PROFILUL METABOLIC ŞI STATUSUL ANTIOXIDANT LA VIŢEI PE FONUL UTILIZĂRII PREMIXULUI MINERALO-VITAMINIC ŞI PRODUSULUI „Biomin IMBO”

V. COCIU1, S. COŞMAN2, M. BAHCIVANJI2, VALENTINA COŞMAN2, S. BALANESCU1

1 Universitatea Agrară de Stat din Moldova,
2 Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară

Abstract. In this research it was monitored the effectiveness of added feed for calves of 1-
4 months, including mineral-vitamin premix and symbiotic product "Biomin IMBO". It was
concluded that the increase of efficiency by using nutritional and biologically active elements
from feed is expressed by health’s improvement and increase in daily weight with 4,3 %. The
benefic action was confirmed by the positive influence on the eritron indices, metabolic profile
and antioxidant status as well.
Key words: Antioxidant status, Calves, Metabolic profile, Premix, Pro/prebiotic.

INTRODUCERE

Este cunoscut faptul, că pentru a obţine performanţe în creşterea animalelor de fermă, şi
mai cu seamă a tineretului, este necesar de a include în raţiile lor promotori de creştere.
Promotorii naturali, spre deosebire de antibiotice, reprezintă nişte substanţe, care acţionează la
nivelul tubului digestiv fără să genereze rezistenţă bacteriană sau să se acumuleze în produsele
animaliere. Corectarea şi menţinerea mediului intestinal sănătos, care asigură eficienţa înaltă a
procesului de digestie a hranei este efectul lor major. Acesta se realizează prin susţinerea
mecanismelor autogenice de apărare a mucoasei intestinale, ca urmare a corectării cantitative şi
calitative a florei benefice din intestin (G. Pârvu et al., 1999; M. Mohni, 2007; H. Sarandan,2007).
La momentul de faţă, în calitate de promotori naturali de creştere se folosesc mai multe
substanţe cu diverse proprietăţi, printre care: acidifianţi, prebiotice, probiotice, sinbiotice, enzime
furajere, stimulatori imunologici ş.a. Studiile efectuate pe diferite specii (purcei, pui broiler,
găini ouătoare şi viţei) susţin ideea utilizării pro- şi prebioticilor, argumentând prin aceea, că ele
pot reduce morbiditatea la purcei şi viţei cu 15-30 %, mortalitatea cu 5-20 %, pot mări sporurile
în greutate cu 5-13 % şi reduce consumul de hrană cu 5-13% (I. Stoica, L. Stoica, 2004; I. Pop,2006).
În contextul celor menţionate, considerăm oportună monitorizarea influenţei acestor
produse asupra proceselor metabolice în organism, inclusiv şi a statusului antioxidativ.

