Livrăm gratuit în raza municipiului Chișinău comenzile ce depășesc valoarea de 500 lei.

08:00 - 17:00 022011082

Ore de lucru

08:00 - 17:00

Telefon

022011082

0

Investigaţii morfologice la racul-de-apă-dulce (Astacus leptodactylus) infestat cu Psorospermium haeckeli

03 Nov 2020

Investigaţii morfologice la racul-de-apă-dulce (Astacus leptodactylus) infestat cu Psorospermium haeckeli

 Morphologic investigations in sweet water crab (Astacus leptodactylus) infested with Psorospermium haeckeli

Maria Stoica, Teodoru Soare

First published: 10 noiembrie 2016

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

 

Abstract

The investigations have been made following a surveillance study of the health status of fish and shellfish in the Dâmbovița river, study motivated by an important subject: „The stability of aquatic ecosystem, an important role in maintaining and development of its fauna and flora, the limited capacity of self-cleaning, especially in the intervention of the human factor”. Psorospermiun haeckeli was first described by Haeckel in 1957. From a taxonomic point of view, its place is uncertain, being considered a protozoa, a branch of the animal reign still unknown. It was reported in Europe in the wild crab, as well as the grown one, the present study representing, from the authors knowledge, the first case described in Romania. 

Keywords

morphology, sweet water crab (Astacus leptodactylus), Psorospermium haeckeli, lesions, protozoa

Rezumat

Investigațiile au fost făcute în urma unui studiu de supra­ve­ghere a stării de sănătate a peștilor și crustaceelor din râul Dâmbovița, studiu motivat de un subiect acut în zilele noastre: „Stabilitatea ecosistemului acvatic, rol important în menținerea și dezvoltarea faunei și florei acestuia, capacitatea limitată de autoepurare, în special la intervenția  defavorabilă a factorului uman”. Psorospermium haeckeli a fost descris prima dată de către Haeckel în 1957(1). Din punct de vedere taxonomic, este incert încadrat, fiind considerat protozoar, o ramură din baza regnului animal foarte aproape de tranziția fung-animal, având diviziune dihotomică(2,3) și un ciclu biologic încă necunoscut(2,3). A fost raportat în Europa atât la racul sălbatic cât și la cel din crescătorie, studiul de față reprezentând, după cunoștințele noastre, primul caz descris în România. 

Cuvinte cheie

morfologie rac-de-apă-dulce (Astacus leptodactylus) Psorospermium haeckeli leziuni protozoare

 

Material și metode

Materialul biologic a fost recoltat din râul Dâmbovița în perioada cu nivel foarte scăzut al apei, în scopul igienizării albiei râului.

Investigațiile s-au bazat pe examinarea macroscopică și microscopică. În urma necropsiei au fost recoltate probe de țesut în vederea includerii la parafină. Preparatele obținute au fost colorate uzual cu metoda bicromică Hematoxilină-Eozină (H.E.) și examinate la microscop Olympus BX-41, imaginile fiind captate cu o cameră foto dedicată, CellB.

Rezultate obținute

Din punct de vedere macroscopic, nu au fost observate modificări evidente care să sugereze o patologie specifică (figurile 1 și 2), însă, în urma examinării microscopice, a fost identificată prezența protozoarului în țesuturi variate: intestin, creier, ochi (incluzând nerv optic), hepatopancreas, rinichi și țesut muscular striat.

Informațiile obținute din literatura de specialitate descriu un tablou lezional puțin evident, protozoarul fiind considerat în unele articole nepatogen(1,2). Există studii care arată totuși că infestația experimentală cu Psorospermium reduce numărul de celule sanguine și predispune individul la infecții secundare, ca de exemplu cu Aphanomyces astaci (Crayfish plague)(3).

Morfologic, protozoarele care trăiesc libere sunt de formă amoeboidală, cu o singură pseudopodie și un singur nucleu(3). În secțiunile histologice obținute, formele intermediare de dezvoltare sunt similare cu cele descrise în literatură, având un strat extern intens oxifil la H.E cu aspect lamelar.

Sporii imaturi au suprafața neregulată și forme diferite, rotundă sau ovalară, prezentând frecvent colțuri evidente ce îmbracă forme geometrice bizare și au globule mici oxifile asemănătoare cu incluziile, ocazional vacuolizate (figura 4).

Localizarea este extrem de variabilă, fără să sugereze un tropism pentru un anumit țesut.

Prezența parazitului în țesut nu este însoțită de o reacție celulară periferică sau de un infiltrat celular specific, acest aspect demonstrând o tolerabilitate crescută a organismului-gazdă.

Concluzii

Aspectele macroscopice în parazitismul cu Psorospermium haeckeli nu sunt evidente. Protozoarul are o localizare diversă. Prezența lui în țesut este foarte bine tolerată, fără să fie asociată cu o reacție de tip inflamator.

Lucrarea are rol informativ, fiind o primă semnalare a lui Psorospermium haeckeli în România.

