Paduchii la pasari
Raspunsul specialistului:
.
Livrăm gratuit în raza municipiului Chișinău comenzile ce depășesc valoarea de 500 lei.
Telefon
Raspunsul specialistului:
.
Raspunsul specialistului:
Bună ziua !
Câteva posibile cauze ale simptomelor descrise:
Infecție: Accesele de frisoane și lipsa apetitului pot fi semne ale unei infecții în organismul câinelui. Acest lucru poate necesita administrarea de antibiotice și alte tratamente specifice.
Probleme gastrointestinale: Tentativele de vomă și lipsa apetitului pot indica o problemă gastrointestinală, cum ar fi gastrită sau enterită- din cauze infectioase sau ingerarea de corpi straini. Tratamentul poate include administrarea de medicamente pentru calmarea stomacului și modificări ale dietei.
Boli parazitare: Unele boli parazitare, cum ar fi giardia, tenia, toxoplasmoza, leishmanioza, babesioza, dirofilarioza pot cauza simptome similare. În acest caz, tratamentul poate consta în administrarea de medicamente antiparazitare.
Acestea sunt doar câteva posibile cauze ale simptomelor, iar un examen fizic complet și o evaluare medicală amănunțită sunt esențiale pentru a ajunge la un diagnostic corect și a recomanda tratamentul adecvat.
Pentru a stabili cauza definitivă ați putea sa vă adresați la Centru Medical Veterinar Universitar al Facultății de Medicină Veterinară din Chișinău, pentru a beneficia de consultație și investigațiile necesare!
Raspunsul specialistului:
Buna ziua !
Câteva motive posibile pentru care un atiparazitar extern nu are efect:
Dozare incorectă: Este posibil ca atiparazitarul nu a fost aplicat corect sau doza să nu fie potrivită pentru greutatea pisicii.
Produs expirat sau deteriorat: ar putea să-și piardă din eficacitatea.
Rezistența paraziților: Unele populații de paraziți, cum ar fi puricii sau căpușele, pot dezvolta rezistență la anumite substanțe active din atiparazitare. Acest lucru poate face ca produsul să fie mai puțin eficient sau să nu funcționeze deloc împotriva anumitor paraziți.
Probleme de aplicare: Unele pisici pot fi foarte active sau se pot linge în exces după aplicarea atiparazitarului, ceea ce poate duce la eliminarea sau diluarea produsului.
Infestarea persistentă: În cazul în care pisica este expusă în mod constant la paraziți (de exemplu, dacă trăiește într-o zonă cu o infestare ridicată), este posibil ca atiparazitarul să nu poată controla infestarea în întregime. În astfel de situații, poate fi necesară o combinație de măsuri suplimentare, cum ar fi tratarea mediului înconjurător, tratarea locuinței pisicilor, și administrarea unui alt tip de atiparazitar. Dintre cele mai efective sunt:
Blochează canalul clorurii și perturbă funcționarea sistemului nervos al puricilor și căpușelor, ducând în cele din urmă la moartea acestora. Eficiență îndelungată:rezistent la apă.
Acționează prin afectarea sistemului nervos al paraziților, cum ar fi puricii și căpușele, și îi ucide. Este eficient pentru o perioadă de timp mai lungă și poate fi utilizat pe pisici adulte și pe cele mai mari de opt săptămâni.
Un alt ingredient activ care acționează și el asupra sistemului nervos al paraziților și îi elimină.
Vă recomand sa mergeți la un medic veterinar în persoană pentru o examinare si sa efectuați investigațiile necesare pentru a determina cauza exactă a problemelor de piele, pentru ca pot fi diverse nu doar paraziții externi, ca de exemplu:
Alergii alimentare: Pisicile pot dezvolta alergii la anumite ingrediente alimentare, cum ar fi carne, lactate, cereale sau coloranți. Aceste alergii pot provoca mâncărime persistentă, iar antiparazitarele externe nu vor avea un efect semnificativ, în asemenea cazuri aveti nevoie de un plan de dietă specială pentru a determina și a evita alimentele care declanșează alergia.
Alergii de contact: Pisicile pot dezvolta reacții alergice la substanțe cu care intră în contact, cum ar fi detergenții, produsele de curățare sau materialele de construcție. Dacă o pisică este expusă constant la o substanță alergenică, mâncărimea poate persista. Este important să identificați și să evitați substanțele care cauzează alergia.
