REACTIVITATEA PATULUI VASCULAR ARTERIAL ÎN AFECŢIUNILE SEPTICE ALE DEGETELOR LA BOVINE

V. ENCIU
Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Abstract. The researches have been performed using classical macro-preparations vessels, under
the control of a binocular magnifier. At a macro-microscopic level, vessels preparations have been
done after coloring total preparations by the reagent Shiff. The histological preparations occurring
from soft fabrics of fingers of large horned livestock were painted by hematoxilin-eosin. We established
that a blood channel of soft fabrics of fingers, under the influence of pathological processes
occurring in this area looses the muscular tone and arises on the sharp walls of a vessel. Their
histological structure also varies from the architectonic arteries of various caliber. The infringement of
arterial blood integrity conducts a channel to an aggravation of lameness, a decrease or to efficiency
of animals full loss. During the treatment of septic affections of acropodial region at large horned
livestock, the vascular factor will be also taken into consideration, rendering its appropriate protection.
Key words: Acropodialis regions; Arterial network; Lameness; Necrosis; Pathologic processes;Sclerosis; Treatment.

ÎNTRODUCERE

Studierea aspectelor anatomice, histologice şi morfopatologice ale vaselor sanguine ale aparatului
de susţinere şi mişcare, este stimulată de cerinţele medicinei veterinare teoretice şi practice pentru
intervenţia corectă şi eficace în regiunea acropodiilor (Ahmed Said Soliman, 1980; V. Lukianovski,
1989; V. Andrieş et al., 1998). Cunoaşterea surselor de vascularizare, a distribuţiei şi anastomozelor
în formaţiunile moi ale degetelor la bovine, joacă un rol extrem de important nu numai în condiţiile
funcţionării normale a aparatului de susţinere şi mişcare, ci şi în diversele maladii ale acestuia la nivelul
acropodiilor (I. Povajenko, V. Borisevici, 1987; Jemes E. Nocek, 1996; V. Enciu, 1999). Prin
urmare, cunoaşterea detaliată a tuturor aspectelor morfofuncţionale ale patului vascular acropodial,
poate contribui în mare măsură la alegerea şi aplicarea cât mai argumentată a unui tratament adecvat
şi eficace (D. Step, R. Smith, 2006; V. Enciu, 2007; Beteg Fl. et all., 2007).

MATERIAL ŞI METODĂ
Materialul – autopodiile pelvine de bovine, colectate la abatorul din Chişinău de la 23 animale, de
vârstă şi sex diferit. S-a utilizat metoda clasică de disecţie a arterelor până la ramificaţiile vizibile, iar la
nivelul macro-microscopic - sub controlul lupei binoculare după colorarea totală a periostului şi capsulelor
articulare cu reactivul Shiff. Preparatele histologice au fost colorate cu hematoxilin-eozină. La şase
autopodii, cu afecţiuni de diferit grad de gravitate, au fost injectate vasele arteriale cu amestec de
vopsele ce conţineau plumb şi bariu şi supuse examenului reontghenologic.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Pe preparatele colorate Shiff şi reontghenograme, în stadiul uşor al afecţiunilor s-a constatat că
sistemul arterial este distribuit sub forma unor reţele şi „ochiuri”, cu aspect poligonal, având ramificaţii
dispuse periferic pe laturi (fig.1,2).
Arteriolele şi capilarele creează un tablou difuz, asemănător unei umbre, datorită densităţii ramificaţiilor.
Anastomozele intermagistrale se evidenţiază mai slab. Arteriolele de ordinul 3-5, la etapa iniţială a
declanşării inflamaţiei, reacţionează prin dilatarea pereţilor vasculari. În focarele afecţiunilor se constată
un tablou caracteristic inflamaţiei seroase acute. Dermul şi hipodermul devin edemice, infiltrate cu
elementele figurate ale sângelui. Se observă modificări în histostructura pereţilor arteriali la nivelul

