Inscriete la noutatile noastre
Livrăm gratuit în raza municipiului Chișinău comenzile ce depășesc valoarea de 500 lei.
03 Aug 2020
CERCETĂRI ŞI OBSERVAŢII PRIVIND INCIDENŢA ŞI TRATAMENTUL ÎN CARCINOMUL SCUAMOS LA BOVINE
A. MUSTE1, GH. DONICA2, F. BETEG1, A. KRUPACI1,
M. MUSTE1, I. ILIE1, C. MESTEŞANU1
1Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, România
2Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Abstract. Research and observations were made over a period of five years (2005-2009) on 835 Romanian
Spotted cow breed and their crossbreed.
Squamous cell carcinoma was identified in 25 cattle in different ocular locations: in 3 cases the growth started
from the sclerocorneal junction, in 4 cases carcinoma development was on the bulbar conjunctiva, and in 5 cases
the starting point was on the third lid. The emergence and development of tumorswas recorded during the entire
year with an extra in spring and autumn periods. Further development in five of the cases resulted in blindness.
The surgery was accomplished using electrocautery ablation for small and medium-sized tumors, or with
surgical removal combinedwith eye enucleation in eight of the cases.After surgical removal, recurrences occurred
within 1-2 years in 3 cattle.
Keywords: Cattle, Blindness, Eye enucleation, Incidence, Squamous cell carcinoma, Treatment.
INTRODUCERE
Carcinomul cu celule scuamoase este tumoarea cea mai comună, în cazul bovinelor, având localizare
la nivelul capului în general şi al ochiului în special. Incidenţa acestei afecţiuni este diferită în funcţie de
mai mulţi factori: rasă (D. Griffin et al., 2005), vârstă (S. White et al., 2002), stare de întreţinere,
expunere prelungită la radiaţii ultraviolete (I. Yeruham et al., 1996), carenţa în vitamina A(W. Bollag,
1983), factori ereditari, factori iritativi (praf), motiv pentru care raportarea ei sub aspectul incidenţei
este foarte variată. Descris în mod special la vacile din rasa Hereford carcinomul scuamos apare şi la
alte rase, în special, la cele cu pielea sau conjunctiva nepigmentată, în timp ce vacile din rasa Angus şi
Santa Gertrudis, care beneficiază de piele şi mucoase pigmenatte (G. Watt, 2008), această maladie se
întâlneşte foarte rar.
Chiar dacă nu produce pierderi imediate, dezvoltarea şi evoluţia tumorii la nivelul globului ocular
produce în timp pierderea vederii, iar ceva mai târziu, prin dezvoltarea la nivelul altor organe, induce
pierderea în greutate a animalelor. Cu toate că îndepărtarea precară a leziunilor precursoare poate
determina vindecarea permanentă, în mai mult de 60% dintre cazuri formaţiunea tumorală reapare.
MATERIAL ŞI METODĂ
Cercetările şi observaţiile noastre s-au efectuat în perioada 2005-2009 pe un efectiv de 835 capete
bovine din rasa Bălţată Românească şi metişi ai acesteia. Dintre ele, 120 au fost tineret, cu vârsta
cuprinsă între 6 luni şi 2 ani, iar 715 bovine adulte, cu vârsta cuprinsă între 2,5 şi 10 ani.
Întrucât cercetările şi observaţiile s-au efectuat în ferme de producţie şi gospodării individuale, nu
am putut stabili o corelaţie sub aspectul transmiterii ereditare, deoarece efectivele menţionate au fost
achiziţionate după criteriul productivităţii şi vârstei.
Pentru depistarea cât mai precoce a leziunilor oculare, animalele au fost examinate clinic periodic
sau cu diferite ocazii de efectuare a unor acţiuni sanitar veterinare.Animalele descoperite cu formaţiuni
proliferative la nivelul globului ocular au fost monitorizate sau supuse actului operator, în funcţie de
opţiunea proprietarului.
Din totalul de 835 capete de bovine, la un număr de 15 (1,8%) capete s-au evidenţiat formaţiuni
tumorale de diferite forme şi dimensiuni. Vârsta bovinelor la care s-a constatat prezenţa acestor
formaţiuni tumorale a fost cuprinsă între 6 şi 8 ani. La toate exemplarele, din formaţiunile tumorale
prezente s-au recoltat probe pentru examenul citologic în vederea confirmării afecţiunii.
