Inscriete la noutatile noastre
Livrăm gratuit în raza municipiului Chișinău comenzile ce depășesc valoarea de 500 lei.
22 Sep 2022
Salmoneloza porumbeilor
Este o bacterioză transmisibilă produsă cel mai frecvent de Salmonella typhimurium var. Copenhagen. Salmoneloza poate evolua în paralel cu multe alte boli, cum ar fi trichomonoza, coriza, ornitoza, paramixoviroza etc. Circoviroza este o boală relativ nouă care produce depresia sistemului imunitar și coevoluează deseori cu salmoneloza.
Dr. Constantinescu Herman - medic primar veterinar, MS, PhD, prof. grad 1, Liceul Tehnologic Târgu Secuiesc
.png)
La porumbeii adulți înregistrăm mortalitate scăzută, dar morbiditate ridicată, iar exemplarele cu artrită cronică rămân cu sechele și își pierd capacitatea de zbor sau de deplasare. La pui atât rata de morbiditate cât și de mortalitate sunt ridicate. Sursele de infecție sunt porumbeii
bolnavi și purtători, dar și alte păsări sau mamifere care elimină germeni și infectează apa, furajele. În mediul înconjurător bacteriile rezistă luni de zile.
O sursă majoră de infecție constituie porumbeii guțani (comuni), cu care vin deseori în contact păsările care au acces în afara volierei. Infectarea puilor din cuib se face de către părinții purtători și eliminatori de germeni, în timpul hrănirii lor cu laptele pe care-l regurgitează din gușă în ciocul
puilor. Ouăle pot fi infectate din ovar sau în momentul trecerii prin oviduct.
Evoluţia este în funcţie de vârsta porumbeilor, evoluează de regulă la puii din cuib, la vârsta de 5-8 zile sau la cei de 10-12 zile, moartea survenind în câteva ore. La adulţi şi la tineret evoluează atât acut cât și cronic. Deseori infecția se propagă asimptomatic sau paucisimptomatic,
dar și în acest caz porumbeii excretă salmonelele uneori pe tot parcursul vieții.
.png)
Deosebim formele intestinală, articulară, nervoasă.
Practic, cea mai frecventă leziune atât în forma acută cât și în cea cronică este artita la nivelul aripii și la nivelul picioarelor. În forma acută întâlnim șchiopătură, aripi căzute (a nu se confunda cu aripile trenate, căzute la porumbeii la care este o caracteristică de rasă), articulația este
mărită în volum, dureroasă cu conținut seros. Bacteriile pot ataca musculatura scheletară producând leziuni necrotice, așadar schiopătura și aripile lăsate pot fi de natură artrogenă-miogenă. La un efectiv de porumbei am observat așa numita heterocromie oculară, un ochi fiind
de culoare albă, iar celălalt pe parcursul evoluției bolii a devenit galben.
Datorită mecanismelor imune, bacteria se cantonează în articulații, iar ca reacție de apărare, organismul izolează bacteria cu o capsulă și se produc anchiloze articulare la 3 săptămâni de la infecție. În acest caz vorbim despre forma cronică.
Forma cronică - mai frecventă la adulţi - se manifestă prin incapacitate de zbor, schiopătură, ouă deformate sau cu coaja moale, de culoare gri-verzuie. Uneori ouăle au aspect normal, dar embrionul este mort, alteori puiul este neviabil şi moare la eclozionare sau la 1-2 zile după
aceea.
.png)
Deși salmonelloza cu var. Copenhagen nu constituie o zoonoză majoră, totuși poate îmbolnăvi copii și vârstnicii sau personalele cu sistemul imun deprimat.
Diagnosticul: diareea spumoasă sau vâscoasă, brună, galben-verzuie (în forma intestinală), mărirea în volum a articulațiilor, mortalitatea, mai ales la pui, ouăle cu embrionul mort și celelalte simptome prezentate anterior ne duc cu gândul la salmoneloză. Boala se confirmă
prin examen bacteriologic, ELISA, PCR și uneori radiologic (leziuni articulare). Diagnosticul diferenţial se face faţă de paramixoviroză, adenoviroză, colibaciloză, ornitoză, coccidioză, trichomonoză, ascaridioză, intoxicații.