Infecții cutanate: Infecțiile bacteriene sau fungice ale pielii pot provoca mâncărimi și iritații persistente. Aceste infecții pot necesita tratament cu antibiotice sau antimicotice administrate oral sau topic.
Dermatita atopică: Este o afecțiune cronică a pielii caracterizată prin inflamație și mâncărime persistentă. Aceasta poate fi cauzată de o reacție alergică la alergeni ambientali, cum ar fi polenul, acarienii sau mucegaiul. Tratamentul dermatitei atopice poate implica antihistaminice, corticosteroizi sau imunoterapie.
Raspunsul specialistului:
Buna ziua, Natalia!
Exista mai multe cauze posibile pentru simptomele descrise de dvs:
1. Laringita – inflamația laringelui poate duce la pierderea vocii din cauza durerii și frecvent secrețiile oculare devin mai abundente decât obișnuit;
2. Infecții respiratorii cu agenți virali care afectează căile respiratorii superioare, cum ar fi: Herpesvirusul felin sau Calicivirusul felin;
3. Corpi străini - poate ca pisica dvs să fi îngerat vreun obiect străin (ață, aristă) care să se fi blocat la nivelul faringelui/laringelui și ii provoacă un discomfort, de aceea nici nu permite să o abordați în zona sensibilă.
4. Alergii sau iritații: Uneori, pisicile pot dezvolta alergii sau reacții la substanțe iritante precum polenul, praful sau produsele de curățare. Acestea pot duce la simptome precum secreție oculară excesivă și somnolență.
5. Probleme dentare: Durerile de dinți sau infecțiile dentare pot provoca simptome precum pierderea vocii și dificultăți în deschiderea gurii. În astfel de cazuri, este necesară o examinare aprofundată și posibil tratament stomatologic.
Este important să obținețo ajutor de specialitate pentru pisica dvs. cât mai curând posibil.
Pentru a stabili cauza definitivă ați putea sa vă adresați la Centru Medical Veterinar Universitar al Facultății de Medicină Veterinară din Chișinău, pentru a beneficia de consultație și investigațiile necesare!
Raspunsul specialistului:
Bună ziua!
Pe baza descrierilor dvs, câteva posibile cauze ale umflării buzei de jos pot include:
Alergii: Pacientul poate fi expus la un alergen care provoacă umflarea buzelor. Este important să se determine factorul declanșator și să se evite expunerea ulterioară.
Infecție: O infecție locală, cum ar fi un abces sau o herpes labială, poate provoca umflarea buzei de jos. În cazul unei infecții, poate fi necesar un tratament cu antibiotice sau antivirale, în funcție de cauză.
Traumatism: Un accident sau o leziune locală poate duce la umflarea buzei. Este important să se evalueze dacă a existat un eveniment traumatic și să se acorde atenție posibilelor leziuni asociate.
Este recomandat să se efectuezei un examen fizic amănunțit al zonei afectate.
Pentru a efectua investigații suplimentare ați putea sa vă adresați la Centru Medical Veterinar Universitar al Facultății de medicină veterinară din Chișinău.
Raspunsul specialistului:
Bună ziua!
Există câteva posibile explicații pentru eliminările vaginale de culoare roz cafeniu la o pisică. Acestea pot include:
Ciclu estral: Pisicile necastrate pot avea cicluri estrale similare femelelor, în care pot elimina sânge și secreții vaginale. Aceste eliminări pot fi de culoare roz cafeniu, durează de obicei 7-10 zile.
Infecție sau inflamație: O infecție vaginală sau o inflamație a tractului genital pot duce la eliminări de culoare roz cafeniu. Aceasta ar putea necesita tratament pentru a preveni complicațiile.
Polipi vaginali: Uneori, pisicile pot dezvolta polipi în zona vaginală. Acești polipi pot provoca sângerări ușoare și eliminări de culoare roz cafeniu.
Traumatism: Un traumatism sau o leziune în zona vaginală a pisicii poate duce la eliminări de sânge sau secreții de culoare roz cafeniu.
