Livrăm gratuit în raza municipiului Chișinău comenzile ce depășesc valoarea de 500 lei.

Telefon

022011082

Ore de lucru

09:00 - 18:00

Telefon

022011082

0

Salmoneloza porumbeilor

22 Sep 2022

Salmoneloza porumbeilor

Este o bacterioză transmisibilă produsă cel mai frecvent de Salmonella typhimurium var. Copenhagen. Salmoneloza poate evolua în paralel cu multe alte boli, cum ar fi trichomonoza, coriza, ornitoza, paramixoviroza etc. Circoviroza este o boală relativ nouă care produce depresia sistemului imunitar și coevoluează deseori cu salmoneloza.

 Dr. Constantinescu Herman - medic primar veterinar, MS, PhD, prof. grad 1, Liceul Tehnologic Târgu Secuiesc

La porumbeii adulți înregistrăm mortalitate scăzută, dar morbiditate ridicată, iar exemplarele cu artrită cronică rămân cu sechele și își pierd capacitatea de zbor sau de deplasare. La pui atât rata de morbiditate cât și de mortalitate sunt ridicate. Sursele de infecție sunt porumbeii
bolnavi și purtători, dar și alte păsări sau mamifere care elimină germeni și infectează apa, furajele. În mediul înconjurător bacteriile rezistă luni de zile.
O sursă majoră de infecție constituie porumbeii guțani (comuni), cu care vin deseori în contact păsările care au acces în afara volierei. Infectarea puilor din cuib se face de către părinții purtători și eliminatori de germeni, în timpul hrănirii lor cu laptele pe care-l regurgitează din gușă în ciocul
puilor. Ouăle pot fi infectate din ovar sau în momentul trecerii prin oviduct.
Evoluţia este în funcţie de vârsta porumbeilor, evoluează de regulă la puii din cuib, la vârsta de 5-8 zile sau la cei de 10-12 zile, moartea survenind în câteva ore. La adulţi şi la tineret evoluează atât acut cât și cronic. Deseori infecția se propagă asimptomatic sau paucisimptomatic,
dar și în acest caz porumbeii excretă salmonelele uneori pe tot parcursul vieții.

Deosebim formele intestinală, articulară, nervoasă.
Practic, cea mai frecventă leziune atât în forma acută cât și în cea cronică este artita la nivelul aripii și la nivelul picioarelor. În forma acută întâlnim șchiopătură, aripi căzute (a nu se confunda cu aripile trenate, căzute la porumbeii la care este o caracteristică de rasă), articulația este
mărită în volum, dureroasă cu conținut seros. Bacteriile pot ataca musculatura scheletară producând leziuni necrotice, așadar schiopătura și aripile lăsate pot fi de natură artrogenă-miogenă. La un efectiv de porumbei am observat așa numita heterocromie oculară, un ochi fiind
de culoare albă, iar celălalt pe parcursul evoluției bolii a devenit galben.
Datorită mecanismelor imune, bacteria se cantonează în articulații, iar ca reacție de apărare, organismul izolează bacteria cu o capsulă și se produc anchiloze articulare la 3 săptămâni de la infecție. În acest caz vorbim despre forma cronică.
Forma cronică - mai frecventă la adulţi - se manifestă prin incapacitate de zbor, schiopătură, ouă deformate sau cu coaja moale, de culoare gri-verzuie. Uneori ouăle au aspect normal, dar embrionul este mort, alteori puiul este neviabil şi moare la eclozionare sau la 1-2 zile după
aceea.


 

Deși salmonelloza cu var. Copenhagen nu constituie o zoonoză majoră, totuși poate îmbolnăvi copii și vârstnicii sau personalele cu sistemul imun deprimat.

 

Diagnosticul: diareea spumoasă sau vâscoasă, brună, galben-verzuie (în forma intestinală), mărirea în volum a articulațiilor, mortalitatea, mai ales la pui, ouăle cu embrionul mort și celelalte simptome prezentate anterior ne duc cu gândul la salmoneloză. Boala se confirmă
prin examen bacteriologic, ELISA, PCR și uneori radiologic (leziuni articulare). Diagnosticul diferenţial se face faţă de paramixoviroză, adenoviroză, colibaciloză, ornitoză, coccidioză, trichomonoză, ascaridioză, intoxicații.

Tratament: Este foarte important ca tot efectivul să fie tratat. Tratamentul trebuie să dureze cel puţin o săptămână, chiar 2 sau 3 săptămâni. Devine necesară administrarea unui probiotic pentru a reechilibra flora intestinală. Pe toată durata tratamentului se realizează dezinfecţie severă.
Deoarece salmonelele nu preferă mediul acid se poate da în apa de băut oţet de mere. Cele mai indicate antibiotice cu efect foarte bun sunt enrofloxacina, amoxicilina, furazolidona, ampicilina. Personal am obținut rezultate bune tratând un efectiv timp de 2 săptămâni cu soluție
de enrofloxacină în apa de băut. Vitaminoterapia, tonicele generale sunt bine venite.
Mulţi columbofili îşi protejează efectivul vaccinându-le contra infecţiilor Artrită deformantă (membrul drept) Șchiopătură salmonelice. Se vaccinează numai porumbeii sănătoşi, tineretul la o săptămână după înţărcare, adulţii cu 4 săptămâni înainte de împerechere.

