sectorul vegetal se prefigurează producţii bune în această toamnă agricolă, în domeniul zootehnic crescătorii sunt însă îngrijoraţi şi dezamăgiţi, în primul rând cei care exploatează porci, dar şi cei care cresc rumegătoare mici (oi, capre), din cauza scăderii cererii de miei la export şi a ofertelor de preţ şocant de mici în perioada de toamnă. Pe lângă toate acestea, zilnic vin veşti îngrijorătoare despre boala virală Pesta Micilor Rumegătoare (PMR), foarte contagioasă pentru capre şi oi. Mulţi crescători doresc să se informeze ce măsuri de prevenire şi control sunt recomandate sau obligatorii. Boala este provocată de un virus din familia Paramyxoviridae, genul Morbillivirus.

Păşunile sunt sursă de hrană pentru animale, dar şi sursă de paraziţi. Ovinele, indiferent de vârstă, pot fi infestate cu diferiți paraziți și de aceea, înainte de scoaterea lor la pășune, acestea trebuie deparazitate atât intern, cât și extern. Această acțiune este deosebit de importantă deoarece se evită contaminarea pășunilor cu paraziți de la animale și, în consecință, infestarea altor turme de oi. Prin deparazitarea animalelor se evită atât pierderile economice, cât și riscul îmbolnăvirii omului din cauza paraziților care se pot transmite de la animale la om. Totodată, este obligatorie dehelmintizarea câinilor,cu rol major acestora ca gazdă pentru paraziți

O echipă internaţională de cercetători condusă de Universitatea Complutense din Madrid (UCM) a identificat peste 400 de gene asociate cu rezistenţa la antibiotice în fermele de porci şi pui, relatează agenţia spaniolă de presă EFE.

După analiza a peste 9.000 de probe prelevate de la porci şi pui din mai mult de 350 de ferme de pe teritoriul Uniunii Europene, oamenii de ştiinţă au reuşit să identifice 407 gene cu rezistenţă la antibiotice care, eventual, ar putea fi transmise independent de bacteriile în care s-au găsit iniţial. Potrivit UCM, unele dintre aceste gene au fost prezente în toate exploataţiile studiate.

ALERTĂ VETERINARĂ. Serviciul Veterinar al Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA) a confirmat, pe 5 aprilie 2020, infectarea cu noul coronavirus care provoacă boala COVID-19 a unui tigru de la o grădină zoologică din Bronx, New York. Este primul caz de infectare cu noul coronavirus a unui tigru, dar şi primul caz de transmitere a virusului SARS-CoV-2 de la om la animal, au anunţat oficialii americani. Acesta este primul caz confirmat în SUA de transmitere a virusului SARS-CoV-2 de la om la animal. Alte trei cazuri au fost semnalate de la începutul pandemiei: două cazuri la câini, în Hong Kong, şi un caz la o pisică din Belgia.

NEWSLETTER

Inscriete la noutatile noastre

<