Vă recomand să monitorizați starea de sănătate e pisicii, în caz ca eliminarile continue sau veți observa si alte semne clinice precum letargie, apatie, refuzul hranei, febră, frisoane sau oricare alt semn ce vă pare susupect trebuie sa va adresați la un medic veterinar în persoană.
Raspunsul specialistului:
Bună ziua!
Există mai multe cauze posibile pentru apariția rănilor și deformarea pestilor din acvariul dumneavoastră. Iată câteva motive comune:
Calitatea apei: Unul dintre factorii critici pentru sănătatea pestilor din acvariu este calitatea apei. Dacă nivelurile de amoniac, nitriți și nitrați sunt ridicate, aceste substanțe chimice pot irita pielea pestilor și pot cauza răni. Verificați parametrii apei și asigurați-vă că sunt în limitele optime pentru speciile pe care le aveți.
Infecții bacteriene sau fungice: Infecțiile bacteriene sau fungice pot provoca răni și diformități la pesti. Acestea pot apărea ca urmare a unei calități slabe a apei, a stresului sau a rănilor anterioare. Tratarea infecțiilor poate necesita utilizarea de medicamente specifice pentru acvarii.
Paraziți: Paraziții precum acarienii sau viermii pot provoca răni și diformități la pesti. Acești paraziți pot fi aduși în acvariu prin intermediul plantelor sau al altor vietăți acvatice noi. Efectuați o examinare atentă a pestilor și apei pentru a depista eventuale semne de paraziți.
Răni fizice: Pestii pot suferi răni prin lovirea obiectelor aspre sau ascutite din acvariu, cum ar fi pietrele sau plantele deteriorate. De asemenea, pestii pot răni unul pe celălalt în timpul luptelor sau al teritoriului. Verificați dacă există obiecte sau comportamente care ar putea cauza astfel de răni.
Este important să investigați aceste probleme înainte ca pestii să fie afectați în mod serios. În funcție de cauza identificată, puteți lua măsuri adecvate, cum ar fi efectuarea de schimbări regulate ale apei, tratarea cu medicamente specifice sau ajustarea condițiilor din acvariu pentru a asigura un mediu mai sănătos pentru pesti.
Raspunsul specialistului:
Bună ziua Daniel!
Dacă câinele tău merge greu și are probleme de vedere după ce a fost lovit , este important să-i acordați îngrijire medicală adecvată.
Loviturile la nivelul botișorului pot provoca diverse probleme, cum ar fi fracturi, leziuni ale țesuturilor moi sau chiar leziuni interne. Este posibil ca mișcarea lentă și dificultățile de vedere să fie rezultatul unor astfel de leziuni.
Nu încercați să îl tratați singur câinele sau să amâni vizita la veterinar. Unele probleme pot necesita intervenții medicale imediate pentru a preveni complicații ulterioare și pentru a asigura confortul și recuperarea câinelui dvs.
Ați putea sa vă adresați la Centru Medical Veterinar Universitar al Facultății de medicină veterinară din Chișinău, pentru a beneficia de consultație și investigațiile necesare pentru a stabili cauza si pentru a primi un plan de tratament adecvat!
Raspunsul specialistului:
Bună ziua Anatolie!
La vârsta de trei săptămâni, motanul tău poate fi într-o perioadă de tranziție de la laptele mamei la hrana solidă. Este posibil ca laptele să-i provoace tulburări digestive sau diaree. În general, nu este recomandat să oferi lapte obișnuit de vacă sau de capră motanilor. Există lapte special formulat pentru pisici disponibile:
Beaphar Lactol, lapte uscat pentru pisici, Essence Lapte praf pentru pisoi
Asigură-te că motanul are acces constant la apă curată și proaspătă.
Dacă motanul tău continuă să refuze să bea lichide și manifestă alte semne de disconfort sau boală, este recomandat să-l duceți la un medic veterinar în persoană, pentru a efectua investigații suplimentare pentru a identifica eventualele probleme de sănătate, in acest scop ați putea sa vă adresați la Centru Medical Veterinar Universitar al Facultății de medicină veterinară din Chișinău.
Raspunsul specialistului:
Bună ziua Ion!