MATERIAL ŞI METODĂ

Experienţa a fost efectuată la ferma de taurine a STE “Maximovca” pe 16 viţei de tip
Bălţată cu Negru Moldovenesc, cu vârsta cuprinsă între 23-45 zile şi masa corporală de 35-60
kg, divizaţi în două loturi, martor (I) şi experimental (II). În conformitate cu principiul analogiei,
în fiecare lot au fost incluşi câte 8 viţei, dintre care 4 viţele şi 4 tăuraşi, cu vârsta medie de 31 şi
31,5 zile, şi masa corporală de 50,1 şi 50 kg, respectiv.
Pentru experienţă, care a durat 90 zile, a fost preparat nutreţ combinat complet din
ingredienţi tradiţionali pentru zona noastră: orz – 46 %, grîu – 27 %, macuh, floarea soarelui –
13 %, mazăre – 10 %, calciu vitaminizat – 1 %, sare de bucătărie – 1 % şi premix mineralovitaminic
– 2%. În componenţa premixului au fost incluse vitaminele: A, D3, E, B1, B2, B3, B5,
B12; microelementele: mangan, cupru, zinc, cobalt, iod, seleniu, în cantităţi recomandate
categoriei respective şi un antioxidant sintetic.
În conformitate cu schema de cercetare lotul experimental, spre deosebire de cel martor, a
beneficiat de includerea în componenţa nutreţului combinat a produsului simbiotic „Biomin
IMBO” (Austria) în raport de 1,5 kg/tonă. Acest produs este compus din patru ingredienţi cu
acţiune sinergică: probioticul „Enterococus faecium”, prebioticul „Fructo-oligozaharide-inulină”,
fragmente de pereţi celulari şi substanţe ficofitice (din alge marine), care activizează celulele
sistemului imun (M. Mohni, 2007).
Evidenţa nutreţurilor consumate (nutreţ combinat, fân, siloz, masă verde de lucernă) s-a
efectuat zilnic prin cântărirea cantităţii distribuite şi a rămăşiţelor acestora pentru fiecare lot în
parte. Pe parcursul experienţei s-a asigurat supravegherea individuală, în vederea stabilirii stării
de sănătate a viţeilor, atrăgând atenţie la starea generală, comportament, prezenţa apetitului,simptoamele de tuse şi diaree etc.
Eficienţa nutriţiei a fost apreciată prin calcularea surplusului zilnic şi pe baza testărilor
hematologice şi biochimice. În acest scop, la începutul şi la sfârşitul experienţei de la fiecare lot
au fost prelevate câte 7 probe de sânge (trilon B). În sânge au fost determinaţi indicii eritronului
– hematocritul (Ht) (microcentrifugare) şi hemoglobina (Hb), iar în plasmă s-au dozat proteinele
totale, albuminele, activitatea ASAT şi ALAT, fosforemia şi glicemia, - cu ajutorul
analizatorului biochimic semiautomat (STAT FAX 1904), utilizând chituri standartizate dereagenţi (ELI TECH, France).
Paralel cu aceasta, s-au determinat câţiva indici care atestă statusul antioxidativ al
plasmei: activitatea antioxidativă totală (AAT) (S. Čevari et al., 1991) şi activitatea oxidativă
totală (AOT) (A. Molčianov, 1993); conţinutul de hidroperoxizi lipidici (HPL) (A. Molčianov,
1993) şi de dialdehid malonic (DAM) (È. Korobeinikov, 1989); activitatea superoxiddismutazei
(SOD) (B. Matŭšin et al.,1991) şi a catalazei (CAT) (M. Korolûk, et al., 1988). Datele obţinute
au fost prelucrate computerizat, cu aplicarea setului de programe statistice Microsoft Excel.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Efectuând supravegherea zilnică a viţeilor s-a stabilit, că starea lor generală a fost
satisfăcătoare. Ei au manifestat apetit stabil pe tot parcursul experienţei, consumând cantităţi
suficiente de nutreţuri şi apă, iar comportamentul s-a dovedit a fi adecvat condiţiilor de
întreţinere şi stării de dezvoltare fizică.
Prin evidenţa zilnică a consumului de nutreţuri, s-a constatat că cantitatea acestora
distribuite şi cantitatea ingerată de către viţeii din lotul I şi lotul II au fost aproximativ egale,
diferenţa dintre loturi, fiind ne accentuată. Necătând la aceasta, datele din figura 1 demonstrează,
că în prima perioadă a experienţei (19 zile) sporul zilnic a viţeilor din lotul martor a fost cu 16 %
mai mare decât în lotul experimental, iar în perioada a doua (32 zile) şi a treia (39 zile) sporul de
greutate la lotul II a fost mai mare, decât la primul, respectiv, cu 10 % şi 8,5 %. Valoarea medie
a sporului de greutate, pe întreaga perioadă (90 zile), s-a dovedit a fi cu 4,3 % mai mare la lotul
experimental decât la martor.