Toate animalele luate în observaţie au fost ţinute timp de 4 luni, fie la păşune, fie în padocuri, fiind
astfel expuse radiaţiilor solare şi prafului, care au dus la apariţia unei iritaţii continue.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
La cazuistica noastră prezenţa formaţiunilor tumorale a fost observată în toate sezoanele anului,
fără să putem preciza faptul că incidenţa este mai crescută într-o anumită perioadă a anului. Prezenţa
formaţiunilor tumorale a fost semnalată cu un plus în perioada de iarnă-primăvară, când acestea au
fost depistate prin examen clinic sau semnalate de proprietar. În cele mai multe cazuri, semnalarea
formaţiunilor tumorale s-a făcut când acestea aveau forma unor boabe de piper, adesea catalogate ca
fiind papiloame. Treptat formaţiunea se dezvoltă într-un ritm mai mare sau mai mic, fiind de formă
ovală sau rotundă şi cu localizare diferită.
La 3 din cele 15 cazuri semnalate, dezvoltarea formaţiuniia început la limita (linia) sclero-corneană, la
4 cazuri dezvoltarea formaţiunii a fost la nivelul conjunctivei bulbare (fig. 1), la 5 cazuri punctul de plecare
a fost pleoapa a treia, iar la celelalte 3 cazuri dezvoltarea s-a apreciat la nivelul globului ocular (fig. 2).
Evoluţia a fost diferită de la caz la caz, cu toate ca tendinţa de creştere şi dezvoltare a existat la
toate. Creşterea şi dezvoltarea tumorilor a fost însoţită de prurit, epiforă, nelinişte, grataj, repetat prin
frecarea de diferite obiecte întâlnite în adăpost. Treptat, prin dezvoltarea formaţiunilor, acestea deranjează
văzul şi drenajul fluxului lacrimal (lacrimilor) (fig. 3), ceea ce modifică comportamentul animalului.

Obrajii sunt acoperiţi de secreţie lacrimală sau corpuri străine, genele lipite, iar la unghiul intern al
ochiului se constată depozite organizate în cantitate mai mare sau mai mică.
Aspectul formaţiunilor tumorale a fost diferit, întâlnind forme, atât cu suprafaţa netedă, cât şi forme
cu suprafaţa rugoasă sau verucoasă, libere sau hemoragice. Baza de implantare la formaţiunile de
mărime mică a fost bine identificată, în timp ce la formaţiunile cu diametru mare aceasta a fost dificil
de apreciat, fiind însoţită adesea de distrucţii tisulare. În timp, prin dezvoltare, formaţiunile tumorale
compromit în întregime globul ocular prin compresie şi pierderea funcţionalităţii consecutiv scurgerii
umorii apoase. Ţesuturile necrozate fistulizează întregul process, luând un aspect flegmonos.
La 4 cazuri s-a intervenit chirurgical în stadiul primordial atunci, când formaţiunea cea mai mare
avea dimensiunea unei prune. Ablaţia completă, însoţită de ţesut sănătos în localizarea de la nivelul
pleoapei a 3-a, a fost lipsită de recidive, în timp ce ablaţia tumorii, fără ţesut sănătos, a determinat
apariţia recidivelor.
La 3 dintre cazuri, după ablaţia chirurgicală, amefectuat electrocauterizarea, utilizând electrocauterul
din dotare.
În perioada de vară întregul tablou clinic este complicat prin apariţia insectelor de vară şi, în special,
prin larvele de Telazia.
La celelalte 8 cazuri tratamentul chirurgical a constat în ablaţia chirurgicală a formaţiunii tumorale
şi a globului ocular, întrucât, prin dezvoltarea formaţiunii tumorale, globul ocular a fost compromis,
acesta având un aspect flegmonos. Dintre cele 8 cazuri, la 3 am constatat recidive, care au apărut la
un interval de 1-2 ani.
Tratamentul postoperator este cel cunoscut şi asemănător situaţiilor când se efectuează ablaţia tumorilor.

BIBLIOGRAFIE
1. Bollag, W. Vitamin A and retinoids: from nutrition to pharmacotherapy in dermatology and oncology.
Lancet, 5:860-863, 1983.
2. Foster, L. ‘Cancer Eye’-ItsTreatment and Prevention. NewMexico State University, 2005, p.1-3.
3. Gardiner, D.Cancer eye in cattle, Series:AgfactA0.9.49 ,Third edition, 2004, p. 3-5.
4. Griffin, D. D., Perino, L. J., Rogers, D. G. BovineOcular Neoplasia. University ofNebraska Lincoln, 2005,
p. 2-6.
5.Watt, G. EyeCancer in Cattle, StateGovernment of Victoria, 2008, p. 1-2.
6.White, S.D., Evans, A.G. Diseases of the Skin: Tumors and Cysts. LargeAnimal Internal Medicine, 3rd
Edition. Ed. Bradford Smith. St. Louis,MO:Mosby, 1222-1223, 2002.
7.Yeruham, I., Perl, S., Nyska,A. Skin tumors in cattle and sheep after freeze- or heat-branding. J Comp Pathol,
1996, p.101– 106.