Salivarea abundentă în timpul călătoriei în mașină poate fi destul de comună câinilor și poate fi cauzată de mai mulți factori. :
Anxietatea: Câinii pot fi anxioși în timpul călătoriilor cu mașina, mai ales dacă nu sunt obișnuiți cu ele sau au avut experiențe neplăcute în trecut. Anxietatea poate duce la salivare excesivă.
Mișcare și răul de mașină: Vibratiile și mișcările mașinii pot provoca rău de mașină la câini, la fel cum poate afecta și oamenii. Răul de mașină poate declanșa salivarea abundentă.
Gura deschisă din cauza căldurii : Unele rase de câini au tendința de a-și lăsa gura deschisă în timpul călătoriilor, în special atunci când le este cald sau sunt încordați. Acest lucru poate duce la salivare excesivă.
Dacă câinele tău salivează abundent în timpul călătoriilor cu mașina, poți lua în considerare următoarele măsuri:
Relaxivet Zgardă calmantă pentru câini,- Zgardă cu efect sedativ este concepută pentru a corecta comportamentul nedorit în timpul stresului, fricii și emoțiilor negative la câini.
Relaxivet Spray calmant pentru câini și pisici - Sprayul calmant Relaxivet are un efect benefic asupra sistemului nervos, ajută la ameliorarea tensiunii nervoase și a anxietății la animale, în special în timpul transportului, vizitelor de expoziții și adaptării la noile condiții.
Relaxivet Comprimatele calmante pentru câini și pisici - Luarea preventivă a pastilelor ajută la prevenirea dezvoltării fenomenelor stresante la animalele extrem de excitabile în timpul transportului, înainte de sosirea oaspeților, înainte de o expoziție, vizitarea unei clinici veterinare, saloane pentru animale de companie și hoteluri pentru animale de companie, teama de diferite zgomote și explozii (furtună și artificii) , pentru a suprima sindromul de separare de proprietar
Sedam,- Se recomandă la câini și pisici în:
- Tulburări de comportament;
- Prevenirea stresului de îmbarcare (transport auto, avion);
- Intervenții de mică chirurgie, ca preanestezic;
- Controlul stărilor de nervozitate;
- Pregătirea animalelor retive în vederea examinării clinice.
Dacă salivarea abundentă în timpul călătoriilor cu mașina persistă sau este însoțită de alte simptome preocupante, este recomandat să consulți un medic veterinar in persoană pentru a exclude alte afecțiuni medicale și a primi sfaturi personalizate în legătură cu situația câinelui dvs..
Raspunsul specialistului:
Bună ziua Marin Maria!
Este adevărat că administrarea frecventă a produselor puternice pentru deparazitare, poate crește riscul unor posibile efecte adverse, inclusiv asupra ficatului, de aceea, pentru soluția potrivită , trebuie de luat în considerare: vârsta, greutatea, orice afecțiuni medicale preexistente, posibilele interacțiuni cu alte medicamente, istoricul de reacții adverse sau sensibilități la anumite substanțe ș.a.
Pentru ca un medicament să fie mai puțin hepatotoxic trebuie de respectat în primul rind doza de administrare, va recomand unele substanțe active cu impact minim asupra ficatului:
Fipronil: Fipronilul este un ingredient activ utilizat într-o varietate de produse antiparazitare pentru pisici, cum ar fi soluțiile topice împotriva puricilor și căpușelor. Acesta acționează prin blocarea canalelor de clor din sistemul nervos al paraziților, ceea ce duce la paralizarea și moartea acestora. Fipronilul și metabolitul său principal, fipronil sulfonil, sunt excretați în principal prin urină și într-o măsură mai mică prin fecale. Aceasta înseamnă că ficatul nu este supus unei încărcături mari pentru eliminarea substanței. Câteva exemple:
Insectostop Spray împotriva puricilor și căpușelor pentru pisici și câini
ProVET InsectoStop antiparazitar pentru caini și pisici
Selamectină: Selamectina este un ingredient activ găsit într-un antiparazitar extern sub formă de soluție topică. Acesta este eficient împotriva puricilor, căpușelor și altor paraziți externi, precum și împotriva paraziților interni, cum ar fi viermii inimii. Selamectina acționează prin afectarea sistemului nervos al paraziților și prin blocarea canalelor de clor. Este considerată mai puțin hepatotoxică, deoarece are un metabolism redus în ficat și este eliminată în principal prin excreția biliară. De exemplu:
Evicto ( Selemectin 15 mg ) pentru caini si pisici
Selafort (selamectin) 15 mg Spot-On pentru pisici si ciini
Imidacloprid: Imidaclopridul este un alt ingredient activ utilizat în produse antiparazitare externe pentru pisici. Acesta este eficient împotriva puricilor și căpușelor și acționează prin afectarea sistemului nervos al acestora. Imidaclopridul este considerat mai puțin hepatotoxic, deoarece este metabolizat în principal în mușchi și grăsime și este eliminat în principal prin excreția fecală.