Reeşind din aceste date, putem considera, că consumul de nutreţuri în proporţii
echilibrate şi cantităţi suficiente de către viţeii din ambele loturi a fost factorul major, care a
contribuit la realizarea potenţialului productiv.
Prin evidenţa zilnică a stării clinice, pe întreaga perioadă de cercetare, s-a constat că la
viţeii din lotul martor s-au înregistrat 30 cazuri de diaree, iar la lotul experimental 10 cazuri, ceea
ce constituie, 33,3% faţă de martor. Totodată, în lotul martor s-au înregistrat în total 191 cazuri
de tuse, iar la viţeii din cel experimental – 135 cazuri, sau cu 29,3% mai puţine. Majoritatea
cazurilor de diaree au fost observate în prima perioadă a experienţei (primele 19 zile), iar
simptoamele de tuse au fost prezente preponderent în următoarea perioadă, persistând la unele
animale până la finele experienţei (90 zile).
Prin urmare, pe fonul nutriţiei echilibrate, produsul „Biomin IMBO” cu acţiune sinergică:
pro-, prebiotică, şi imunostimulatoare a avut efect pozitiv, asigurând o eficienţă mai înaltă a
digestiei şi a altor funcţii, exprimată prin ameliorarea stării de sănătate şi o dezvoltare fizică mai
intensă a viţeilor din lotul experimental.
Prin examen hematologic s-a stabilit, că valorile medii ale hematocritului şi ale
hemoglobinei, la ambele loturi, s-au aflat în limitele normativelor atât la prima, cât şi la a doua
cercetare. Analizând dinamica acestora (tab. 1), s-a constatat diminuarea hematocritului şi
creşterea conţinutului de hemoglobină la a doua cercetare. La lotul martor indicele
hematocritului a scăzut cu 8,3%, iar la lotul experimental – cu 6,7%, pe când, nivelul de
hemoglobină s-a ridicat cu 7,0% şi 12,2 %, respectiv. Astfel, a fost constatată creşterea mai