periostului şi capsulelor, manifestate prin edeme şi apariţia unei alternanţe între porţiuni mai lăţite şi
altele îngustate, ceea ce ne semnalează despre o distonie vasculară.
În stadiile medii de dezvoltare a afecţiunilor septice, la nivelul acropodiilor la bovine, reacţia vaselor
devine mai evidentă. Arteriolele, sub acţiunea proceselor patologice ce se dezvoltă în ţesuturile adiacente,
îşi pierd tonusul muscular după care intervine o pareză parietală acută. În rezultat, se observă că
hiperemia inflamatorie a vaselor, înregistrată în perioada iniţială a bolii, este înlocuită de reacţia peretelui
muscular al arterelor şi arteriolelor. Menţionăm, că mecanismul de adaptaţie ce preîntâmpină hemostaza,
este bine dezvoltat. Aceasta o demonstrează lumenul îngustat, peretele relativ gros al arterelor mici şi
prezenţa unei carcase de fibre elastice. Pe preparatele histologice se observă clar un proces de hipertrofie
compensatorie a vaselor sanguine implicate în procesul inflamator. Se evidenţiază o îngustare a lumenului
vascular, până la închiderea lui. Aceasta se întâmplă din cauza hipertrofiei elementelor musculare ale
pereţilor vasculari. În paralel cu aceste modificări, se schimbă arhitectonica arteriolelor şi histostructura
lor. În vasele cu diametrul de 80-120 mk, se depistează trombe parietale. În cazul, când are loc obliteraţia
vaselor, trombozele capătă un caracter organizat. La nivelul ţesuturilor, lezionate de procesul inflamator,
se depistează prezenţa pigmentului hematic, o densă infiltraţie fagocitară, ceea ce presupune un proces
activ de apărare locală în timpul vieţii animalului (fig. 3,4).
Micile arteriole devin flexuoase, cu o îngustare neuniformă a lumenului. Arterele de ordinul 5-7,
dispuse la nivelul pensei şi călcâiului suferă un proces de reducţie, iar în rezultat are loc dereglarea
arcului arterial terminal al onglonului. Tunica musculară a acestor vase este hipertrofiată şi îngroşată.
Se depistează scleroza perivasculară, hiperelastoza şi îngroşarea intimei. Aceste modificări sunt
condiţionate de procesul inflamator regional, de intensitatea şi gravitatea lui.
Progresarea procesului patologic de la nivelul degetelor la bovine provoacă modificări ireversibile în
arterele magistrale axiale şi soleare. În aceste vase, pe preparatele histologice, se evidenţiază procese
sclerotice, ce provoacă obturaţia arterelor cu diametrul de 150-250 mk şi chiar mai mari. O mare parte
din aceste vase capătă un aspect flexuos, cu un traiect asemănător sfredelului. Anastomozele par să
fie „amputate”, ceea ce denotă că procesul microcirculator este dur dereglat.
Trecerea de la porţiunea sănătoasă a vasului la cea stenozată şi sclerozată este bruscă, evidentă, cu
contururi iregulare. Demonstrative, în acest aspect, sunt ramificaţiile din arterele digitale axiale modificate
din cauza ficului interdigital, la care la o distanţă de 1,5-2,0 cm după ramificaţie, se atestă procesul de
scleroză, peretele se îngroaşă şi terminaţiile se reduc. În altele două cazuri s-au observat gâtuituri ale
arterelor magistrale cu flexuozităţi evidente. Arteriolele terminale, derivate din arterele magistrale,
capătă un aspect granulat, iar histologic apar sub formă de resturi necrozate ale arteriolelor.
Formele grave ale afecţiunilor acropodiale sunt însoţite nu numai de modificări aspre ale pereţilor
vaselor, dar şi de modificarea arhitectonicii traiectului lor.

Din cauzanecrozei şi deformaţiilor cutiei de corn a ongloanelor şi a falangei a treia, arterele se turtesc dorso-plantar, ce provoacă ulterior o infiltraţie
majoră a ţesuturilor adiacente, agravarea şchiopăturii, creşterea morbidităţii, scăderea sau încetarea
completă a productivităţii animalelor.

CONCLUZII

1. Sistemul circulator arterial al acropodiilor, este implicat masiv în modificările patologice ce au loc
la nivelul acestei regiuni.
2. Modificările patologice ale patului vascular sunt manifestate prin hiperplazia, hiperemia, destrucţia
şi necroza vaselor arteriale terminale.
3. Ţinem să atragem atenţia medicilor veterinari practicieni, că în cazul tratamentelor afecţiunilor
acropodiale la bovine, se va lua în consideraţie şi factorul vascular, acordându-i protecţia respectivă.

BIBLIOGRAFIE

1. Ahmed, Said Soliman. - Krovenosnaâ sistema sinovial’noj oboločki putovogo sustava u krupnogo rogatogo
skota pri gipodinamii// Naučnye trudy USHA. Teoriâ i praktika povyšeniâ produktivnosti s-h životnyh. Vyp. 250,
Kiev, 1980, s. 68-70.
2. Andrieş, V. şi coaut. Vascularizaţia şi inervaţia articulaţiilor omului. România, Târgu-Jiu, 1998, 169p.
3. Beteg, Fl. et all. Lameness hoof care and functional trimming in cows - an actual review. Buletin USAMVCluj-
Napoca, vol. 64(1-2), 2007, p. 359-364.
4. Enciu, V. Vascularizarea formaţiunilor capsulo-ligamentare ale articulaţiei carpiene la bovine. // Lucrări
ştiinţifice, UASM. „25 ani de învăţământ superior medical veterinar în Republica Moldova”, 1999, p. 12-13.
5. Enciu, V. Diagnostika i lečenie nekotoryh zabolevanij distal’nogo otdela konečnostej u krupnogo rogatogo
skota., //Učenye zapiski UO VGAVM, tom 43, vyp. 1, Vitebsk, Belarus, 2007, s. 76-78.
6. Jems, E. Nocek. Hoof care for Dairy Cattle, 2nd edition, Hoards Company, 1996, 39p.
7. Luchianovski, V. A. Profilaktika i lečenie zabolevanij kopytec u korov. M., Rossel’hozizdat, 1989, 127 s.
8. Povajenko, I. E.; Borisevici, V. B. Bolezni konečnostej životnyh. Kiev, „Urožaj”, 1987, 205 s.
9. Step, D.; Smith, R. Non respiratory Diseases of Stocker Cattle. Vet. clinics of North America. Vol. 22, N2,
Saunders, Philadelphia, 2006, p. 425-429.

Data prezentării articolului – 10.03.2008