Este important să subliniem că fiecare pisică poate reacționa diferit la medicamente și, înainte de a alege un antiparazitar extern, este recomandat să luați în considerare istoricul medical al pisicilor dvs.
Raspunsul specialistului:
Bună ziua Svetlana!
Există câteva posibile cauze pentru simptomele descrise:
Infecție respiratorie: Infecțiile virale sau bacteriene, precum herpesvirusul felin sau calicivirusul, pot provoca răgușeală, ochi înroșiți și tuse la pisici.
Alergii: Pisicile pot dezvolta alergii la diverse substanțe, cum ar fi polenul, praf, mucegaiul sau produsele chimice din mediul înconjurător. Alergiile pot provoca simptome respiratorii, inclusiv tuse și ochi înroșiți.
Paraziti respiratori: Paraziții precum giardia sau ascarizii pot cauza simptome respiratorii la pisici, inclusiv tuse și probleme oculare.
Boli respiratorii cronice: Unele afecțiuni respiratorii cronice, cum ar fi astmul felin, pot provoca răgușeală, tuse și probleme oculare.
Este important să programați o vizită la un medic veterinar în persoană pentru a evalua starea de sănătate a motanului dumneavoastră.
Ați putea sa vă adresați la Centru Medical Veterinar Universitar al Facultății de medicină veterinară din Chișinău, pentru a beneficia de consultație și investigațiile necesare pentru a stabili cauza si pentru a primi un plan de tratament adecvat!
Raspunsul specialistului:
Bună ziua Ecaterina !
Există mai multe cauze posibile pentru problemele ochilor la pisici. Câteva dintre acestea includ:
Infecții oculare bacteriene sau virale: Infecțiile bacteriene sau virale pot provoca inflamație, roșeață, secreții și lacrimare excesivă la nivelul ochilor pisicii. Exemple includ conjunctivita bacteriană sau virală.
Blocarea sau înfundarea canalului lacrimal: Dacă canalul lacrimal al unei pisici este blocat sau înfundat, lacrimile nu pot drena în mod corespunzător, ceea ce poate duce la lacrimare excesivă și uneori la infecții oculare secundare.
Parazitoze: Infestările cu paraziți precum puricii, păduchii , acarienii sau paraziti interni cum ar fi Toxoplasma gondii, pot infecta ochii pisicii și provoca inflamații, iritașii și infecții la nivelul ochilor pisicii. Acestea pot determina mâncărime, roșeață, secreții și lacrimare excesivă.
Infecții sistemice: Unele infecții sistemice pot afecta și ochii pisicii. De exemplu, infecția cu virusul herpes felin poate provoca conjunctivită recurentă și ulcerații corneene.
Traumatisme oculare: Loviturile, zgârieturile sau alte traume la nivelul ochilor pot provoca inflamație, durere, umflături și afectarea vederii la pisici.
Ați putea sa vă adresați la Centru Medical Veterinar Universitar al Facultății de medicină veterinară din Chișinău, pentru a beneficia de consultație și investigațiile necesare pentru a stabili cauza si pentru a primi un plan de tratament adecvat!
Raspunsul specialistului:
Buna ziua !
Există mai multe motive posibile. Unele dintre acestea pot include:
Boli și afecțiuni: Struții pot suferi de diverse boli și afecțiuni care le pot afecta sănătatea și apetitul. Acestea pot include infecții respiratorii, boli parazitare, boli intestinale sau alte afecțiuni care le afectează sistemul digestiv.
Probleme digestive: Un sistem digestiv neadecvat poate duce la lipsa poftei de mâncare și la subnutriție. Problemele digestive pot fi cauzate de o dietă necorespunzătoare, consumul de alimente stricate sau expirate, boli intestinale sau alte afecțiuni care afectează absorbția nutrienților.