pronunţată şi menţinerea nivelului mai înalt de hemoglobină la lotul experimental, comparativ cu
cel martor. Prin urmare, produsul „Biomin IMBO” de care au beneficiat viţeii din lotul
experimental, prin acţiunea sa complexă, a influenţat pozitiv şi procesul de hemopoieză.
La analiza rezultatelor biochimice s-a constatat, că conţinutul de proteine totale la
începutul experienţei (vârsta medie de 31 zile) a fost mai jos decât nivelul de referinţă (62 g/L) la
toate animalele implicate în cercetare. La a doua cercetare (vârsta medie 120 zile) proteinemia a
crescut, comparativ cu nivelul iniţial, la lotul I cu 7,8 %, iar la lotul II - cu 5,8 %, dar totuşi, la
majoritatea viţeilor valorile individuale au rămas sub minima de referinţă. Nivelul mediu a
albuminemiei s-a aflat la limita minimală a normativelor atât la prima, cât şi la a doua cercetare,
fără a înregistra diferenţă importantă între loturi. În aşa caz, hipoproteinemia, poate fi explicată
prin nivelul diminuat a altei fracţii majoritare din plasmă, cum ar fi cea globulinică, deşi ea nu a
fost determinată în cercetările noastre.
Conţinutul de glucoză în plasmă la începutul cercetărilor este mai înalt decât nivelul
considerat fiziologic la bovinele adulte (4,1 mmol/L). La cercetarea a doua glicemia a scăzut la
lotul I cu 27,3 %, iar la lotul II – cu 39,5 %, dar în nici unul din cazuri nu a scăzut mai jos de
valoarea de 2,3 mmol/L, considerată ca nivel minim admisibil, pentru această specie.
Diminuarea nivelului de glucoză, în acest caz, poate fi rezultatul reorientării metabolismului
glucidic de la asigurarea cu glucoză pe seama lactozei, prezent în prima lună de viaţă, spre
mecanismul de gluconeogeneză, - prin sinteză din acidul propionic, specific rumegătoarelor adulte.
Activitatea enzimelor ALAT şi ASAT la ambele loturi a crescut comparativ cu nivelul
iniţial, având astfel o dinamică similară cu cea a nivelului de proteine totale. Acest fapt poate fi
expresia activizării metabolismului proteic în celule (Û. Duda et al., 2004) şi difuziunii spontane
a enzimelor în mediul extracelular, proces considerat fiziologic.
Cantitatea de fosfor în plasmă, la ambele loturi, înregistrează o diminuare comparativ cu
nivelul iniţial, cu 16,8 % la lotul I şi 22,8 % la lotul II, fără depăşirea limitelor de referinţă.
Astfel, datele prezentate în tabelul 1 reflectă, că nutriţia echilibrată a viţeilor, în
ansamblu, a influenţat benefic procesele metabolice, asigurând stabilizarea indicilor biochimici
în limitele fiziologice, cu excepţia proteinemiei.
Statusul antioxidativ a fost testat prin determinarea indicilor, care în mod direct sau
indirect reflectă capacitatea funcţională a sistemului de protecţie antioxidativă. Determinarea
AAT şi AOT - permite evaluarea capacităţii antioxidative şi prooxodative a plasmei sanguine, iar
activitatea plasmatică a SOD şi a CAT, şi conţinutul de HPL şi DAM - reflectă intensitatea
proceselor radicalice şi de peroxidare a biomoleculelor (L. Galaktionova et al., 1998).
Analiza datelor obţinute (tab. 2) arată, că dinamica AAT si AOT este aceeaşi, în raport cu
valoarea iniţială. Numai că, la lotul martor are loc creşterea AAT şi AOT, iar la lotul
experimental, invers - descreşterea AAT şi AOT. La prima vedere, scăderea valorii nominale a
AAT la lotul experimental, ar părea sa aibă un aspect negativ. Însă, la lotul martor AAT a crescut
cu 8,5 %, iar AOT – cu 10,4 %, pe cînd, la lotul experimental AAT a scăzut cu 5,4 %, iar AOT –
cu 7,1 %. Prin urmare, diminuarea AOT la lotul experimental este mai pronunţată decât
diminuarea AAT, iar la lotul martor este mai pronunţatâ creşterea AOT decât AAT.
La analiza raportului AAT/AOT la lotul I s-a constatat coeficientul de 0,81 u.c. la prima
cercetare si de 0,79 u.c. la a doua, înregistrând o diminuare, iar la lotul II dinamica coeficientului
este în creştere - de la 0,76 u.c. la 0,78 u.c., respectiv. Astfel, se poate considera, că dinamica
capacitatii antioxidative (AAT) in raport cu AOT la lotul experimental este una pozitivă.

Conţinutul de hidroperoxizi lipidici (HPL) in plasmă (tab. 2) la lotul martor s-a mărit în
cazul a toate trei fracţii determinate (timpurie, intermediara si tardiva), înregistrând la sfârşitul
experienţei o creştere cu 11,7 % a conţinutului sumar mediu (HPL-sumar). Spre deosebire de
martor la cel experimental nivelul sumar de HPL a scăzut cu 7,4 % faţă de cel iniţial, ceea ce
indică o dinamică pozitivă la acest lot.
Dinamica DAM la ambele loturi are aceeaşi tendinţă de creştere, faţă de nivelul iniţial.
Astfel, la lotul martor DAM s-a mărit cu 2,5 %, iar la lotul experimental cu 26,6 % la cercetarea
a doua. De menţionat, că la ambele loturi, cantitatea de DAM corelează direct cu cantitatea de
HPL-tardiv, care la lotul I a crescut cu 7,5 %, iar la al doilea – cu 28,7 %, dar nu corelează cu
HPL-sumar. Totodată, conţinutul mediu de DAM corelează pozitiv cu activitatea SOD şi cu
dinamica surplusului zilnic, ceea ce poate exprima intensitatea sporită a proceselor metabolice la
lotul experimental.
Activitatea enzimelor implicate in protecţia antioxidativă - SOD si CAT, a avut o
dinamică similară - de creştere, la ambele loturi. Activitatea SOD a crescut la lotul I cu 2,17 % şi
la lotul II – cu 18,9 %, iar activitatea catalazei (CAT) s-a mărit cu 14,8 % si 11,2 %, respectiv.
Raportul SOD/CAT la lotul martor se exprimă prin coeficientul de 46,5 u.c. la prima cercetare si
de 41,4 u.c. la cercetarea a doua, aflându-se în scădere, pe când, la lotul experimental s-a
constatat creşterea coeficientului de la 43,9 u.c. la 46,9 u.c, respectiv. În aşa caz este de
menţionat, că dinamica raportului SOD/CAT este in corelaţie pozitivă cu dinamica raportului
AAT/AOT, care la lotul martor, la fel înregistrează scădere, iar la lotul experimental creşterea
coeficientului respectiv. De aceea, se poate presupune, că activitatea enzimei SOD are o oarecare
pondere in expresia activităţii antioxidante totale (AAT) a plasmei (L. Galaktionova et al., 1998).