 

O sursă majoră de infecție constituie porumbeii guțani (comuni), cu care vin deseori în contact păsările care au acces în afara volierei. Infectarea puilor din cuib se face de către părinții purtători și eliminatori de germeni, în timpul hrănirii lor cu laptele pe care-l regurgitează din
gușă în ciocul puilor. Ouăle pot fi infectate din ovar sau în momentul trecerii prin oviduct.


Artrită: Articulația radio-ulno-metacarpiană Artrită: articulația tibio-tarsometatarsiană Heterocromia oculară: irisul drept este alb (perlă), cel stâng a devenit galben pe parcursul bolii O sursă majoră de infecție constituie porumbeii guțani (comuni), cu care vin deseori în contact
păsările care au acces în afara volierei. Infectarea puilor din cuib se face de către părinții purtători și eliminatori de germeni, în timpul hrănirii lor cu laptele pe care-l regurgitează din gușă în ciocul puilor. Ouăle pot fi infectate din ovar sau în momentul trecerii prin oviduct.
Porumbeii de expoziţie se vaccinează cu 3 săptămâni înainte de expoziţie. Tot efectivul trebuie vaccinat, deoarece porumbeii nevaccinaţi pot fi posibilă sursă de infecţie. Vaccinul antisalmonelic se injectează subcutan în partea dorsală a gâtului, după ceafă, cu acul îndreptat
antero-posterior. Imunitatea se instalează după 2-3 săptămâni de la vaccinare şi dureză 1 an. Exista inclusiv vaccinuri bivalente care protejează față de salmoneloză și paramixoviroză.
Leziunea articulară a fost tratată de unii specialiști cu gentamicină (administrare intraarticulară). Articulația a fost în prealabil spălată cu soluție salină, iar sistemic s-a administrat amoxicilină, cu rezultate notabile.
Deși salmonelloza cu var. Copenhagen nu constituie o zoonoză majoră, totuși poate imbolnăvi copii și vârstnicii sau personalele cu sistemul imun deprimat.

Articole Similare

Sep

26

Cetoza la nivelul întregului efectiv din fermă, diagnostic şi factori de risc (partea I)

De la sfârşitul anilor 1990 cetoza a devenit cea mai importantă boală metabolică la efectivele de vaci de lapte, întrecând acidoza ruminală şi „febra laptelui“ din punct de vedere al semnificaţiei clinice. Din fericire au apărut noi metode de testare care permit acum diagnosticarea cetozei la nivel de fermă. Au fost de asemenea identificaţi mulţi factori cheie ai acestei boli la vacile de lapte. Este greu de evaluat subiectiv gradul problemelor legate de cetoză

Aug

30

Orientări clinice în patologia generală a testudinelor de companie

Broaştele ţestoase au devenit animale de companie preferate de adulţi sau copii, în special datorită conformaţiei ciudate şi aspectului deosebit faţă de alte specii de animale de companie. Aceste specii sunt încadrate taxonomic în Clasa Reptilia, Subclasa Anapsida, Ordinul Testudines. Acest ordin este divizat în mai multe familii şi genuri care includ numeroase specii de broaşte ţestoase terestre sau acvatice, specii în extincţie sau încă prezente în mediul natural, majoritatea fiind adevărate fosile vii

Aug

31

Canibalismul găinilor

Ciugulirea penajului poate afecta oricare regiune corporală, predominant penajul cozii, a aripilor (remigele și rectricele), dar și regiunea lombosacrală. Canibalismul este, de fapt, o formă extremă a ciugulirii care nu se limitează numai la lezarea și deteriorarea penajului ci interesează inclusiv învelișul cutanat și țesuturile subiacente. Au fost semnalate cazuri în care rănile au apărut pe degete sau pe cloacă. Degetele afectate de râia cnemidocoptică sunt mai predispuse. Nu de puține ori, după atacuri repetate

Jun

13

Boala cronică renală la câini și pisici

BRC este definită în mod clasic ca azotemia renală cronică sau leziunea renală cronică non-azotemică (prin urmare, cu izostenurie, care determină modificări structurale și/sau funcționale, deci stadiul 1 din stadializarea IRIS – „International Renal Interest Society“) prezentă pentru cel puțin 3 luni. Cu toate acestea, așa cum va fi detaliat, vom discuta despre modul în care noii biomarkeri ne ajută să diagnosticăm BRC mai precoce. Există multiple cauze ale BRC, dar rezultatul este că apare o deteriorare

Mai multe articole
NEWSLETTER

Inscriete la noutatile noastre

<