Stres sau factori de mediu: Struții pot fi stresați de mediuul în care trăiesc. Schimbările bruște de mediu, cum ar fi mutarea într-un loc nou sau expunerea la zgomote puternice, pot afecta apetitul și sănătatea lor în general.
Deficiențe nutriționale: O dietă necorespunzătoare sau deficiențele nutriționale pot afecta sănătatea struților. Aceste păsări necesită o alimentație echilibrată și diversificată pentru a-și menține starea de sănătate optimă. Lipsa unor nutrienți esențiali poate duce la slăbirea și chiar la decesul struților.
Ati putea sa consultati si :
Alimentatia specifica strutilor
Raspunsul specialistului:
Bună ziua!
Felicitări pentru decizia de a aduce o cățelușă în viața dvs.! Iată câțiva pași importanți pentru a începe:
Programarea unei vizite la un medic veterinar: Este esențial să programezi o vizită la veterinar imediat după ce aduci cățelușa acasă, pentru a verifica starea de sănătate a cățelușei și pentru a stabili programul de vaccinare conform vârstei, care de obicei, includ vaccinul împotriva ciumei, hepatitei infecțioase, parainfluenței, formei respiratorii de adenovirus, parvovirus și leptospiroză si mai apoi si împotriva rabiei.
Deparazitarea: O procedură importantă pentru sănătatea animalelor de companie dar si pentru sănătatea oamenilor, se face chiar mai întâi de vaccinare, este necesară pentru a preveni infestarea cu paraziți interni și externi.
Integrarea în casă: În primul rând, asigurați-vă că ai pregătit un spațiu confortabil pentru cățelușă în casa ta. Poți alege o zonă mai mică sau un pat special pentru ea. Fii pregătit să investești timp și răbdare pentru a o învăța treptat regulile și rutinele casei tale. Asigură-te că are acces la apă proaspătă, hrană adecvată și locuri de odihnă.
Socializarea: Cățelușele care au petrecut mai mult timp în curte, pot avea nevoie de o perioadă de adaptare pentru a se obișnui cu mediul de interior și cu interacțiunea cu oamenii. Oferă-i timpul necesar să exploreze casa, dar sub supravegherea ta. Începe treptat să o introduci în interacțiuni pozitive cu membrii familiei și cu alte animale de companie, dacă este cazul. Socializarea timpurie este importantă pentru dezvoltarea sănătoasă și fericită a cățelușei tale.
Nu uitați să acordați cățelușei multă dragoste, răbdare și atenție. Oferiți-i o educație blândă și pozitivă și veți avea o prietenă devotată.
Ați putea sa vă adresați la Centru Medical Veterinar Universitar al Facultății de Medicină Veterinară din Chișinău, pentru a beneficia de consultația de rutină pentru cățelușa dvs.
Raspunsul specialistului:
Bună ziua!
Aceste simptome pot fi asociate cu o gamă largă de probleme de sănătate.
Unele posibile cauze ale acestor simptome includ:
Boli gastrointestinale: Motanul dvs. ar putea suferi de o infecție gastroenterică, de o iritație a stomacului sau de o problemă digestivă care îi provoacă disconfort și greață. Aceste afecțiuni pot duce la pierderea poftei de mâncare și la vărsături.
Paraziți intestinali: Prezența viermilor intestinali sau a altor paraziți poate afecta digestia motanului și poate duce la simptome precum lipsa poftei de mâncare și vărsături.
Infecții respiratorii sau virale: Anumite infecții, cum ar fi gripa felină sau herpesul felin, pot provoca oboseală, somnolență și scăderea poftei de mâncare.
Boli sistemice: Există și alte afecțiuni medicale, precum problemele renale, hepatice sau endocrine, care pot afecta starea generală a motanului și pot determina apariția simptomelor menționate.
Intoleranță alimentară sau alergie: Uneori, motanii pot dezvolta intoleranță la anumite alimente sau pot avea o reacție alergică la un anumit ingredient, ceea ce poate provoca vărsături și refuzul hranei.
Acestea sunt doar câteva dintre posibilele cauze, va recomand să consultați un medic veterinar în persoană, putea obține o evaluare și un diagnostic.