CONCLUZII

În concluzie se poate menţiona, că includerea în raţie a produsului „Biomin IMBO”, cu
proprietăţi probiotice şi imunostimulatoare în combinaţie cu premixul mineralo-vitaminic, a avut
acţiune pozitivă asupra funcţiei digestive şi proceselor metabolice la viţei, inclusiv, asupra
hemopoiezei şi statusului antioxidativ, fapt ce s-a exprimat clinic prin diminuarea cazurilor de
diaree şi tuse, şi asigurarea unui spor zilnic mai mare, decât la lotul de referinţă.

BIBLIOGRAFIE
1. Čevari, S., Andâl, T., Štrehgher, Â. Laboratornoe delo, 1991, nr. 10, p. 9-13.
2. Duda Û.V. et al. Aktivnost ׳ transaminaz i pokazateli belkovogo obmena u suhostojnyh korov
raznogo vozrasta. UČenye zapiski VGAVM, Vitebsk, v. 40, nr. 2, 2004, p. 18.
3. Galaktionova, L. P. et al. Sostoânie perekisnogo okisleniâ u bol ׳nyh s âzvennoj bolezn ׳û
jeludka i dvenadcatiperstnoj kiški. Klin. Labor. Diagn. Nr. 6, 1998, p. 10-14.
4. Korobeinikov, È. N. Laboratornoe delo, 1989, nr. 7, p. 8-9.
5. Korolûc, M.A. et al. Metod opredeleniâ aktivnosti katalazy. Laboratornoe delo, 1988, nr. 1,
p.16-19.
6. Matûšin, B. N., Loginov, A. S., Tkačiov, V.D. Opredelenie superoxiddismutaznoj aktivnosti v
materiale punkcionnoj biopsii pečeni pri ee hroničeskom poraženii. Laboratornoe delo, 1991,
nr. 7, p. 16-19.
7. Mohni, Michaela. Enterococcus faecium Biomin IMB 52 a obţinut autorizaţia UE ca aditiv
furajer pentru pui de carne. Ed. “Pagina de Nutriţie,” vol. 1, nr. 2, 2007.
8. Molčanov, A. V. Aktualnye voprosy diagnostiki i lečeniâ vnutrennih boleznej: Tezisy
kraevogo s"ezda terapevtov, Barnaul, 1993, p. 138.
9. Pop, Ioan Mircea. Aditivi furajeri. Iaşi, 2006, p. 188.
10. Pîrvu, G. H. et al. Tratat de nutriţia animalelor. Bucureşti, 1999, p. 316.
11. Sarandan, Horea. Promotori de creştere. Ed. “Pagina de Nutriţie”, vol. 1, nr. 3 şi 4, 2007, 2 p.
12. Stoica. I., Stoica, Liliana. Bazele nutriţiei şi alimentaţiei animalelor. Ed. Coral Sanivet,
Bucureşti, 2004, p. 647.
13. Susan, E. Aiello et al. The merck veterinary manual. 8-th edition, Merck & co., inc. USA,
1998, 2305 p.

Data prezentării articolului – 04.06.2009