Data prezentării articolului – 20.04.2011
Jun
08
Producția de lapte la vacile Holstein este controlată de un ansamblu endocrin complex care coordonează dezvoltarea glandei mamare, inițierea secreției, menținerea lactației și ejecția laptelui. Pe axa reproducție-lactație se disting mamogeneza (gestație târzie), lactogeneza (peripartum, în două faze – diferențierea secretorie și activarea secretorie), galactopoieza (menținerea producției, dominată de axa somatotropină‑IGF‑1) și ejecția laptelui (reflex oxitocino-dependent, inhibat de stres). Reglajul este completat de mecanisme autocrine locale (FIL și presiunea intraluminală), care reduc secreția când golirea este incompletă și contribuie la involuția controlată la „dry‑off”. În post-partum, balanța energetică negativă și clearance-ul hepatic crescut al steroizilor influențează profilurile E2 și P4, întârziind reluarea ciclicității ovariene și putând afecta fertilitatea.
May
18
Acest studiu investighează utilitatea etogramelor în cuantificarea stereotipiilor orale la vițeii crescuți în sistem intensiv, evidențiind relevanța acestora ca indicatori ai bunăstării. Designul experimental a presupus monitorizarea vițeilor pe parcursul a două săptămâni consecutive, în vederea evaluării frecvenței și duratei stereotipiilor orale la tineretul taurin. Rezultatele au evidențiat predominanța stereotipiei orale exprimate prin supt fictiv, fiind manifestarea repetitivă cea mai frecventă și intensă, asociată înțărcării precoce, frustrării alimentare și stresului de mediu. Masticația în gol și linsul obiectelor din adăpost au sugerat nevoi exploratorii nesatisfăcute, în timp ce autolinsul și cross-sucklingul au avut o frecvență relativ redusă, indicând un rol compensator social. Manifestarea concomitentă a mai multor stereotipii orale la același individ indică activarea mecanismelor de coping la stresul cronic, considerate strategii comportamentale de adaptare la condiții de mediu percepute ca stresante sau inconfortabile. În acest context, etogramele s-au dovedit instrumente utile și eficiente pentru cuantificarea obiectivă a stereotipiilor și pentru identificarea factorilor de risc, oferind suport științific pentru optimizarea condițiilor de creștere și îmbunătățirea bunăstării tineretului taurin.
Apr
27
Acest studiu a urmărit evaluarea impactului manifestărilor stereotipe asupra profilului hematologic și biochimic la viței cu stereotipii orale, motorii și de contact, crescuți în sistem intensiv. Analiza integrată a parametrilor fiziologici și comportamentali a evidențiat faptul că stereotipiile pot fi interpretate ca expresii ale unei adaptări incomplete la stresul cronic generat de mediul restrictiv. Parametrii eritrocitari s-au menținut în limite fiziologice, sugerând mecanisme compensatorii eficiente, însă profilul leucocitar a indicat o „leucogramă de stres”, caracterizată prin creșterea raportului N/L peste 1. La vițeii luați în studiu, nivelurile cortizolului seric au fost semnificativ crescute, indiferent de tipul de stereotipie manifestată de aceștia, confirmând astfel activarea axei hipotalamo-hipofizo-adrenale și prezența stresului cronic. Valorile activității creatinkinazei și AST-ului au fost mai ridicate la vițeii cu stereotipii motorii, reflectând o solicitare musculară repetitivă, în timp ce stereotipiile orale au fost asociate cu modificări biochimice nesemnificative. Glicemia a prezentat variații moderate, corelate indirect cu creșterea cortizolului seric. În ansamblu, rezultatele susțin utilitatea markerilor hematologici și biochimici ca indicatori obiectivi ai bunăstării și evidențiază necesitatea optimizării condițiilor de creștere pentru reducerea factorilor de stres la vițeii crescuți în sistem intensiv.
Mar
12
Leucoza enzootică bovină (LEB) reprezintă o problemă economică multilaterală şi complexă, cu implicaţii semnificative atât la nivelul abatoarelor, cât și al întregii producţii zootehnice. Impactul său financiar se manifestă prin pierderi directe, indirecte și de oportunitate. Etiologia leucozei bovine este reprezentată de un retrovirus oncogen exogen, de tip C, din grupul virusului T-limfotrop uman (HTLV) și al virusului leucozei bovine (BLV). În pofida instalării unei infecţii persistente, majoritatea pacienţilor rămân asimptomatici, însă un număr mic de indivizi dezvoltă limfosarcom, ceea ce conduce la identificarea tumorilor în timpul inspecţiei post-mortem din abatoare. Manifestările clinice sunt direct corelate cu localizarea și invazia neoplazică a sistemelor de organe.
Inscriete la noutatile noastre