Ați putea sa vă adresați la Centru Medical Veterinar Universitar al Facultății de medicină veterinară din Chișinău, pentru a beneficia de consultație și investigațiile necesare pentru a stabili cauza si pentru a primi un plan de tratament adecvat!
Raspunsul specialistului:
Bună ziua!
Există mai multe cauze posibile . Unele dintre aceste cauze pot include:
Alergii: Câinii pot dezvolta alergii la diverse substanțe precum polenul, acarienii, alimentele sau substanțele chimice din mediu. Alergiile pot provoca mâncărimi, inflamații și formarea de bubite.
Infecții cutanate: Infecțiile bacteriene sau fungice pot afecta pielea câinelui și pot cauza inflamație și formarea de bubite. Uneori, aceste infecții pot apărea în zonele umede sau în pliurile pielii.
Dermatită de contact: Câinii pot dezvolta dermatită de contact în urma expunerii la substanțe iritante sau alergene, cum ar fi detergenții, pesticidele sau plantele toxice. Aceasta poate cauza inflamație și formarea de bubite.
Paraziti: Prezența paraziților externi, precum puricii sau căpușele, poate provoca mâncărimi și leziuni la nivelul pielii, inclusiv la nivelul nasului.
Traumatisme: Uneori, o lovitură sau o zgârietură poate provoca o rană la nivelul nasului câinelui, care poate deveni inflamată și poate dezvolta bubite.
Acestea sunt doar câteva dintre posibilele cauze. Pentru a determina cu exactitate cauza specifică a rănii câinelui tău, recomand sa vă adresați la Centru Medical Veterinar Universitar al Facultății de Medicină Veterinară din Chișinău, pentru a beneficia de consultație.
Raspunsul specialistului:
Buna seara Алина!
Dermatită alergică la saliva puricilor (DASP), este o reacție alergică cauzată de mușcăturile de purici la câini. Această afecțiune poate fi destul de comună la câini și poate provoca mâncărime intensă și iritații cutanate.
Atunci când un purice mușcă un câine, el injectează în piele o mică cantitate de saliva, care conține substanțe chimice iritante și alergene. La câinii sensibili, sistemul lor imunitar reacționează excesiv la aceste substanțe și declanșează o reacție alergică.
Simptomele comune ale alergiei la saliva puricilor la câini includ:
Mâncărime intensă - câinele se poate scărpina excesiv, să se frece de obiecte sau să se muște în zona afectată.
Iritații cutanate - pielea câinelui poate prezenta roșeață, inflamație sau umflături.
Leziuni cutanate - câinele se poate zgâria până la ruperea pielii, ceea ce poate duce la apariția de răni sau infecții secundare.
Pierderea părului - în cazuri severe, câinele poate pierde părul în zonele afectate.
Infecții secundare - scărpinarea excesivă și leziunile cutanate pot deschide ușa pentru infecții bacteriene sau fungice.
Pentru a trata alergia la saliva puricilor la câini, este important să se trateze atât câinele cât și mediul înconjurător. Iată câteva măsuri care pot fi luate:
Îndepărtarea puricilor - folosirea unui tratament eficient împotriva puricilor este esențială. Există numeroase produse disponibile si eficiente ca de exemplu.
Sub forme de pastile- NexGard Spectra 15-30 kg, Simparica Trio 24 mg, 10,1-20 kg, Bravecto pentru ciini 20-40 kg, sub forma de zgardă - Zgardă Foresto Bayer antiparazitară 70 cm, Kiltix Zgarda Antiparazitara Caini, 53 cm
Tratamentul simptomelor -pentru a ameliora mâncărimea și inflamația va recomand :
Diclorex foam 200 ml : spumă dermatologică în tratamentul diverselor afecţiuni ale pielii (datorită alergiilor, bacteriilor, paraziţilor, ciupercilor, zgârieturilor, etc), asigură o curăţare profundă şi igienizare a pielii, favorizând reconstituirea stratului lipidic, care protejează pielea şi micşorează senzaţia de mâncărime şi iritaţiile cauzate de regulă de modificările la nivelul pielii.
