Articole

În lucrare sunt redate rezultatele investigaţiilor ştiinţifice cu privire la efectuarea testului de
transformare limfoblastică (LTT) „ in vitro” sub acţiunea antigenilor anticarbunos şi protein purified derivative,
ca rezultat al stimulării limfocitelor, celule centrale ale sistemului imunitar. S-a studiat mecanismul blastizării
limfocitelor stimulate care proliferează datorită mitozelor acestora şi s-a determinat practic o populaţie celulară ce
corespunde numeric şi funcţional unui răspuns imun de un nivel înalt calitativ. De asemenea s-a constatat că,
graţie transformărilor blastice, limfocitele părăsesc starea de inactivitate

Profilaxia şi combaterea helmintozelor sunt o dovadă a faptului că, aplicarea oricăror remedii
chimiofarmaceutice, inclusiv şi a antihelminticilor are drept scop lizarea şi eliminarea din organismul
gazdă a agenţilor patogeni (E. Daugalieva et al., 1991). Cu toate acestea, însă la combaterea parazitului
nu se ţine întotdeauna cont de mecanismele de protecţie ale organismului în care există şi se dezvoltă
acestea. Relaţiile existente dintre parazit şi gazdă confirmă faptul că, paralel cu aplicarea remediilor
chimioterapeutice pot fi folosite şi preparate ce stimulează mecanismele de protecţie ale organismului,

Rezultatele prezentate în lucrare se referă la monitorizarea numărului de microorganisme izolate de
la carcasele de bovine, ovine şi porcine şi crescute pe medii nutritive: agarul peptonat, Endo, bismut sulfit agar şi
Saburo. Probele au fost prelevate de pe suprafaţa şi din profunzimea carcaselor provenite (din diferite raioane ale republicii), în perioada de comercializare a acestora Cercetările au stabilit că
dominanta microbiană de pe suprafaţa carcaselor constă în primul rând din E. coli şi streptococci. Cel mai mare
număr de colonii de microorganisme a fost determinat în probele prelevate de la carcasele de ovine şi porcine

Metodele de combatere a micotoxinelor sunt cunoscute de specialiştii din agricultură, însă acestea nu
întotdeauna se respectă. Plantele în timpul vegetaţiei, cît şi nutreţurile depozitate sunt atacate de fungi
patogeni, provocând micotoxicoze la animale. De regulă, nutreţurile cu un grad avansat de mucegai, nu sunt incluse în raţia animalelor, însă cele parţial atacate de fungi deseori se utilizează pentru alimentaţia animalelor, provocând astfel boli cronice cu semne generale puţin vizibile sau chiar fără manifestări Aplicarea suturii cu burdoneti a rănii peste 2 luni
1987). Reieşind din importanţa problemei abordate, în lucrare sunt descrise rezultatele analizei organoleptice.

Investigaţiile ştiinţifice reflectate în acest studiu au avut ca scop monitorizarea încărcăturii
microbiene la carcasele de bovine, ovine şi porcine în perioada de comercializare în halele specializate din
cadrul pieţei agricole centrale din municipiul Chişinău. Probele au fost prelevate dimineaţa, până la plasarea în
hală şi la 24 şi la 48 de ore de la momentul plasării în hală pentru comercializare. Eşantioanele au fost prelevate
atât de pe suprafaţa, cât şi din profunzimea carcaselor. Ulterior, din eşantioanele prelevate au fost efectuate
însămânţări pe medii nutritive obişnuite, selective şi diferenţiale în scopul

Scopul lucrării constă în estimarea avantajelor şi dezavantajelor competitive ale R. M. în comerţul cu produse agroalimentare cu ţările Uniunii Europene. Au fost analizaţi principalii indicatori
macroeconomici ai dezvoltării sectorului agricol al R. M., modificările în structura comerţului cu
produse agroalimentare, şifluxurile comerciale respective. Au fost utilizate informaţiile statistice
secundare oferite de către Biroul Naţional de Statistică pentru perioada anilor 2001-2014, fiind analizate cele 24 de grupe de produse agroalimentare conform nomenclatorului mărfurilor HS 2007

Scopul cercetărilor realizate în Laboratorul de Biotehnologii Alimentare al Institutului ŞtiinţificoPractic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare a fost prepararea şi evaluarea proprietăţilor fizico-chimice şi organoleptice ale semifabricatelor din carne de ovină, îmbogăţită cu adaosuri de şrot (10%) din seminţe de nuci, dovleac, in şi struguri. Semifabricatele preparate (mici) au fost păstrate în frigider la 0…+40C, timp de 5zile. Pe parcursul păstrării în stare refrigerată timp de 72 ore s-a constatat reducerea umidităţii şi a indicelui capacităţii de legare a apei la mostrele de mici, fracţia masică de sare şi grăsime modificându-se neesenţial şi rămânând practic la acelaşi nivel.