Tratament: Este foarte important ca tot efectivul să fie tratat. Tratamentul trebuie să dureze cel puţin o săptămână, chiar 2 sau 3 săptămâni. Devine necesară administrarea unui probiotic pentru a reechilibra flora intestinală. Pe toată durata tratamentului se realizează dezinfecţie severă.
Deoarece salmonelele nu preferă mediul acid se poate da în apa de băut oţet de mere. Cele mai indicate antibiotice cu efect foarte bun sunt enrofloxacina, amoxicilina, furazolidona, ampicilina. Personal am obținut rezultate bune tratând un efectiv timp de 2 săptămâni cu soluție
de enrofloxacină în apa de băut. Vitaminoterapia, tonicele generale sunt bine venite.
Mulţi columbofili îşi protejează efectivul vaccinându-le contra infecţiilor Artrită deformantă (membrul drept) Șchiopătură salmonelice. Se vaccinează numai porumbeii sănătoşi, tineretul la o săptămână după înţărcare, adulţii cu 4 săptămâni înainte de împerechere.
.png)
O sursă majoră de infecție constituie porumbeii guțani (comuni), cu care vin deseori în contact păsările care au acces în afara volierei. Infectarea puilor din cuib se face de către părinții purtători și eliminatori de germeni, în timpul hrănirii lor cu laptele pe care-l regurgitează din
gușă în ciocul puilor. Ouăle pot fi infectate din ovar sau în momentul trecerii prin oviduct.
Artrită: Articulația radio-ulno-metacarpiană Artrită: articulația tibio-tarsometatarsiană Heterocromia oculară: irisul drept este alb (perlă), cel stâng a devenit galben pe parcursul bolii O sursă majoră de infecție constituie porumbeii guțani (comuni), cu care vin deseori în contact
păsările care au acces în afara volierei. Infectarea puilor din cuib se face de către părinții purtători și eliminatori de germeni, în timpul hrănirii lor cu laptele pe care-l regurgitează din gușă în ciocul puilor. Ouăle pot fi infectate din ovar sau în momentul trecerii prin oviduct.
Porumbeii de expoziţie se vaccinează cu 3 săptămâni înainte de expoziţie. Tot efectivul trebuie vaccinat, deoarece porumbeii nevaccinaţi pot fi posibilă sursă de infecţie. Vaccinul antisalmonelic se injectează subcutan în partea dorsală a gâtului, după ceafă, cu acul îndreptat
antero-posterior. Imunitatea se instalează după 2-3 săptămâni de la vaccinare şi dureză 1 an. Exista inclusiv vaccinuri bivalente care protejează față de salmoneloză și paramixoviroză.
Leziunea articulară a fost tratată de unii specialiști cu gentamicină (administrare intraarticulară). Articulația a fost în prealabil spălată cu soluție salină, iar sistemic s-a administrat amoxicilină, cu rezultate notabile.
Deși salmonelloza cu var. Copenhagen nu constituie o zoonoză majoră, totuși poate imbolnăvi copii și vârstnicii sau personalele cu sistemul imun deprimat.
May
01
Rinotraheita aviară este o viroză respiratorie importantă a păsărilor domestice, cu consecințe relevante atât asupra statusului sanitar al efectivelor, cât și asupra productivității în sistemele avicole intensive. Afecțiunea este întâlnită în special la găini și curci, dar poate interesa și alte specii aviare crescute comercial, fiind corelată cu încetinirea sporului de creștere, deteriorarea indicilor de conversie furajeră, diminuarea producției de ouă și creșterea frecvenței complicațiilor bacteriene secundare. Agentul cauzal este metapneumovirusul aviar (avian metapneumovirus – aMPV), încadrat în genul Metapneumovirus, familia Pneumoviridae, ordinul Mononegavirales.