CitoDerm gel anti prurit pentru câini și pisici - pentru pisici și câini cu probleme dermatologice însoțite de mâncărime: calmează mâncărimea provocate alergiile de purici și alte dermatite, Calmează iritația, accelerează vindecarea pielii. vindecarea rănilor sau arsurilor
CitoDerm Samponul împotriva alergiilor pentru câini și pisici- Întâmpinăm adesea probleme dermatologice la animalele de companie: sensibilitate mare a pielii, reacții alergice, erupții cutanate, mâncărimi severe. În aceste cazuri, pisicile și câinii noștri au nevoie de îngrijire specială.
Prevenirea recurenței - este important să se prevină infestarea cu purici în viitor. Aceasta poate fi realizată prin utilizarea unor măsuri preventive, cum ar fi administrarea regulată a unui tratament antipurici recomandat mai sus.
Raspunsul specialistului:
Buna ziua Iuliana!
În cazul în care pisica este în travaliu și a trecut o oră și jumătate de la nașterea primului pui, dar nu apare următorul pui și pisica nu prezintă contractii, este posibil să se întâmpine unele probleme. În astfel de situații, este important să acționați rapid pentru a se asigura siguranța pisicii și a puilor.
Există câteva motive posibile pentru întârzierea nașterii următorului pui și absența contractiilor.
Acestea pot include:
Distrofia uterină: Aceasta este o afecțiune în care mușchii uterului nu se contractă suficient de puternic pentru a expulza puii. Pisica poate necesita asistență veterinară pentru a stimula contracțiile uterine sau pentru a efectua o intervenție chirurgicală.
Pui în poziție greșită: Dacă puiul următor este într-o poziție neobișnuită sau greșită, poate bloca canalul de naștere și împiedica procesul de naștere.
Probleme de sănătate ale mamei: Anumite afecțiuni de sănătate ale mamei, cum ar fi infecțiile uterine sau complicațiile postpartum, pot afecta capacitatea pisicii de a da naștere în mod normal.
În astfel de cazuri, consultarea medicului veterinar in persoana este esențială pentru a diagnostica și trata problemele de sănătate ale pisicii.
Ați putea sa vă adresați la Centru Medical Veterinar Universitar al Facultății de Medicină Veterinară din Chișinău, pentru a beneficia de consultație și investigațiile necesare
Raspunsul specialistului:
Bună ziua Svetlana.
Acesta este o situație de urgență, aveti nevoie de consultatea unui medic veterinar in persoană.
În cazul fracturării piciorului la un cal, primul ajutor trebuie acordat imediat pentru a reduce durerea și a minimiza riscul de complicații. În timp ce așteptați sosirea medicului veterinar, puteți urma următorii pași de prim ajutor:
Stabiliți siguranța: Asigurați-vă că vă aflați într-un mediu sigur atât pentru cal, cât și pentru dumneavoastră. Încercați să calmați calul și să-l mențineți cât mai calm posibil.
Izolați piciorul afectat: Dacă observați o fractură deschisă (osul iese prin piele) sau există risc de deteriorare suplimentară, încercați să protejați zona fracturată. Puteți folosi o pernă, un material moale sau un bandaj ușor pentru a imobiliza piciorul fracturat. Nu încercați să repozitionați sau să aliniați fractura.
Limitați mișcarea: Încercați să mențineți piciorul fracturat într-o poziție imobilă pentru a evita mișcările care ar putea agrava fractura. În cazul în care calul se agită sau încearcă să se miște, încercați să-l calmați și să preveniți orice activitate fizică suplimentară.
Asigurați confortul și monitorizați starea calului: Asigurați-vă că calul este într-un mediu liniștit și confortabil. Monitorizați semnele vitale ale calului, cum ar fi pulsul și respirația, și raportați orice schimbări semnificative medicului veterinar atunci când acesta sosește.
Așteptați ajutor medical: Contactați imediat medicul veterinar și descrieți-i situația în detaliu. Urmați orice instrucțiuni suplimentare pe care vi le oferă.
Amintiți-vă că aceste sfaturi de prim ajutor sunt doar pentru a menține calul într-o stare cât mai confortabilă înainte de sosirea medicului veterinar. Doar medicul veterinar in persoană după investigarea amanunșită a tipului de fractură si gradul de infectare a ranii, poate evalua și trata adecvat fractura piciorului la un cal.
Inscriete la noutatile noastre