Bibliografie

1.    Gunter Vogt, Melanie Rug, Microscopic anatomy and histochemistry of the crayfish parasite Psorospermium haeckeli, Diseas of aquatic organisms, vol 21, 1995
2.    Matt Longshaw, Kelly S. Bateman, Paul Stebbing, Grant D. Stentiford, Frances A. Hockley, Diseases risks associated with the importation and release of non-native crayfish in to mainland Britain, vol 16, Aquatic biology, 2012
3.    Bower, S.M., Synopsis of Infectious Disease and Parasites of Commercially Exploited Shellfish: Psorospermium spp. (Protozoan disease) of European Crayfish, Fisheries and Oceans Canada, 2006

 

Sursă : https://www.medichub.ro/reviste-de-specialitate/practica-veterinara-ro/investigatii-morfologice-la-racul-de-apa-dulce-astacus-leptodactylus-infestat-cu-psorospermium-haeckeli-id-455-cmsid-69

Articole Similare

May

01

Rinotraheita infecţioasă aviară

Rinotraheita aviară este o viroză respiratorie importantă a păsărilor domestice, cu consecințe relevante atât asupra statusului sanitar al efectivelor, cât și asupra productivității în sistemele avicole intensive. Afecțiunea este întâlnită în special la găini și curci, dar poate interesa și alte specii aviare crescute comercial, fiind corelată cu încetinirea sporului de creștere, deteriorarea indicilor de conversie furajeră, diminuarea producției de ouă și creșterea frecvenței complicațiilor bacteriene secundare. Agentul cauzal este metapneumovirusul aviar (avian metapneumovirus – aMPV), încadrat în genul Metapneumovirus, familia Pneumoviridae, ordinul Mononegavirales.

Nov

25

Date privind prevalenţa cazurilor de rabie la vulpi în România în perioada 2020-2024

Rabia rămâne una dintre cele mai importante boli zoonotice din România, reprezentând o preocupare persistentă pentru sănătatea publică și veterinară, în ciuda progreselor considerabile înregistrate în strategiile de prevenire și control. Poziția geografică a țării, biodiversitatea și interacțiunile dintre animalele domestice, fauna sălbatică și populațiile umane contribuie la riscul continuu de transmitere virală. Deși programele de vaccinare pe scară largă și eforturile coordonate de supraveghere au redus semnificativ incidența bolii în ultimele decenii, apar în continuare cazuri sporadice, în special în zonele rurale, unde interacțiunile dintre oameni și animale sunt mai frecvente, iar accesul la profilaxia postexpunere în timp util poate fi limitat. Speciile sălbatice, în special vulpile și alte carnivore sălbatice, joacă un rol crucial ca rezervoare în menținerea circulației virusului rabiei. În același timp, animalele domestice, mai ales câinii și pisicile, pot servi ca punte de transmitere la om când acoperirea vaccinală este insuficientă. Strategiile de control al rabiei din România se bazează pe o abordare integrată One Health, combinând vaccinarea animalelor, campaniile de imunizare orală a animalelor sălbatice, educarea publicului și sisteme eficiente de diagnosticare și raportare.

Jul

21

Consecinţe metabolice ale greșelilor de întreţinere în captivitate a testudinelor

Ordinul Testudinata include atât țestoasele marine, cât și pe cele terestre. Își are originea în Triasicul târziu. Ulterior, acest grup a cunoscut o diversificare morfologică și ecologică semnificativă, ajungând la un total de 25 de familii de-a lungul istoriei evolutive. Îngrijirea țestoaselor în captivitate presupune o reproducere cât mai exactă a condițiilor ecologice caracteristice habitatului lor natural, pentru a preveni dereglările fiziologice și metabolice. În mediul lor natural, aceste reptile își reglează funcțiile biologice esențiale prin interacțiuni complexe cu factorii de mediu, cum ar fi expunerea la radiațiile UVB, variabilitatea termică și disponibilitatea sezonieră a alimentelor.

Dec

04

Identificarea potenţialilor agenţi patogeni în produsele alimentare şi importanţa efectuării profilului de rezistenţă la antibiotice

Identificarea agenţilor patogeni este esenţială pentru menţinerea siguranţei alimentare, ajutând la descoperirea surselor de contaminare şi la protejarea sănătăţii publice. Sursele de contaminare în alimente sunt diverse şi pot apărea pe parcursul întregului lanţ alimentar, de la producţie la distribuţie. Rezistenţa la antibiotice observată la unii agenţi patogeni reprezintă un risc semnificativ pentru sănătatea publică, subliniind nevoia unor strategii stricte pentru gestionarea utilizării antibioticelor în producţia alimentară şi importanţa efectuării profilului de rezistenţă la antimicrobiene. Măsurile preventive bazate pe evaluarea diversităţii microbiologice şi pe identificarea riscurilor pot reduce contaminarea alimentelor şi îmbunătăţi siguranţa alimentară. Monitorizarea continuă şi adaptarea practicilor din industria alimentară la noile descoperiri microbiologice sunt esenţiale pentru a menţine un lanţ alimentar sigur şi a limita riscurile microbiologice. Respectarea normelor de igienă şi calitate trebuie îmbunătăţită constant pentru a asigura conformitatea produselor alimentare cu standardele de sănătate publică şi pentru a preveni riscurile de contaminare.

Mai multe articole
NEWSLETTER

Inscriete la noutatile noastre

<