Nov
25
Rabia rămâne una dintre cele mai importante boli zoonotice din România, reprezentând o preocupare persistentă pentru sănătatea publică și veterinară, în ciuda progreselor considerabile înregistrate în strategiile de prevenire și control. Poziția geografică a țării, biodiversitatea și interacțiunile dintre animalele domestice, fauna sălbatică și populațiile umane contribuie la riscul continuu de transmitere virală. Deși programele de vaccinare pe scară largă și eforturile coordonate de supraveghere au redus semnificativ incidența bolii în ultimele decenii, apar în continuare cazuri sporadice, în special în zonele rurale, unde interacțiunile dintre oameni și animale sunt mai frecvente, iar accesul la profilaxia postexpunere în timp util poate fi limitat. Speciile sălbatice, în special vulpile și alte carnivore sălbatice, joacă un rol crucial ca rezervoare în menținerea circulației virusului rabiei. În același timp, animalele domestice, mai ales câinii și pisicile, pot servi ca punte de transmitere la om când acoperirea vaccinală este insuficientă. Strategiile de control al rabiei din România se bazează pe o abordare integrată One Health, combinând vaccinarea animalelor, campaniile de imunizare orală a animalelor sălbatice, educarea publicului și sisteme eficiente de diagnosticare și raportare.
Jul
21
Ordinul Testudinata include atât țestoasele marine, cât și pe cele terestre. Își are originea în Triasicul târziu. Ulterior, acest grup a cunoscut o diversificare morfologică și ecologică semnificativă, ajungând la un total de 25 de familii de-a lungul istoriei evolutive. Îngrijirea țestoaselor în captivitate presupune o reproducere cât mai exactă a condițiilor ecologice caracteristice habitatului lor natural, pentru a preveni dereglările fiziologice și metabolice. În mediul lor natural, aceste reptile își reglează funcțiile biologice esențiale prin interacțiuni complexe cu factorii de mediu, cum ar fi expunerea la radiațiile UVB, variabilitatea termică și disponibilitatea sezonieră a alimentelor.
Mar
10
Mamita la vacile de lapte reprezintă una dintre cele mai frecvente afecţiuni care periclitează sănătatea animalelor şi producţia de lapte, fiind cauzată de o varietate de agenţi patogeni şi influenţată de factori de management şi de mediu. Studiile recente au evidenţiat o creştere semnificativă a incidenţei mamitelor nespecifice, cauzate de bacterii din mediul înconjurător, cum ar fi Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae şi Streptococcus uberis. Mamitele pot fi clasificate în clinice, subclinice şi cronice, fiecare tip având caracteristici specifice ale inflamaţiei şi modificări ale laptelui. Controlul eficient al mamitei include implementarea unui plan de gestionare în cinci puncte şi utilizarea unor metode de diagnostic eficiente. Printre tehnicile de diagnostic disponibile se numără ultrasonografia, analiza gazelor sanguine, testul California Mastitis Test (CMT) şi termografia infraroşie (IRT), toate acestea având avantaje şi limitări specifice. Analiza gazelor sanguine, deşi utilă pentru evaluarea stării clinice, poate fi influenţată de factori externi şi nu poate înlocui metodele de diagnostic microbiologic. Testele on-farm, cum ar fi CMT şi IRT, permit detectarea rapidă a mamitelor subclinice, în timp ce testele de laborator, cum ar fi cultura bacteriologică şi PCR, oferă o identificare precisă a patogenului. În cercetările viitoare, se pune accent pe dezvoltarea de tehnologii inovatoare pentru diagnosticarea timpurie a mamitei, identificarea biomarkerilor moleculari şi reducerea utilizării antibioticului prin tratamente personalizate şi bazate pe teste de sensibilitate. Aceste direcţii vor contribui la o gestionare mai eficientă a mamitelor şi la îmbunătăţirea sănătăţii şi productivităţii vacilor de lapte.
Inscriete la noutatile noastre